Volumul ''Dictionar politic: I de la Iliescu'', lansat în prezenta fostului sef al statului
(6719 cuvinte în acest text)(11936 afișări)

Volumul "Dicționar politic: I de la Iliescu" de Octavian Andronic a fost
lansat, luni, la București, în prezența mai multor personalități din politica
românească, printre care și fostul șef al statului, Ion Iliescu.
Printre cei prezenți la evenimentul organizat la sediul Fundației "Nicolae
Titulescu" din Capitală s-au numărat și Petre Roman, Corina Crețu, Iosif Boda și
Adrian Severin.
În "Dicționar politic: I de la Iliescu", Octavian Andronic prezintă evenimente
esențiale din viața politică a lui Ion Iliescu.
"Și eu am citit cartea cu interes", a declarat Ion Iliescu. El a spus că volumul
semnat de Octavian Andronic "prezintă viața noastră de zi de zi" și realizează
"tabloul unei generații".
În plus, Iliescu a vorbit și despre perioada de dinaintea Revoluției."Trăiam
într-o atmosferă în care te temeai și de propria umbră (...) E greu pentru
generația tânără să înțeleagă. Cartea este o microcronică a evenimentelor pe
care le-am trăit", a mai spus el.
"Sigur, poți înnebuni", s-a referit Iliescu la perioadele dificile din viața sa.
"Viața m-a croit astfel (...) de tânăr a trebuit să iau pe umerii mei foarte
multe greutăți", a adăugat acesta.
Pe de altă parte, Octavian Andronic a mărturisit că volumul "Dicționar politic:
I de la Iliescu" este cel de-al doilea dintr-o lungă serie, care a debutat cu
"Dicționar politic: B de la Băsescu". Totodată, Andronic l-a descris pe Ion
Iliescu drept "cel mai important om politic pe care l-a dat România
postcomunistă" și a spus că "Dicționar politic: I de la Iliescu" este "un
portret în mișcare" al acestuia.
Evenimentul de lansare a cărții a avut loc cu două zile înainte de cea de-a 80-a
aniversare a lui Ion Iliescu, fapt pentru care participanții la manifestare i-au
urat acestuia, în avans, "La mulți ani!". Iosif Boda chiar i-a spus, în glumă,
lui Ion Iliescu: "Moșule, ce tânăr ești!". În cadrul discursului său, Boda a
făcut și o comparație între Ion Iliescu și "un fantastic și rezistent urcător de
munte".
"Domnul Iliescu și cu mine ne cunoaștem de mult", a spus, la rândul său, Petre
Roman. Acesta consideră că volumul semnat de Octavian Andronic este "un tablou
întregitor despre Ion Iliescu". "Am fost adeseori în situația de a purta un
dialog despre Ion Iliescu, în care mi-a fost foarte greu să mențin poziția mea
față de el. (...) Erau mulți oameni care îl blamau", a afirmat Roman.
El a adăugat că tandemul "Iliescu-Roman" "a traversat momentele cele mai
dificile din istoria politică a României". De asemenea, Petre Roman a spus că
Ion Iliescu a readus "sentimentul răspunderii" în politica românească.
În schimb, Adrian Severin l-a descris pe Ion Iliescu drept un om care "a devenit
o instituție publică".
Volumul "Dicționar politic: I de la Iliescu" de Octavian Andronic a fost
publicat la editura Fundației AlegRO.
Sursa: Mediafax
"I. de la Iliescu”, de Octavian Andronic
Cunoscutul jurnalist, analist politic și editorialist Octavian Andronic a
lansat pe 1 martie, la sediul Fundației Europene "Nicolae Titulescu", volumul
"Dicționar politic: I. de la Iliescu". Potrivit jurnalistului, volumul este
partea unei serii de volume, primul, "B de la Băsescu" fiind publicat la
sfârșitul anului trecut.
"Această serie de volume din care face parte 'I de la Iliescu’ și ‘B de la
Băsescu’ este rezultatul unui pariu care l-am făcut în urmă cu zece ani, acela
de a scrie în fiecare zi câte un comentariu pe o problemă importantă de
politică", a explicat autorul, care a precizat că vor mai urma două astfel de
volume. Autorul a spus că volumul lansat luni este "un portret în mișcare
susținând că ceea ce a avut de spus a spus în carte și la momentul când a
scris-o".
Personajul principal al cărții Ion Iliescu, a spus că a citit cartea cu interes
și a apreciat forța de sintetizare a graficianului și scriitorului Octavian
Andronic care, cu câteva trăsături de condei, a surprins câteva momente și
caractere. "Am citit aceste elemente de sinteză, care reprezintă o cronică a
vieții noastre după 1989. Această carte este o veritabilă cronică de istorie, un
moment de istorie și tabloul unei epoci sau a unei generații", a susținut Ion
Iliescu.
El a vorbit despre libertatea de exprimare câștigată în decembrie 1989 și de
temerile de până atunci ale oamenilor. "Fiecare se temea de umbra proprie. Ne
săream să ne dăm drumul la gânduri. Trăiam înainte de 1989 într-un climat de
care fiecare se temea de vecinul său și de umbra sa", a povestit
social-democratul. El consideră că volumul lansat luni reprezintă o cronică
"condensată" a evenimentelor pe care poporul român le-a trăit cu mare densitate.
Ion Iliescu a mai istorisit cum, încă de tânăr, a trebuit să ia pe proprii umeri
responsabilități care l-au călit pentru viață. "Am intrat în viață și m-am
dăruit unui crez. Mulți se miră cum eu am rezistat. Mulți se miră cum eu și Emil
Constantinescu mergem la multe evenimente diverse. Am dovedit că am reușit să
trecem peste multe momente de încărcătură și că oameni cu opinii diferite pot
conviețui. Viața înseamnă diversitate, iar diversitatea dă bogăția vieții și
interesul pentru ea", a spus fostul președinte. Potrivit acestuia, în istorie
rămâne doar "esența" și că a fi cronicarul unei asemenea perioade reprezintă un
lucru deosebit.
Analisticul politic Iosif Boda consideră că volumul "I de la Iliescu" nu îi
aduce un omagiu lui Ion Iliescu și că de fapt acesta "pozează" un moment din
viața noastră contemporană. "Cred că o să vină vremea când o să încercăm să
judecăm rolul unei persoane politice în funcție de ceea ce a lăsat în urmă", a
spus Boda.
Prezentă la lansare, eurodeputata PSD Corina Crețu a caracterizat volumul drept
un instrument de lucru pentru cei care urmăresc politica românească și i-a urat
"La mulți ani!" celui care a marcat de 20 de ani încoace spațiul politic. "Ion
Iliescu este un reper pentru noi, dar și pentru adversarii politici. Cei 16 ani
petrecuți alături de Ion Iliescu nu au fost ușori, au fost de tranziție. Dar
societatea românească a mers înainte", a spus europarlamentarul, care a precizat
că Ion Iliescu nu s-a dezis de convingerile sale nici când a pierdut și nici
când a câștigat.
La rândul său, europarlamentarul PSD Adrian Severin a spus că volumul ar putea
să poarte ca subtitlu "De la instituția prezidențială la instituția Iliescu".
"Ca orice personalitate marcantă, și care marchează o epocă, Ion Iliescu are
admiratori dar și critici. Domnul președinte a umblat pe înălțimi și nu în
subsoluri. Acei 20 de ani au fost marcați de personalitatea Ion Iliescu și
acești ani îi vor purta numele", a spus Adrian Severin.
Fostul premier Petre Roman prezent și el la eveniment a arătat că tandemul
"Iliescu-Roman" a traversat cele mai dificile momente. "Ion Iliescu a reușit să
mă încarce cu sentimentul de răspundere - un lucru azi care azi poate să pară
desuet. Haideți să repunem în mișcare sentimentul răspunderii în politica
românească", a îndemnat Petre Roman.
AGERPRES
Alocuțiunile invitaților
Iosif Boda
"Autorul vrea să surprindă un tablou in mișcare, dar vreau să mișc o a doua
putere. Evoluează fantastic în lumea și a ideilor, dar trebuie să spună pentru a
ajunge din urmă și în anumite privințe chiar de a prefața anumite mișcări ale
social-democrației europene, pentru dl Iliescu, dar dumnealui s-a mișcat la fel
de constant și pe scena politică. Eu l-aș compara cu un fantastic de rezistent
ce se cheamă, în zona mea, purtator de lume. Nu a luat-o știți la proba de
viteză ca să ajungă repede la jumătatea muntelui și unde sa înceapă să gâfâie și
să nu mai poată urca, nu, cu un pas egal de data aceasta, a reușit să ajungă
chiar în varful muntelui. Spre deosebire de cel care aburcă bolovanul în
traiectorie gotică în Occident. Gotic, bolovanul, nu se rastoarnă înapoi și nu
cred că trebuie să luăm totul de la capăt.
Octavian Andronic ne-a oferit această posibilitate cu volumul lui de debut
"Dicționar Politic", fiecare literă este particularizată la cineva anume impus
de o situație dată, și a început cu președinții. Nu este o încercare de a face
astăzi, Octavian Andronic nu face astăzi o reflexie și nu îi aduce astăzi un
omagiu lui Ion Iliescu.
Nu, volumul nu este unul omagial, volumul este un rezultat, dacă vreți, din ceea
ce face colegul nostru care pozează, adică surprinde segmente, momente din viața
noastră, momente de regulă marcate de activitate și prezintă uneori, să zicem
așa, etichetele pe care dl Iliescu le pune și le pune cu un talent fantastic.
În opinia mea Octavian Andronic rămâne un mare grafician, are un talent deosebit
ca din cîteva linii care nouă ni se par doar așa niște semne pe hîrtie el
reușește, pe parcursul unei pagini, unui A4, atât să descrie o situație dată și
sunt convins că dacă astăzi ar publica cîteva din materialele publicistice
scrise în urmă cu 7 – 8 - 9 ani fără să pună data, ele sunt aplicabile unor
situații de astăzi făra nici un fel de schimbare. Este talentul lui. Este
probabil talentul aceluia care dacă și-ar fi ales meseria de sculptor, de
cioplitor cum se spune pe la noi, la fel ar fi furat materie din teren cu care a
lucrat la figurat și, cred, cu durată. Eu nu vreau sa prefațez acum, probabil
alte manifestări vor fi consacrate unui eveniment care nu se întămplă foarte
des, nu este dator lui să parcurgă 8 decenii din care o bună parte îl resusțin
în viața politică, care, vrând nevrând să își pună pecetea pe cursul istoriei,
încercând să readucă, dacă vreți, fluviul care a ieșit din matca normală, și a
ieșit la noi din păcate, să încerce, cu tot sistemul pe care îl gândise, îl
crease, îl transformase, să readucă oarecum ca această țară, să readucă cât mai
mult posibil spre matca normală, spre cursul direct al istoriei, cel de la care
ne-am abătut în urmă cu câteva decenii.
Eu cred că o sa vină încet, încet vremea cînd o să încercăm să judecăm și vom și
reuși să judecăm rolul uneia sau alteia dintre personalitățile politice, vom
scrie multe chestiuni episodice în funcție de, cum să spun, ceea ce lași cert în
urmă, în urma ta, pentru a întra în istorie.
Nu am decât sa îl felicit pe autor și sa îi urez și lui succese, și să-i urez
mai ales domnului Iliescu ani mulți, ani mulți cu sănatate și cu reflecție
intelectuală, spiritiuală, la fel de proaspătă și poate cei mai tineri mai
învața ceva de la dânsul, nu e rău să mai deschizi din cînd în cînd o carte, că
nu e rău nici dacă ești în nu știu ce funcție de conducere să citești, să
incerci să te menții în contact, cît se poate astăzi, în implozia asta
informațională, să te menții în contact cu literatura de specialitate, cu tot ce
este, tot ce se poate cuprinde cât de cât mintea umană, iar să poți la varsta
asta să fii astăzi, să fi unul dintre cei mai proaspeți studenți ai epocii tale,
care citește bibiliografia obligatorie și cea suplimentară pe care toți
istoricii o implică, este un lucru foarte rar.
Felicitari!"
Corina Crețu
"Am și eu emoții să particip la acest eveniment, vreau să felicit în primul
rând pe domnul Andronic pentru inițiativa sa, ne cunoaștem de foarte mult timp,
de 20 de ani și i-am admirat întotdeauna profesionalismul și preocuparea cu care
explică spațiul românesc. Sigur că acest Dicționar este în primul rînd un foarte
bun instrument de lucru pentru toți cei care urmăresc evenimentele politice.
Sunt emoționată pentru că văd în această sală mulți oameni care într-un fel sau
altul ne-au marcat, ca să spun așa, evoluția și bineînțeles că printre acești
oameni politici este și domnul Iliescu pe care îl cunosc de mai bine de 16 ani,
păcat că nu putem întoarce timpul înapoi. Împlinește în această săptămână, e
ziua dînsului într-adevar, trebuie sa îi urăm "La multi ani!".
Acest dicționar îi este dedicat, este omul care în opinia mea a marcat spațiul
politic în ultimii 20 de ani și a devenit un reper atât pentru noi cei care îl
susținem cît și pentru adversarii săi politici. Eu cred că, cum spunea dl Boda,
avem tot timpul de învățat, ceea ce am învațat eu de la dînsul este ce înseamnă
să te dedici și să îți pui viața în slujba unui ideal, să îți asumi
responsabilitați și să înveți mecanismele democratice, să le respecți. Cei 16
ani pe care eu i-am petrecut alături de domnul Ion Iliescu nu au fost deloc ani
ușori, au fost ani de tranziție, o tranziție uneori haotică, dar dacă privim în
urmă, eu cred sincer că societatea romanească a progresat foarte mult în acești
ani și am văzut aici, în Dicționar, câteva referiri la perioada (CPUN), a
urmărit în acea perioadă din postura de ziarist, toată această dezbatere dacă a
făcut comparație cu activitatea mea din Senatul României și acum din Parlamentul
European, eu cred că acea descoperire a fost o perioadă extraordinar de benefică
pentru societatea romanească, a fost cea mai originală și poate cea mai
productivă școală a parlamentarismului, un spațiu al dezbaterii și cred că din
acest punct de vedere este meritul domnului președinte Iliescu că a făcut
posibil existența unei asemenea arene de dezbatere și a încurajat libera
exprimare a celor ce au făcut parte din el .
Cum spunea domnul Boda, nu știu dacă putem aduce aici omagiul și recunoștința
noastră față de domnul Iliescu, dar eu cred că au fost foarte multe momente și
n-aș vrea decât să amintesc dezbateri legate de Constituție, spiritul de la
Snagov, care a deschis calea pregătirii în procesul de aderare la Uniunea
Europeană, tratatul cu Ungaria a fost o perioadă foarte agitată ca parte a
procesului de reconciliere între cele doua țări, strategia de dezvoltare
durabilă, aderarea la NATO, Consiliul Economic Social, sunt atâtea si atâtea
subiecte asupra cărora domnul președinte Iliescu și-a pus amprenta . Și eu
personal sunt mult prea onorată că am crescut la ceea ce s-ar putea numi cred,
"școala Ion Iliescu", și sunt recunoscătoare eforturilor sale de a ne ajuta sa
învățăm, să profesăm și să ne asumăm responsabilități.
În toată această stare, în tot acest vacarm politic, uneori avem sentimentul, nu
stim încotro s-o luăm, dar cred că acest reper de om care nu s-a dezis niciodată
de convingerile sale, nici atunci când a pierdut, nici atunci când a câștigat,
cred că ar trebui sa fie un fel de reper pentru toată lumea. Și n-aș vrea să
spun mai mult și cred că Ion Iliescu are locul sau aparte în acest Dicționar așa
cum are locul său aparte în istoria contemporană a Romaniei. Și-a cucerit acest
loc tocmai pentru că probabil nu și-a dorit în mod expres acest lucru.
Dl Iliescu ne dă în fiecare zi această lecție. Și aș vrea sa-l felicit pe dl
Andronic pentru opera sa, pentru străduința pe care o depune și bineînțeles,
încă o dată să-i urez dlui Președinte "La mulți ani! Și tot ce vă doriți, și
sper că în continuare să fim alături de dumneavoastră și dumneavoastră alături
de noi. Mă bucur foarte mult să salut oameni pe care nu i-am văzut de atâția și
atâția ani, și să vă doresc o primăvară cât mai frumoasă!"
Adrian Severin
"Eu vă mulțumesc că, după atâția oameni învățați ați invitat și pe cineva din
popor să spună două cuvinte.
Într-adevăr, mi se pare și mie, că inițiativa lui Octavian Andronic este
importantă și este binevenită. Este importantă, pentru că această carte
subliniază și un alt, un subtitlu, de la instituția prezidențială la Iliescu,
pentru că după ce a ocupat această funcție, după ce a dat expresie unei
instituții publice, a devenit el însuși, dl Iliescu, o instituție publică. Și
cred că acesta este un lucru esențial, rar, și tocmai pentru că este rar,
fenomenul trebuie studiat. Ca orice personalitate marcantă, și ca orice
personalitate care marchează o epocă, și dl Ion Iliescu este o personalitate
controversată. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că are admiratori și are
detractori. Asta este un lucru bun. Este un lucru bun pentru tine însuți, pentru
că dacă toată lumea te-ar admira ai începe să te îndoiești de autenticitatea
acestei admirații, și de fundamentele ei. Partea proastă pentru noi toți este că
o parte din acești critici sunt de fapt detractori, sunt oameni de rea credință,
și din acest punct de vedere nu toți cei care ne critică, nu toți cei care te
critică sunt critici. Dar faptul că există păreri proprii, pareri contra, este,
în sine, marca unei personalități reale, a unei personalități autentice, și
mecanismul acestor controverse trebuie el însuși analizat și studiat. Două vorbe
îmi vin în minte acuma, două vorbe la care mă gândesc adesea. Una spune că:
"atunci când mergi pe culmi te bate vântul". Pe dl președinte Iliescu l-a bătut
vântul, și l-a bătut cu o forță extraordinară. Pot să spun că și eu am suflat
câteodată în toanele acestea, însă tocmai acest lucru este dovada faptului că a
umblat pe înălțimi, și că nu a umblat prin subsol. În al doilea rând, a doua
vorbă care îmi vine în minte este aceea care spune că "numai în pomul care face
poame, face fructe, se aruncă pietre". Deci, din acest punct de vedere, din nou,
dacă facem proba acestei, sau credem în această zicală, e limpede că toate
aceste pietre care s-au aruncat, sunt tocmai atestarea faptului că pomul a făcut
roade. Și oricum am vrea, oricum am crede, orice am spune, este clar că acești
cel puțin ultimi 20 de ani, de la Revoluție încoace, au fost marcați de
personalitatea dlui Ion Iliescu. Și pentru că această epocă îi va purta numele
neîndoielnic, efortul de a analiza este extrem de important, chiar acest efort
este astăzi prilejuit de o Aniversare. Seneca dacă nu mă înșel, spunea că
"Tinerețea începe de la 80 de ani", deci suntem exact, dle Președinte, la vârsta
tinereții celei mai mature, de la care așteptăm foarte foarte mult în
continuare."
Octavian Știreanu
"Eu sunt chiar onorat de această șansă pe care o am de a vorbi într-o
asemenea instituție, în fața unui distins auditoriu, în care, e adevărat, sunt
foarte mulți colegi și prieteni, unii chiar din secolul trecut, și desigur, un
asemenea prilej este absolut memorabil.
Aș spune că, într-un limbaj publicistic, nu știu dacă această carte este scrisă
de autorul ei sau de personajul ei. E adevărat că personajul acestei cărți face
parte din rândul acelor personalități care pot să înrâurească viața unei
comunități, chiar a unei națiuni, darămite viața, cariera unui autor de cărți
sau de jurnalism. Voi încerca să dau, în scurta-mi intervenție ca expresie
acestei convingeri.
Octavian Andronic, autorul aceste cărți, este un om pe care-l admir pentru
extraordinara sa mobilitate profesională. Este un om multimedia. Împlinește și
el, sau a împlinit deja 4 decenii de activitate în presă, în presa jurnalistică.
E adevărat că aceste 4 decenii sunt așa simetric împărțite de anul 1989. Are o
prospețime și în grafică, și în condei, dar asta n-ar fi posibilă dacă n-ar avea
o maturitate și o prospețime în idei. Asta îi dă sa fie foarte mobil și să aibă
o paletă foarte largă pentru care întotdeauna l-am admirat și l-am invidiat
pozitiv desigur. Și atunci când a inaugurat această serie de "Dicționare
Politice" cu "B de la Băsescu", mi-a făcut șansa, mi-a facut plăcerea, onoarea
să zic așa, de a-i scrie eu prefața la acest prim volum. Prefața mea se intitula
"A de la Andronic", scrisă în cartea "B de la Băsescu".Acuma văzând cum
evoluează dicționarul aș putea spune că el a premeditat de fapt ca dl Boda să
scrie prefața de la Băsescu (.......)
Și eu puteam să scriu foarte ușor despre dl Iliescu, acum și chiar am și scris,
este un text undeva, mărturiile și spuneam că scriu colegialitatea acum, pentru
că este într-adevăr în situația, în limbajul pe care îl evoca cumva Corina
Crețu, este în situația de a nu mai da nimănui nimic. Dl Iliescu poate să dea
propriul său exemplu. Suntem cu toții în situația în care încă mai avem nevoie
de asemenea exemple. Dânsul nu dă funcții și nu dă privilegii, dar dă un lucru
de neprețuit, propriul său exemplu. Ce-am avut de spus, am putut să spun acolo,
pentru că într-o vreme în care mă bătea gîndul să mă abat, ieșisem din partidul,
fostul partid Democrat și chiar nu mă mai interesa cumva politica, dânsul este
cel care m-a recuperat în sensul pozitiv al lucrurilor și a făcut să mai rămân
încă o perioadă de vreme în această activitate.
Dati-mi voie să redau pe scurt câteva dintre cadrele pe care Octavian Andronic
le realizează în legătură cu portretul domnului Ion Iliescu. Pentru că suntem la
o zi și de marcarea acestei apariții editoriale, dar și de omagiere a acestei
personalități. Spune Octavian Andronic undeva, el ce a avut de spus a spus:
"spre deosebire de aproape toți cei care s-au perindat pe scena politică
românească, de la redescoperirea democrației, dl Ion Iliescu are marea calitate
de a fi mereu același, de a nu se îmbăta din vinul puterii și de a nu suferi mai
mult decât este cazul de pe urma gustului amar al eșecului. Are calitatea de
a-și păstra trăsăturile de caracter care au facut din el un reper de echilibru,
într-o perioadă atât de supusă dezechilibrelor. Președintele se află spre
finalul unei cariere politice îndelungate și complexe care l-a purtat și într-un
timp și în altul spre suișuri sau spre abisuri. A privit și succesele și
insuccesele cu naturalețe și cu înțelepciune, ajungând să facă din fiecare
înfrângere, indiferent căror cauze s-a datorat, platforma următorului succes."
Și mai este aicea, pentru că suntem contemporani cu lumea în care trăim, mai
este o însemnare a lui ANDO, ultima care închide acest volum de altfel, în
legătură cu recentele evenimente din viața partidului pe care l-a fondat dl Ion
Iliescu. Spune Octavian Andronic aici: " Iliescu a fost cel care a stabilit
definitiv relația sa cu partidul, fără să mai aștepte vreo ofertă otravită din
partea acestuia. I-au trebuit 5 ani și multe frustrări ca să construiască cu
răbdare și în condiții de adversitate brandul care acum îl așează deasupra
organigramei. În preajma celei de a 80-a aniversări Iliescu și-a regasit tonusul
și rigoarea de altadată epuizând .... în care nu se aflau puțini dintre cei care
îl considerau o frână în calea .... partidului, dar care acum întind mâna spre
el, ca spre colacul salvator de la înec. A fost sâmbată suprema revanșă pentru
președintele fondator și momentul clarificării definitive a relației sale
personale cu istoria partidului. Ceea ce trebuia să se întâmple în 2005, după un
ultim mandat prezidențial de succes, din activitatea preanefericită degrațiere a
lui Cozma, de reacția de respingere a Coaliției, baronilor amenințați.... s-a
întâmplat acum. Brandul Iliescu triumfă în fața funcțiilor și hotărârilor de
partid, iar fondatorul nu va mai avea nevoie vreodată de deferența prostănacilor
aflați vremelnic în capul mesei.
Acum cartea se cheamă "I de la Iliescu". I de la Iliescu cred că înseamnă I de
la intransigența în apărarea unor principii morale, I de la inspirația cu care
dl președinte a găsit adesea soluții la problemele cele mai complicate , I de la
indulgența cu care a știut să ia fiecare om așa cum este, să ne ia pe toți pe
fiecare în parte așa cum suntem fără să ne forțeze a intra în tipare și poate să
fie un I de la insistența și de la încăpățânarea cu care apăra și încearcă să
prezerve anumite precepte și anumite valori morale. Pentru aceste lucruri, în
litera I cred că încap mult mai multe calități, o dată cu numele și cu
personalitatea dlui Ion Iliescu.
Aș vrea să fac acum o scurtă notă asupra ediției, o notă de tipograf să zic așa.
Prefața dlui Boda pare să fie scrisă în anul 2008. Eu nu contest calitățile dl
Boda de a fi premonitoriu, aș putea zice, în ceea ce ar putea să scrie aicea. Și
a doua chestiune, tot cu o gelozie nu chiar invidie, vad că această carte s-a
datorat inițiativei unui fost coleg de clasă, de la administrația prezidențială,
Victor Opaschi, pe care Octavian Andronic îl numește cu particularitate
"eminența cenușie" a domnului Ion Iliescu. Vreau să îi spun cu colegialitate și
public, dl Ion Iliescu a avut calitatea de a se înconjura cu mai multe eminențe
cenușii, Victor Opaschi a fost una dintre eminențele cenușii, celelalte care au
făcut echipa .... "
Academician Dan Berindei
"Cartea aceasta mi-a trezit amintiri (.........)
Sigur că este vorba de dl Ion Iliescu. Vreau să spun și eu câteva cuvinte despre
dl Iliescu.
Eu sunt într-un fel un judecator, este o sarcină foarte complicată, dl Iliescu a
avut și atâtea dispute, și noi istoricii le avem uneori. Un coleg de-al meu
spunea "Ferește-ne Doamne de istoric!". Dar vreau să spun câteva cuvinte, pentru
că în primul rând suntem colegi. Amândoi am fost elevii Liceului Spiru Haret
(....) și dl Ion Iliescu devine octogenar, deci nu mai sunt singur pe acest
drum.
Dl Ion Iliescu am spus ca se confundă cu noi toți. Se confundă cu existența
noastră, cu problemele noastre, cu reușitele și, desigur, cu eșecurile. Nu
suntem mulțumiți, dar pentru că suntem și oameni, și oamenii se uită întotdeauna
la jumatatea goală a paharului decât la jumătatea plină. Realitatea este că
paharul e pe jumatate plin, dar sigur, mai este foarte mult drum până când vom
ajunge ca paharul să fie într-adevar plin, așa ca să ne mulțumească.
Iar dl Ion Iliescu, pentru dânsul în primul rând, ca și pentru noi toți, are o
calitate extraordinară. Într-adevăr, într-o lume politică în schimbare, eu îl
văd același. Evoluțiile dânsului sunt, ca să spun așa, evoluții interioare.
Gândirea dânsului a evoluat încet-încet, un om atât de abil, dar care în același
timp este un înțelept. Nu se grăbește, dar când a ajuns la o concluzie, aceea se
confundă cu dânsul. Și are meritul că în această perioadă, vrând-nevrând, a fost
partea de siguranță a societății noastre, începând din acea zi de 22 Decembrie.
Eu cand aud treaba cu complotul, cu lovituri de stat, mă gândesc numai la acea
zi, pentru ca dl Sârbu a facut o treabă bună filmând și când vezi filmul acela,
îți dai seama ce haos nemaipomenit, din toate punctele de vedere era, și acest
haos a trebuit stăpânit. Și această echipă, ca să spun așa încropită, a reușit
să stăpânească zăpăceala aceea infinită. În acești 20 de ani am auzit atâtea
programe politice, atâtea promisiuni care, daca scuturăm așa, câte au ramas?
Acel program al Revoluției vom vedea că s-a aplicat. Nu numai că s-a aplicat,
dar sunt lucruri care au devenit drepturi comune, că le-am și uitat. Atâtea și
atâtea lucruri care au intrat în cotidian, și eu cred că dânsul și în acel
moment și în momentele care au trecut a fost cel care a știut să țină un
echilibru, o frână, să nu lase uneori istoria recentă să o ia razna. E un mare
merit. Și apoi mai are un merit extraordinar, atât de rar în societatea noastră.
Eu mă ocup cu oamenii de la 1848, cu oameni care au dat de la ei, cu Nicolae
Filipescu care și-a consumat jumătate din avere pentru ca sa decidă avantgarda.
Eu cu aceștia m-am întâlnit. Astăzi din păcate oameni din aceștia rar să îi mai
vezi. Ion Iliescu este un om cinstit, un om modest. A fost atacat în toate
felurile, dar nimeni nu i-a pus la îndoială această cinste. Eu îi doresc din tot
sufletul Mulți Ani!"
Petre Roman
"Întâi despre dl Andronic și despre această lucrare lansată, cum nu se poate
mai potrivit în preajma acestei frumoase aniversări.
Imediat după Revoluție, în l-am cunoscut pe Octavian Andronic ca ziarist, și mă
interesa ce spune ca ziarist, fiindcă aveam sentimentul că e un om care are
convingeri, dar are și cumpătare, echilibru, pentru a încerca să deslușească cum
stau lucrurile de fapt. După aceea a făcut emisiuni de televiziune – am fost la
câteva dintre ele, totdeauna mi s-a părut foarte interesant acest amestec
profesionist, între dorința de a spune ceea ce credea și în același timp de a nu
lăsa deoparte lucrurile care întregesc un tablou. Acuma ne oferă un tablou
întregitor din perspectiva dumnealui despre Ion Iliescu. Am răsfoit cartea, nu
pot să spun că am citit-o, fiindca acum am văzut-o pentru prima dată. La un
moment dat, într-un mod firesc apare și numele meu în legătură cu o chestiune
care este o veche controversă, la care nu vreau să mă refer acuma. A fost
adeseori situația de a purta o discuție, de a fi într-o dezbatere, de a purta un
dialog pe tema Ion Iliescu, în care să-mi fie foarte foarte greu să mențin
convingerea mea, și poziția mea față de Ion Iliescu, fiindcă cum spuneam, adesea
a fost confruntat cu oameni care-l blamau, îl acuzau pe Ion Iliescu mai ales
pentru ceea ce nu făcuse.
Cu alte cuvinte, pe nedrept. Sigur că de multe ori unii au încercat să mă îmbie,
să mă îndemne, să accept anumite propoziții incorecte despre Ion Iliescu și cred
că sunt suficiente mărturii care să spună că nu am făcut acest lucru. De altfel,
dacă istoria consemnează tandemul Iliescu – Roman, care este o realitate, acest
tandem care a realizat, a produs ce a produs, a traversat momentele cele mai
complicate, cele mai dificile cu putință din istoria politică a acestor 20 de
ani, dar eu vreau s-o plasez sub semnul unui sentiment, ba chiar a unei stări
puternice, spirituale și psihice, cu care a trebuit să trăiesc, și de fiecare
dată s-o depășesc din cauza lui Ion Iliescu.
Și anume din momentul în care împreună intrăm în această, să spunem, aventură a
Revoluției, pentru noi a fost de foarte multe ori o aventură, Ion Iliescu,
probabil și pe fondul educației mele, a reușit să mă încarce cu ceea ce astăzi
pare, din păcate, un lucru distrus, cu sentimentul de răspundere. N-am putut să
scap niciodată de această, nu-i zic povară, de această puternică încărcătură, pe
care i-o datorez cu recunoștință și cu onoare lui Ion Iliescu. Și dacă adeseori
am regăsit drumul, chiar în momente în care relația noastră a fost una de
restriște, una în care nu ne-am înțeles, una în care am avut păreri diferite, am
putut să restabilesc un dialog sincer și bun. A fost, cred, datorită acestui
sentiment pe care-l aveam, l-am purtat împreună cu dumnealui, încărcat cu și mai
multă raspundere.
Când astăzi văd atâția oameni politici în fruntea țării care, fără niciun fel de
reținere, jenă, rușine, înțeleg să se prezinte ca oameni care nu au sentimentul
răspunderii, pentru înaltele și foarte înaltele funcții pe care le au, eu nu mai
înțeleg cum am pornit noi doi la drum, fiindcă noi eram covârșiți de sentimentul
răspunderii, în fiecare ceas, în fiecare minut, în fiecare oră, Ion Iliescu
niciodată, într-o manieră întotdeauna prietenească și apropiată, să mă pună în
situația să asum această răspundere, să ne asumăm această răspundere. Au fost
momente foarte complicate. Și eu nu mai puteam să înțeleg și n-aș fi vrut să
înțeleg niciodată cum se poate face politică, la nivelul răspunderii pentru
țară, fără răspundere, fără propria răspundere. Este singurul lucru care mă
deranjează foarte tare cu adevărat în ce se întâmplă astăzi în politica
românească. Și m-am bucurat foarte mult și, sincer, pentru că Ion Iliescu și
acum, în momentul în care lăsînd la o parte textele scrise, a fost el însuși
omul politic care dorea să se exprime, în felul lui, atât de bine înțeles de
români, a exprimat acest lucru.
Astăzi, în politica românească văd că acest sentiment a dispărut, are ecou
uitat, dar în momentul în care Ion Iliescu spune în maniera aceea ilustrată,
într-un anume fel accentuată, tensionată într-un fel anume, acest lucru are
importanță.De aceea nu pot să-i fac o urare lui Ion Iliescu, pentru că, îi fac
una pe viitor: "Haideți să repunem în mișcare sentimentul răspunderii în
politica românească!"
George Potra
"Cei care ați asistat acum vreo 2-3 săptămâni la lansarea cărții "România și
Europa", semnată de dl Ion Iliescu, știți că nu întâmplător noi am discutat
atuncea, elogiind, despre un testament politic al domnului Ion Iliescu, prin
ceea ce scrie, prin ceea ce scrie omul politic, ceea ce scrie intelectualul Ion
Iliescu. Acea carte fiind extrem de bogată în domenii, puncte de vedere,
probleme de maximă preocupare, nu doar pentru România, ci pentru soarta
continentului, soarta comunității.
Cred că putem adăuga cu permisiunea dumneavoastră, dle Iliescu, la ceea ce
ziceam că trebuie să-l recunoaștem ca personaj politic – simțul
responsabilității, pe care puteți să-l lăsați moștenire sau trebuie luat și
preluat ca moștenire în clasa politică, într-o clasă politică astăzi însă
confruntată cu abandonarea realității în foarte multe planuri, cu trădarea care
intervine des pe un plan din ce în ce mai larg și cu incertitudini în zone în
care nici nu cred că trebuie să te aștepți."
Neagu Udroiu
"Două, trei vorbe vreau să vă spun, dar nu pot la un eveniment care este
legat de Andronic, de Ando cum îi zicem noi, să nu încerc să vă fac cunoștință,
să vă fac cunoscute părerile mele despre acest domn, înalt la stat, care a
intrat cu adevărat în presă în ziua de 22 Decembrie 1989. El este conducătorul
primului ziar politic la noi, după ce totul intrase în situația știută la 22
Decembrie 1989. De ce fac aceasta suplinire? Pentru că prin aceasta Andronic a
creat o școală, a dovedit că a înțeles ce are de făcut, nu numai el, ci noi toți
ceilalți, care n-aveam cum să demonstrăm, fiecare în felul nostru, că înțelegem
ceva din lumea în care trăim. Ori Andronic rămâne și din acest punct de vedere
un reper, și credeți-ne, noi cei care ne-am implicat alături de el, împreună cu
el într-o serie de situații, unele mai complicate decît altele, am continuat
să-l privim drept ceea ce s-a dovedit Ando ca este nu numai ..... Vreau să spun
că el înainte de 1989 era cunoscut prin creioanele pe care le desena el. Avea o
suita întreagă de colecții de desene, în care el nu era foarte prezent. În orice
caz el a dovedit și calitatea aceasta de om de scris, o longevitate remarcabilă
și mai ales o stabilitate formidabilă în aderența față de niște idei extrem de
bine înțelite.
Sigur că Andronic are și el lipsurile lui, și una fundamentală aș zice este
aceea că deși libertatea a fost a lui, el nu mai este a ei ...
Întrucât suntem aici legați de o carte care-l privește pe Ion Iliescu, nu eu
sunt cel care trebuie să-l descriu, nu eu sunt cel care să-i fac recomandări
dlui președinte, dar aș zice 2-3 chestiuni și anume: sunt unul dintre cei care
au fost foarte mulți ani în raza de mișcare a dlui Iliescu, mă consider unul din
cei care am crescut de la început și rămân încrezător în semnificitatea,
demnitatea și verticalitatea ideilor sale. Îmi amintesc că tot sunau în urechile
noastre, tot felul de clopote bătute în turnuri, uneori extrem de răsunătoare și
voluminoase. La nivelul străzii însă, lucrurile stăteau altfel decât păreau ele
a fi interpretate superficial în mare viteză. Eu, într-un volum prin care
domnul, eminența de care se vorbea, îl are din câte știu în pregătire, ar urma
să spun câteva cuvinte chiar despre sărbătoritul nostru, de politică. Dar eu nu
vreau să devoalez conținutul, ci doar intenția. Aș dori, printr-o suită de fapte
diverse să arăt că eu, cel care am stat undeva prin apropiere, nu l-am vazut
numai pe omul politic de mare suprafață, nu numai pe românul prefațat de
gânduri, tremurând efectiv pentru ceea ce urmează să se întâmple mâine sau
poimâine, ci și omul de toată ziua, acel om pe care-l zăream odată într-o
mașină. M-am uitat să văd cum o mai fi arătând după niște ani. Era foarte
relaxat în fotoliul de langă șofer.
George Potra: "Cu permisiunea domnului președinte, vreau să expun colegial
interesul nostru personal pentru cartea dlui Octavian Andronic. Individual, aș
spune doar 2-3 cuvinte. Nu este cartea doar a unui om inteligent, ci și a unui
om cu har. Două lucruri care nu neapărat se suprapun. Este cartea unui om care
are capacitate analitică, consecvent cu propriile sale idei, și mai ales este
cartea unui om care nu este interesat mărunt în ceea ce face. ....... Și cred că
numai cei ce au văzut toate celelalte, îl acceptă, îl văd credibil.
Domnule coleg, eu vă felicit și pentru această carte și mă bucur că sunteți viu
ca un personaj credibil, în rândul unei prese, care prin foarte mulți oameni,
care poartă acest atribut, și-a pierdut credibilitatea. Din păcate nu știu dacă
veți reuși să restabiliți echilibrul pentru mesaj și pentru fața care arătam
......
Dl președinte, Fundația Europeană Titulescu și Asociația ...., care functionează
aici de câteva decenii, țin să vă aducă din nou, să vă exprime sentimentul de
gratitudine pentru ceea ce ați făcut, atunci cand ați putut face, chiar și când
n-ați mai fi putut face ceva, de faptul că sunteți aici, ceea ce contează foarte
mult pentru noi, din punct de vedere moral.
Vă mulțumim, vă facem urări de sănătate și cum spunem adesea de bunăstare
sufletească.
Și nu în ultimul rând, vă dorim să aveți parte și de prieteni.
Vă mulțumim!"
Ion Iliescu
"Eu sunt obiectul muncii, obiectul cărții. Eu nu am de gând să vorbesc despre
carte, și mai ales vreau să vă spun că și eu am citit-o printre rânduri. Cu dl
Andronic ne cunoaștem bine, am avut chiar prilejul la sediul redacției sal să ne
întâlnim. Ne-am întalnit adesea, la diverse emisiuni, la posturile de
televiziune la care dl Andronic a fost realizator de emisiuni, inclusiv cel din
această carte, în timpul campaniei electorale din 1996, dânsul a fost cel care a
asigurat un comperaj obiectiv și de calitate.
Însă aș aprecia mai ales forța cu care graficianul Octavian Andronic,
caricaturistul realizează trăsături de condeiuri, încercând să surprindă
situații, cu același talent, într-o manieră foarte condensată, reușește să
realizeze schițe de moment, de viață, de situațiuni, de evenimente și oamenii
participanți la ele. Am citit aceste crochiuri, care adunate, prezintă o
adevarată cronică a vieții noastre de după 22 Decembrie 1989. Acest talent,
aceasta capacitate de a surprinde elementele reprezentative ale unui tot face
din această carte o veritabilă cronică. Este un moment de istorie adunat pe un
spațiu destul de restrâns, dar care dă tabloul unei epoci, pe care am trăit-o,
tabloul unei generații. Dar libertatea aceasta de a te exprima a fost pentru o
generație întreagă, provocată, pentru că trăia până atunci, sub apasarea unei
atmosfere încrâncenate (.........................)
Această carte este o cronică originală a evenimentelor pe care le-am trăit cu
foarte mare intensitate."
Radio România
Domnului Octavian Andronic
Puțini condeieri - cum cu modestie și decență vă autointitulați - au curajul „să
taie în carne vie” pentru a face o selecție în scrierile date, cândva,
publicității!... Mânat de un deadline pe 3 martie a.c, ați amânat fără ezitare
lucrul la un alt op aflat pe biroul dumneavoastră și ați început, „frenetic", să
pregătiți... volumul al II-lea al seriei Dicționar politic.
Personal nu am avut nicio clipă - și nu am nici acum, cu „I de la Iliescu" în
față - sentimentul - nici măcar bănuiala! - că faceți parte din ceea ce se
cheamă - cu o expresie deja consacrată - „oamenii președintelui".
Atracția pentru „sfera puterii" v-o fi tentat, poate, la un moment dat, dar
interesul dumneavoastră a mers ferm - de la 1996, să zicem, până la 22 februarie
2010! - spre cunoașterea, prin comentarea și analiza „la cald" a faptelor și
evenimentelor politice, a „subiectului" observat și urmărit perseverent o
întreagă epocă postrevoluționară!
„Turul de forță" pe care l-ați făcut - împreună cu dăruita și profesionista
dumneavoastră echipă - pentru „I de la Iliescu" nu va fi, probabil, - cred că vă
așteptați - o „lovitură de presă" (ori editorială), dar cititorii adevărați vor
aprecia opul și așteaptă cu sporit interes anunțatele apariții din ciclul
„Mileniul III, Deceniul I - cronologie comentată".
Mă număr, cu voia dumneavoastră, printre ei.
Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în continuare!
Cu deosebită stimă și considerație,
Măria Țoghină
Președinte director general