Marţi, 03 Martie 2015 - 05:31 AM Aleg.RO: Ce il a?teapta pe noul director al SRI

Publicat de: ---

Continuarea luptei anticorup?ie, noile legi ale siguran?ei na?ionale, strategia de aparare na?ionala, parteneriatul cu SUA sau apararea cibernetica a Ucrainei sunt mizele cele mai importante ale noului director al SRI, Eduard Hellvig .

Eduard Hellvig, propus de pre?edintele Klaus Iohannis, a fost votat, ieri, de plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului, la ?efia Serviciului Roman de Informa?ii (SRI), cu 498 de voturi \'pentru\' ?i 15 voturi \'impotriva\'. El va prelua func?ia ramasa vacanta dupa demisia lui George Maior, produsa pe 27 ianuarie. Hellvig a anun?at ca va demisiona din PNL, el neavand dreptul sa faca parte dintr-un partid cat timp ocupa functia de director al SRI.

?edin?a de ieri a Legislativului a avut loc dupa ce, saptamana trecuta, social-democra?ii au amanat de doua ori subiectul invocand diferite pretexte. Pe fondul informa?iilor potrivit carora PSD ar fi tergiversat numirea lui Hellvig pentru a ob?ine, la schimb, ?efia SIE, Victor Ponta a promis, ieri, din nou, ca social-democra?ii vor sus?ine propunerea, cerand insa \'un tip de colaborare in care toate func?iile de conducere in institu?iile statului sa nu apar?ina unui singur partid\' - adica, in acest caz, PNL.

Hellvig s-a confruntat cu criticile pre?edintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu (PLR), care i-a repro?at lipsa de experien?a in domeniu. Debutul mandatului lui Hellvig in fruntea SRI coincide cu o perioada plina de provocari pentru serviciul secret, dupa ce George Maior a preluat institu?ia in 2006 ?i a transformat-o radical.

Anticorup?ia, sub presiune

In perioada lui Maior, serviciul a livrat, in premiera, procurorilor informa?ii de substan?a legate de cazurile de mare corup?ie, cu date despre politicieni importan?i. Anterior, SRI incerca sa nu deranjeze puterea, elaborand documente despre politicieni din e?alonul doi. Noul director al SRI se va afla, din acest punct de vedere, sub o presiune uria?a, pentru a incetini ritmul informarilor. Fostul lider al PMP Elena Udrea, in prezent aflata in arest preventiv, a sus?inut ca in spatele problemelor sale cu legea

s-ar afla ?eful interimar al SRI, Florian Coldea. Aceasta gandire este extrem de raspandita in randul politicienilor. Secretarul general adjunct al PSD, Nicolae Badalau, implicat intr-un dosar de evaziune fiscala de 50 de milioane de euro, a declarat, recent, ca politicienii trebuie sa regandeasca legisla?ia deoarece serviciile au capatat o putere prea mare ?i discre?ionara. Directorul SRI a spus ca nu are nicio problema sa colaboreze cu Florian Coldea ?i ca nu inten?ioneaza sa faca schimbari sau destituiri in SRI. Hellvig a promis ca va feri institu?ia de imixtiunile politice ?i va continua lupta impotriva corup?iei.

\'Consider esentiale doua coordonate de actiune: combaterea coruptiei si dezvoltarea capacitatii de aparare a sigurantei nationale. Cu toate ca s-au inregistrat progrese majore in ultimii ani, coruptia reprezinta in continuare un factor de risc pentru siguranta nationala, afectand economia si subminand functionarea institutiilor\', a spus acesta, dupa ce a fost validat in functia de director al SRI.

Calendar pentru legile \'Big Brother\'

Un alt subiect delicat este cel al legisla?iei privind siguran?a na?ionala. Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?a, din care face parte ?i directorul SRI, a declan?at discu?iile despre acest subiect. Concret, trebuie refacute legile privind reten?ia datelor ?i achizi?ionarea cartelelor pre-pay, dar ?i cea referitoare la securitatea cibernetica, respinse de Curtea Constitu?ionala. SRI a afirmat, in permanen?a, ca are nevoie de parghii legislative pentru a lupta impotriva amenin?arilor teroriste, dar unele prevederi au fost criticate de societatea civila.

In acest context, pre?edintele Klaus Iohannis a decis sa se implice direct in gasirea unei solu?ii. Hellvig a estimat ca adoptarea legilor Big Brother se va produce intr-o perioada de trei-?ase luni, fiind necesara stabilirea unui echilibru intre drepturile ?i libertatile ceta?eanului, respectiv capacita?ile opera?ionale de care poate beneficia SRI. De asemenea, SRI are un rol important in elaborarea Strategiei de Aparare Na?ionala, proces declan?at, recent, de Administra?ia Preziden?iala.

Pe ce axa ne plasam

Hellvig preia o institu?ie care a ca?tigat increderea partenerilor externi. \'Fata de ultima mea vizita, cand eram la inceput, am remarcat efortul care a fost depus impreuna, profesionalismul, priceperea, determinarea, motivatia, integritatea si curajul ofiterilor de informatii romani. Atat SIE, cat si SRI sunt cu adevarat remarcabile si noi apreciem acest lucru\', declara ?eful CIA, John Brennan, la 18 iunie 2013. Or, tocmai pastrarea rela?iei cu SUA este una dintre mizele mandatului noului ?ef al SRI. De men?ionat ca Hellvig a vorbit, la inceputul anului, in premiera, despre o axa Washing-ton – Berlin – Bucure?ti.

Din acest motiv, fostul pre?edinte Traian Basescu a sus?inut ca a avut \'un ?oc\' in momentul anun?ului cu privire la desemnarea lui Hellvig ca succesor al lui Maior, invocand faptul ca Romania are un parteneriat cu SUA ?i, implicit, cu Marea Britanie. Ieri, dupa vot, Eduard Hellvig ?i-a nuan?at afirma?iile: \'A fost o postare pe un blog personal, in luna ianuarie. Erau ni?te considera?ii de ordin personal. Parteneriatul strategic ramane cel cu SUA, nimeni nu are inten?ia de a muta parteneriatul strategic cu SUA, acesta este in beneficiul SRI\'.

O recomandare pe acest subiect a primit ?i de la fostul director al SRI, George Maior. \'Il cunosc de mult timp pe Eduard Hellvig ?i ?tiu ca acesta apreciaza parteneriatele strategice cu SUA, Marea Britanie, Germania ?i Fran?a, precum ?i apartenen?a profunda a Romaniei, inclusiv prin structurile de informa?ii, la NATO ?i Uniunea Europeana. Cred ca va realiza repede ca vechile idei de axe politico-strategice sunt desuete, ca element de referin?a in acest context euro-atlantic. Domnul Hellvig ar trebui sa continue pe linie de informa?ii aceste parteneriate cu o valoare opera?ionala importanta pentru securitatea Romaniei\', a spus Maior, potrivit Agerpres.

Implicarea in Ucraina

In noul context interna?ional, Romania participa, prin intermediul SRI, in calitate de natiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacitatii de aparare cibernetica a Ucrainei. Misiunea SRI este cu atat mai importanta cu cat noua Administra?ie Preziden?iala de la Bucure?ti incearca sa se implice mai mult in Ucraina. De altfel, subiectul situa?iei din Ucraina se va afla pe agenda primei ?edin?e CSAT din mandatul lui Klaus Iohannis, convocata pentru astazi. Hellvig a inclus, recent, tema conflictului din Ucraina ?i \'neo-imperialismul rus\' in capitolul luptei impotriva terorismului, enumerand in acela?i timp situa?ia din Irak, Siria ?i nordul Africii.

\'Din punct de vedere al capacita?ii de aparare, exista cateva lucruri esen?iale ?i importante, cum ar fi contracararea riscului de tip terorist. Traim cea mai mare criza post-conflictului rece de dupa 1989, ceea ce se intampla in Ucraina ?i ceea ce inseamna ca neo-imperialismul rus ne pune in situa?ia in care trebuie sa fim aten?i ?i, totodata, la nivel de lupta anti-terorista ?tim foarte bine ce se intampla in Irak, in Siria, in nordul Africii, astfel incat cred ca este foarte important ca in perioada urmatoare sa ne canalizam ?i sa gasim toate metodele prin care sa aparam ceta?enii Romaniei\', a afirmat acesta.

CV. Cine este Eduard Hellvig

A devenit deputat in 2004, fiind ales din partea PUR (actualul PC), partid condus de Dan Voiculescu. In 2008 s-a inscris in PNL, devenind consilierul pre?edintelui PNL, Crin Antonescu, caruia i-a coordonat campania preziden?iala din 2009. In 2012 a facut parte din Guvernul Victor Ponta, ca ministru al Dezvoltarii Regionale ?i Turismului. ANI l-a acuzat de incompatibilitate, iar Hellvig a trebuit sa demisioneze in decembrie 2012 de la conducerea ministerului.

In decembrie 2014, el a ca?tigat procesul la Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ), instan?a suprema anuland raportul ANI. La alegerile parlamentare din decembrie 2012 a fost ales deputat din partea PNL. La 3 septembrie 2013 a demisionat din Parlament pentru a prelua mandatul de europarlamentar liberal. Dupa plecarea lui Crin Antonescu din fruntea PNL, a devenit unul dintre oamenii de incredere ai lui Klaus Iohannis.

(240 )