Volumul ''Dictionar politic: I de la Iliescu'', lansat în prezenta fostului sef al statului
(6719 cuvinte în acest text)(13417 afiºãri)
Volumul "Dicþionar politic: I de la Iliescu" de Octavian Andronic a fost
lansat, luni, la Bucureºti, în prezenþa mai multor personalitãþi din politica
româneascã, printre care ºi fostul ºef al statului, Ion Iliescu.
Printre cei prezenþi la evenimentul organizat la sediul Fundaþiei "Nicolae
Titulescu" din Capitalã s-au numãrat ºi Petre Roman, Corina Creþu, Iosif Boda ºi
Adrian Severin.
În "Dicþionar politic: I de la Iliescu", Octavian Andronic prezintã evenimente
esenþiale din viaþa politicã a lui Ion Iliescu.
"ªi eu am citit cartea cu interes", a declarat Ion Iliescu. El a spus cã volumul
semnat de Octavian Andronic "prezintã viaþa noastrã de zi de zi" ºi realizeazã
"tabloul unei generaþii".
În plus, Iliescu a vorbit ºi despre perioada de dinaintea Revoluþiei."Trãiam
într-o atmosferã în care te temeai ºi de propria umbrã (...) E greu pentru
generaþia tânãrã sã înþeleagã. Cartea este o microcronicã a evenimentelor pe
care le-am trãit", a mai spus el.
"Sigur, poþi înnebuni", s-a referit Iliescu la perioadele dificile din viaþa sa.
"Viaþa m-a croit astfel (...) de tânãr a trebuit sã iau pe umerii mei foarte
multe greutãþi", a adãugat acesta.
Pe de altã parte, Octavian Andronic a mãrturisit cã volumul "Dicþionar politic:
I de la Iliescu" este cel de-al doilea dintr-o lungã serie, care a debutat cu
"Dicþionar politic: B de la Bãsescu". Totodatã, Andronic l-a descris pe Ion
Iliescu drept "cel mai important om politic pe care l-a dat România
postcomunistã" ºi a spus cã "Dicþionar politic: I de la Iliescu" este "un
portret în miºcare" al acestuia.
Evenimentul de lansare a cãrþii a avut loc cu douã zile înainte de cea de-a 80-a
aniversare a lui Ion Iliescu, fapt pentru care participanþii la manifestare i-au
urat acestuia, în avans, "La mulþi ani!". Iosif Boda chiar i-a spus, în glumã,
lui Ion Iliescu: "Moºule, ce tânãr eºti!". În cadrul discursului sãu, Boda a
fãcut ºi o comparaþie între Ion Iliescu ºi "un fantastic ºi rezistent urcãtor de
munte".
"Domnul Iliescu ºi cu mine ne cunoaºtem de mult", a spus, la rândul sãu, Petre
Roman. Acesta considerã cã volumul semnat de Octavian Andronic este "un tablou
întregitor despre Ion Iliescu". "Am fost adeseori în situaþia de a purta un
dialog despre Ion Iliescu, în care mi-a fost foarte greu sã menþin poziþia mea
faþã de el. (...) Erau mulþi oameni care îl blamau", a afirmat Roman.
El a adãugat cã tandemul "Iliescu-Roman" "a traversat momentele cele mai
dificile din istoria politicã a României". De asemenea, Petre Roman a spus cã
Ion Iliescu a readus "sentimentul rãspunderii" în politica româneascã.
ÃŽn schimb, Adrian Severin l-a descris pe Ion Iliescu drept un om care "a devenit
o instituþie publicã".
Volumul "Dicþionar politic: I de la Iliescu" de Octavian Andronic a fost
publicat la editura Fundaþiei AlegRO.
Sursa: Mediafax
"I. de la Iliescu”, de Octavian Andronic
Cunoscutul jurnalist, analist politic ºi editorialist Octavian Andronic a
lansat pe 1 martie, la sediul Fundaþiei Europene "Nicolae Titulescu", volumul
"Dicþionar politic: I. de la Iliescu". Potrivit jurnalistului, volumul este
partea unei serii de volume, primul, "B de la Bãsescu" fiind publicat la
sfârºitul anului trecut.
"Aceastã serie de volume din care face parte 'I de la Iliescu’ ºi ‘B de la
Bãsescu’ este rezultatul unui pariu care l-am fãcut în urmã cu zece ani, acela
de a scrie în fiecare zi câte un comentariu pe o problemã importantã de
politicã", a explicat autorul, care a precizat cã vor mai urma douã astfel de
volume. Autorul a spus cã volumul lansat luni este "un portret în miºcare
susþinând cã ceea ce a avut de spus a spus în carte ºi la momentul când a
scris-o".
Personajul principal al cãrþii Ion Iliescu, a spus cã a citit cartea cu interes
ºi a apreciat forþa de sintetizare a graficianului ºi scriitorului Octavian
Andronic care, cu câteva trãsãturi de condei, a surprins câteva momente ºi
caractere. "Am citit aceste elemente de sintezã, care reprezintã o cronicã a
vieþii noastre dupã 1989. Aceastã carte este o veritabilã cronicã de istorie, un
moment de istorie ºi tabloul unei epoci sau a unei generaþii", a susþinut Ion
Iliescu.
El a vorbit despre libertatea de exprimare câºtigatã în decembrie 1989 ºi de
temerile de pânã atunci ale oamenilor. "Fiecare se temea de umbra proprie. Ne
sãream sã ne dãm drumul la gânduri. Trãiam înainte de 1989 într-un climat de
care fiecare se temea de vecinul sãu ºi de umbra sa", a povestit
social-democratul. El considerã cã volumul lansat luni reprezintã o cronicã
"condensatã" a evenimentelor pe care poporul român le-a trãit cu mare densitate.
Ion Iliescu a mai istorisit cum, încã de tânãr, a trebuit sã ia pe proprii umeri
responsabilitãþi care l-au cãlit pentru viaþã. "Am intrat în viaþã ºi m-am
dãruit unui crez. Mulþi se mirã cum eu am rezistat. Mulþi se mirã cum eu ºi Emil
Constantinescu mergem la multe evenimente diverse. Am dovedit cã am reuºit sã
trecem peste multe momente de încãrcãturã ºi cã oameni cu opinii diferite pot
convieþui. Viaþa înseamnã diversitate, iar diversitatea dã bogãþia vieþii ºi
interesul pentru ea", a spus fostul preºedinte. Potrivit acestuia, în istorie
rãmâne doar "esenþa" ºi cã a fi cronicarul unei asemenea perioade reprezintã un
lucru deosebit.
Analisticul politic Iosif Boda considerã cã volumul "I de la Iliescu" nu îi
aduce un omagiu lui Ion Iliescu ºi cã de fapt acesta "pozeazã" un moment din
viaþa noastrã contemporanã. "Cred cã o sã vinã vremea când o sã încercãm sã
judecãm rolul unei persoane politice în funcþie de ceea ce a lãsat în urmã", a
spus Boda.
Prezentã la lansare, eurodeputata PSD Corina Creþu a caracterizat volumul drept
un instrument de lucru pentru cei care urmãresc politica româneascã ºi i-a urat
"La mulþi ani!" celui care a marcat de 20 de ani încoace spaþiul politic. "Ion
Iliescu este un reper pentru noi, dar ºi pentru adversarii politici. Cei 16 ani
petrecuþi alãturi de Ion Iliescu nu au fost uºori, au fost de tranziþie. Dar
societatea româneascã a mers înainte", a spus europarlamentarul, care a precizat
cã Ion Iliescu nu s-a dezis de convingerile sale nici când a pierdut ºi nici
când a câºtigat.
La rândul sãu, europarlamentarul PSD Adrian Severin a spus cã volumul ar putea
sã poarte ca subtitlu "De la instituþia prezidenþialã la instituþia Iliescu".
"Ca orice personalitate marcantã, ºi care marcheazã o epocã, Ion Iliescu are
admiratori dar ºi critici. Domnul preºedinte a umblat pe înãlþimi ºi nu în
subsoluri. Acei 20 de ani au fost marcaþi de personalitatea Ion Iliescu ºi
aceºti ani îi vor purta numele", a spus Adrian Severin.
Fostul premier Petre Roman prezent ºi el la eveniment a arãtat cã tandemul
"Iliescu-Roman" a traversat cele mai dificile momente. "Ion Iliescu a reuºit sã
mã încarce cu sentimentul de rãspundere - un lucru azi care azi poate sã parã
desuet. Haideþi sã repunem în miºcare sentimentul rãspunderii în politica
româneascã", a îndemnat Petre Roman.
AGERPRES
Alocuþiunile invitaþilor
Iosif Boda
"Autorul vrea sã surprindã un tablou in miºcare, dar vreau sã miºc o a doua
putere. Evolueazã fantastic în lumea ºi a ideilor, dar trebuie sã spunã pentru a
ajunge din urmã ºi în anumite privinþe chiar de a prefaþa anumite miºcãri ale
social-democraþiei europene, pentru dl Iliescu, dar dumnealui s-a miºcat la fel
de constant ºi pe scena politicã. Eu l-aº compara cu un fantastic de rezistent
ce se cheamã, în zona mea, purtator de lume. Nu a luat-o ºtiþi la proba de
vitezã ca sã ajungã repede la jumãtatea muntelui ºi unde sa înceapã sã gâfâie ºi
sã nu mai poatã urca, nu, cu un pas egal de data aceasta, a reuºit sã ajungã
chiar în varful muntelui. Spre deosebire de cel care aburcã bolovanul în
traiectorie goticã în Occident. Gotic, bolovanul, nu se rastoarnã înapoi ºi nu
cred cã trebuie sã luãm totul de la capãt.
Octavian Andronic ne-a oferit aceastã posibilitate cu volumul lui de debut
"Dicþionar Politic", fiecare literã este particularizatã la cineva anume impus
de o situaþie datã, ºi a început cu preºedinþii. Nu este o încercare de a face
astãzi, Octavian Andronic nu face astãzi o reflexie ºi nu îi aduce astãzi un
omagiu lui Ion Iliescu.
Nu, volumul nu este unul omagial, volumul este un rezultat, dacã vreþi, din ceea
ce face colegul nostru care pozeazã, adicã surprinde segmente, momente din viaþa
noastrã, momente de regulã marcate de activitate ºi prezintã uneori, sã zicem
aºa, etichetele pe care dl Iliescu le pune ºi le pune cu un talent fantastic.
În opinia mea Octavian Andronic rãmâne un mare grafician, are un talent deosebit
ca din cîteva linii care nouã ni se par doar aºa niºte semne pe hîrtie el
reuºeºte, pe parcursul unei pagini, unui A4, atât sã descrie o situaþie datã ºi
sunt convins cã dacã astãzi ar publica cîteva din materialele publicistice
scrise în urmã cu 7 – 8 - 9 ani fãrã sã punã data, ele sunt aplicabile unor
situaþii de astãzi fãra nici un fel de schimbare. Este talentul lui. Este
probabil talentul aceluia care dacã ºi-ar fi ales meseria de sculptor, de
cioplitor cum se spune pe la noi, la fel ar fi furat materie din teren cu care a
lucrat la figurat ºi, cred, cu duratã. Eu nu vreau sa prefaþez acum, probabil
alte manifestãri vor fi consacrate unui eveniment care nu se întãmplã foarte
des, nu este dator lui sã parcurgã 8 decenii din care o bunã parte îl resusþin
în viaþa politicã, care, vrând nevrând sã îºi punã pecetea pe cursul istoriei,
încercând sã readucã, dacã vreþi, fluviul care a ieºit din matca normalã, ºi a
ieºit la noi din pãcate, sã încerce, cu tot sistemul pe care îl gândise, îl
crease, îl transformase, sã readucã oarecum ca aceastã þarã, sã readucã cât mai
mult posibil spre matca normalã, spre cursul direct al istoriei, cel de la care
ne-am abãtut în urmã cu câteva decenii.
Eu cred cã o sa vinã încet, încet vremea cînd o sã încercãm sã judecãm ºi vom ºi
reuºi sã judecãm rolul uneia sau alteia dintre personalitãþile politice, vom
scrie multe chestiuni episodice în funcþie de, cum sã spun, ceea ce laºi cert în
urmã, în urma ta, pentru a întra în istorie.
Nu am decât sa îl felicit pe autor ºi sa îi urez ºi lui succese, ºi sã-i urez
mai ales domnului Iliescu ani mulþi, ani mulþi cu sãnatate ºi cu reflecþie
intelectualã, spiritiualã, la fel de proaspãtã ºi poate cei mai tineri mai
învaþa ceva de la dânsul, nu e rãu sã mai deschizi din cînd în cînd o carte, cã
nu e rãu nici dacã eºti în nu ºtiu ce funcþie de conducere sã citeºti, sã
incerci sã te menþii în contact, cît se poate astãzi, în implozia asta
informaþionalã, sã te menþii în contact cu literatura de specialitate, cu tot ce
este, tot ce se poate cuprinde cât de cât mintea umanã, iar sã poþi la varsta
asta sã fii astãzi, sã fi unul dintre cei mai proaspeþi studenþi ai epocii tale,
care citeºte bibiliografia obligatorie ºi cea suplimentarã pe care toþi
istoricii o implicã, este un lucru foarte rar.
Felicitari!"
Corina Creþu
"Am ºi eu emoþii sã particip la acest eveniment, vreau sã felicit în primul
rând pe domnul Andronic pentru iniþiativa sa, ne cunoaºtem de foarte mult timp,
de 20 de ani ºi i-am admirat întotdeauna profesionalismul ºi preocuparea cu care
explicã spaþiul românesc. Sigur cã acest Dicþionar este în primul rînd un foarte
bun instrument de lucru pentru toþi cei care urmãresc evenimentele politice.
Sunt emoþionatã pentru cã vãd în aceastã salã mulþi oameni care într-un fel sau
altul ne-au marcat, ca sã spun aºa, evoluþia ºi bineînþeles cã printre aceºti
oameni politici este ºi domnul Iliescu pe care îl cunosc de mai bine de 16 ani,
pãcat cã nu putem întoarce timpul înapoi. Împlineºte în aceastã sãptãmânã, e
ziua dînsului într-adevar, trebuie sa îi urãm "La multi ani!".
Acest dicþionar îi este dedicat, este omul care în opinia mea a marcat spaþiul
politic în ultimii 20 de ani ºi a devenit un reper atât pentru noi cei care îl
susþinem cît ºi pentru adversarii sãi politici. Eu cred cã, cum spunea dl Boda,
avem tot timpul de învãþat, ceea ce am învaþat eu de la dînsul este ce înseamnã
sã te dedici ºi sã îþi pui viaþa în slujba unui ideal, sã îþi asumi
responsabilitaþi ºi sã înveþi mecanismele democratice, sã le respecþi. Cei 16
ani pe care eu i-am petrecut alãturi de domnul Ion Iliescu nu au fost deloc ani
uºori, au fost ani de tranziþie, o tranziþie uneori haoticã, dar dacã privim în
urmã, eu cred sincer cã societatea romaneascã a progresat foarte mult în aceºti
ani ºi am vãzut aici, în Dicþionar, câteva referiri la perioada (CPUN), a
urmãrit în acea perioadã din postura de ziarist, toatã aceastã dezbatere dacã a
fãcut comparaþie cu activitatea mea din Senatul României ºi acum din Parlamentul
European, eu cred cã acea descoperire a fost o perioadã extraordinar de beneficã
pentru societatea romaneascã, a fost cea mai originalã ºi poate cea mai
productivã ºcoalã a parlamentarismului, un spaþiu al dezbaterii ºi cred cã din
acest punct de vedere este meritul domnului preºedinte Iliescu cã a fãcut
posibil existenþa unei asemenea arene de dezbatere ºi a încurajat libera
exprimare a celor ce au fãcut parte din el .
Cum spunea domnul Boda, nu ºtiu dacã putem aduce aici omagiul ºi recunoºtinþa
noastrã faþã de domnul Iliescu, dar eu cred cã au fost foarte multe momente ºi
n-aº vrea decât sã amintesc dezbateri legate de Constituþie, spiritul de la
Snagov, care a deschis calea pregãtirii în procesul de aderare la Uniunea
Europeanã, tratatul cu Ungaria a fost o perioadã foarte agitatã ca parte a
procesului de reconciliere între cele doua þãri, strategia de dezvoltare
durabilã, aderarea la NATO, Consiliul Economic Social, sunt atâtea si atâtea
subiecte asupra cãrora domnul preºedinte Iliescu ºi-a pus amprenta . ªi eu
personal sunt mult prea onoratã cã am crescut la ceea ce s-ar putea numi cred,
"ºcoala Ion Iliescu", ºi sunt recunoscãtoare eforturilor sale de a ne ajuta sa
învãþãm, sã profesãm ºi sã ne asumãm responsabilitãþi.
În toatã aceastã stare, în tot acest vacarm politic, uneori avem sentimentul, nu
stim încotro s-o luãm, dar cred cã acest reper de om care nu s-a dezis niciodatã
de convingerile sale, nici atunci când a pierdut, nici atunci când a câºtigat,
cred cã ar trebui sa fie un fel de reper pentru toatã lumea. ªi n-aº vrea sã
spun mai mult ºi cred cã Ion Iliescu are locul sau aparte în acest Dicþionar aºa
cum are locul sãu aparte în istoria contemporanã a Romaniei. ªi-a cucerit acest
loc tocmai pentru cã probabil nu ºi-a dorit în mod expres acest lucru.
Dl Iliescu ne dã în fiecare zi aceastã lecþie. ªi aº vrea sa-l felicit pe dl
Andronic pentru opera sa, pentru strãduinþa pe care o depune ºi bineînþeles,
încã o datã sã-i urez dlui Preºedinte "La mulþi ani! ªi tot ce vã doriþi, ºi
sper cã în continuare sã fim alãturi de dumneavoastrã ºi dumneavoastrã alãturi
de noi. Mã bucur foarte mult sã salut oameni pe care nu i-am vãzut de atâþia ºi
atâþia ani, ºi sã vã doresc o primãvarã cât mai frumoasã!"
Adrian Severin
"Eu vã mulþumesc cã, dupã atâþia oameni învãþaþi aþi invitat ºi pe cineva din
popor sã spunã douã cuvinte.
Într-adevãr, mi se pare ºi mie, cã iniþiativa lui Octavian Andronic este
importantã ºi este binevenitã. Este importantã, pentru cã aceastã carte
subliniazã ºi un alt, un subtitlu, de la instituþia prezidenþialã la Iliescu,
pentru cã dupã ce a ocupat aceastã funcþie, dupã ce a dat expresie unei
instituþii publice, a devenit el însuºi, dl Iliescu, o instituþie publicã. ªi
cred cã acesta este un lucru esenþial, rar, ºi tocmai pentru cã este rar,
fenomenul trebuie studiat. Ca orice personalitate marcantã, ºi ca orice
personalitate care marcheazã o epocã, ºi dl Ion Iliescu este o personalitate
controversatã. Ce înseamnã asta? Asta înseamnã cã are admiratori ºi are
detractori. Asta este un lucru bun. Este un lucru bun pentru tine însuþi, pentru
cã dacã toatã lumea te-ar admira ai începe sã te îndoieºti de autenticitatea
acestei admiraþii, ºi de fundamentele ei. Partea proastã pentru noi toþi este cã
o parte din aceºti critici sunt de fapt detractori, sunt oameni de rea credinþã,
ºi din acest punct de vedere nu toþi cei care ne criticã, nu toþi cei care te
criticã sunt critici. Dar faptul cã existã pãreri proprii, pareri contra, este,
în sine, marca unei personalitãþi reale, a unei personalitãþi autentice, ºi
mecanismul acestor controverse trebuie el însuºi analizat ºi studiat. Douã vorbe
îmi vin în minte acuma, douã vorbe la care mã gândesc adesea. Una spune cã:
"atunci când mergi pe culmi te bate vântul". Pe dl preºedinte Iliescu l-a bãtut
vântul, ºi l-a bãtut cu o forþã extraordinarã. Pot sã spun cã ºi eu am suflat
câteodatã în toanele acestea, însã tocmai acest lucru este dovada faptului cã a
umblat pe înãlþimi, ºi cã nu a umblat prin subsol. În al doilea rând, a doua
vorbã care îmi vine în minte este aceea care spune cã "numai în pomul care face
poame, face fructe, se aruncã pietre". Deci, din acest punct de vedere, din nou,
dacã facem proba acestei, sau credem în aceastã zicalã, e limpede cã toate
aceste pietre care s-au aruncat, sunt tocmai atestarea faptului cã pomul a fãcut
roade. ªi oricum am vrea, oricum am crede, orice am spune, este clar cã aceºti
cel puþin ultimi 20 de ani, de la Revoluþie încoace, au fost marcaþi de
personalitatea dlui Ion Iliescu. ªi pentru cã aceastã epocã îi va purta numele
neîndoielnic, efortul de a analiza este extrem de important, chiar acest efort
este astãzi prilejuit de o Aniversare. Seneca dacã nu mã înºel, spunea cã
"Tinereþea începe de la 80 de ani", deci suntem exact, dle Preºedinte, la vârsta
tinereþii celei mai mature, de la care aºteptãm foarte foarte mult în
continuare."
Octavian ªtireanu
"Eu sunt chiar onorat de aceastã ºansã pe care o am de a vorbi într-o
asemenea instituþie, în faþa unui distins auditoriu, în care, e adevãrat, sunt
foarte mulþi colegi ºi prieteni, unii chiar din secolul trecut, ºi desigur, un
asemenea prilej este absolut memorabil.
Aº spune cã, într-un limbaj publicistic, nu ºtiu dacã aceastã carte este scrisã
de autorul ei sau de personajul ei. E adevãrat cã personajul acestei cãrþi face
parte din rândul acelor personalitãþi care pot sã înrâureascã viaþa unei
comunitãþi, chiar a unei naþiuni, darãmite viaþa, cariera unui autor de cãrþi
sau de jurnalism. Voi încerca sã dau, în scurta-mi intervenþie ca expresie
acestei convingeri.
Octavian Andronic, autorul aceste cãrþi, este un om pe care-l admir pentru
extraordinara sa mobilitate profesionalã. Este un om multimedia. Împlineºte ºi
el, sau a împlinit deja 4 decenii de activitate în presã, în presa jurnalisticã.
E adevãrat cã aceste 4 decenii sunt aºa simetric împãrþite de anul 1989. Are o
prospeþime ºi în graficã, ºi în condei, dar asta n-ar fi posibilã dacã n-ar avea
o maturitate ºi o prospeþime în idei. Asta îi dã sa fie foarte mobil ºi sã aibã
o paletã foarte largã pentru care întotdeauna l-am admirat ºi l-am invidiat
pozitiv desigur. ªi atunci când a inaugurat aceastã serie de "Dicþionare
Politice" cu "B de la Bãsescu", mi-a fãcut ºansa, mi-a facut plãcerea, onoarea
sã zic aºa, de a-i scrie eu prefaþa la acest prim volum. Prefaþa mea se intitula
"A de la Andronic", scrisã în cartea "B de la Bãsescu".Acuma vãzând cum
evolueazã dicþionarul aº putea spune cã el a premeditat de fapt ca dl Boda sã
scrie prefaþa de la Bãsescu (.......)
ªi eu puteam sã scriu foarte uºor despre dl Iliescu, acum ºi chiar am ºi scris,
este un text undeva, mãrturiile ºi spuneam cã scriu colegialitatea acum, pentru
cã este într-adevãr în situaþia, în limbajul pe care îl evoca cumva Corina
Creþu, este în situaþia de a nu mai da nimãnui nimic. Dl Iliescu poate sã dea
propriul sãu exemplu. Suntem cu toþii în situaþia în care încã mai avem nevoie
de asemenea exemple. Dânsul nu dã funcþii ºi nu dã privilegii, dar dã un lucru
de nepreþuit, propriul sãu exemplu. Ce-am avut de spus, am putut sã spun acolo,
pentru cã într-o vreme în care mã bãtea gîndul sã mã abat, ieºisem din partidul,
fostul partid Democrat ºi chiar nu mã mai interesa cumva politica, dânsul este
cel care m-a recuperat în sensul pozitiv al lucrurilor ºi a fãcut sã mai rãmân
încã o perioadã de vreme în aceastã activitate.
Dati-mi voie sã redau pe scurt câteva dintre cadrele pe care Octavian Andronic
le realizeazã în legãturã cu portretul domnului Ion Iliescu. Pentru cã suntem la
o zi ºi de marcarea acestei apariþii editoriale, dar ºi de omagiere a acestei
personalitãþi. Spune Octavian Andronic undeva, el ce a avut de spus a spus:
"spre deosebire de aproape toþi cei care s-au perindat pe scena politicã
româneascã, de la redescoperirea democraþiei, dl Ion Iliescu are marea calitate
de a fi mereu acelaºi, de a nu se îmbãta din vinul puterii ºi de a nu suferi mai
mult decât este cazul de pe urma gustului amar al eºecului. Are calitatea de
a-ºi pãstra trãsãturile de caracter care au facut din el un reper de echilibru,
într-o perioadã atât de supusã dezechilibrelor. Preºedintele se aflã spre
finalul unei cariere politice îndelungate ºi complexe care l-a purtat ºi într-un
timp ºi în altul spre suiºuri sau spre abisuri. A privit ºi succesele ºi
insuccesele cu naturaleþe ºi cu înþelepciune, ajungând sã facã din fiecare
înfrângere, indiferent cãror cauze s-a datorat, platforma urmãtorului succes."
ªi mai este aicea, pentru cã suntem contemporani cu lumea în care trãim, mai
este o însemnare a lui ANDO, ultima care închide acest volum de altfel, în
legãturã cu recentele evenimente din viaþa partidului pe care l-a fondat dl Ion
Iliescu. Spune Octavian Andronic aici: " Iliescu a fost cel care a stabilit
definitiv relaþia sa cu partidul, fãrã sã mai aºtepte vreo ofertã otravitã din
partea acestuia. I-au trebuit 5 ani ºi multe frustrãri ca sã construiascã cu
rãbdare ºi în condiþii de adversitate brandul care acum îl aºeazã deasupra
organigramei. În preajma celei de a 80-a aniversãri Iliescu ºi-a regasit tonusul
ºi rigoarea de altadatã epuizând .... în care nu se aflau puþini dintre cei care
îl considerau o frânã în calea .... partidului, dar care acum întind mâna spre
el, ca spre colacul salvator de la înec. A fost sâmbatã suprema revanºã pentru
preºedintele fondator ºi momentul clarificãrii definitive a relaþiei sale
personale cu istoria partidului. Ceea ce trebuia sã se întâmple în 2005, dupã un
ultim mandat prezidenþial de succes, din activitatea preanefericitã degraþiere a
lui Cozma, de reacþia de respingere a Coaliþiei, baronilor ameninþaþi.... s-a
întâmplat acum. Brandul Iliescu triumfã în faþa funcþiilor ºi hotãrârilor de
partid, iar fondatorul nu va mai avea nevoie vreodatã de deferenþa prostãnacilor
aflaþi vremelnic în capul mesei.
Acum cartea se cheamã "I de la Iliescu". I de la Iliescu cred cã înseamnã I de
la intransigenþa în apãrarea unor principii morale, I de la inspiraþia cu care
dl preºedinte a gãsit adesea soluþii la problemele cele mai complicate , I de la
indulgenþa cu care a ºtiut sã ia fiecare om aºa cum este, sã ne ia pe toþi pe
fiecare în parte aºa cum suntem fãrã sã ne forþeze a intra în tipare ºi poate sã
fie un I de la insistenþa ºi de la încãpãþânarea cu care apãra ºi încearcã sã
prezerve anumite precepte ºi anumite valori morale. Pentru aceste lucruri, în
litera I cred cã încap mult mai multe calitãþi, o datã cu numele ºi cu
personalitatea dlui Ion Iliescu.
Aº vrea sã fac acum o scurtã notã asupra ediþiei, o notã de tipograf sã zic aºa.
Prefaþa dlui Boda pare sã fie scrisã în anul 2008. Eu nu contest calitãþile dl
Boda de a fi premonitoriu, aº putea zice, în ceea ce ar putea sã scrie aicea. ªi
a doua chestiune, tot cu o gelozie nu chiar invidie, vad cã aceastã carte s-a
datorat iniþiativei unui fost coleg de clasã, de la administraþia prezidenþialã,
Victor Opaschi, pe care Octavian Andronic îl numeºte cu particularitate
"eminenþa cenuºie" a domnului Ion Iliescu. Vreau sã îi spun cu colegialitate ºi
public, dl Ion Iliescu a avut calitatea de a se înconjura cu mai multe eminenþe
cenuºii, Victor Opaschi a fost una dintre eminenþele cenuºii, celelalte care au
fãcut echipa .... "
Academician Dan Berindei
"Cartea aceasta mi-a trezit amintiri (.........)
Sigur cã este vorba de dl Ion Iliescu. Vreau sã spun ºi eu câteva cuvinte despre
dl Iliescu.
Eu sunt într-un fel un judecator, este o sarcinã foarte complicatã, dl Iliescu a
avut ºi atâtea dispute, ºi noi istoricii le avem uneori. Un coleg de-al meu
spunea "Fereºte-ne Doamne de istoric!". Dar vreau sã spun câteva cuvinte, pentru
cã în primul rând suntem colegi. Amândoi am fost elevii Liceului Spiru Haret
(....) ºi dl Ion Iliescu devine octogenar, deci nu mai sunt singur pe acest
drum.
Dl Ion Iliescu am spus ca se confundã cu noi toþi. Se confundã cu existenþa
noastrã, cu problemele noastre, cu reuºitele ºi, desigur, cu eºecurile. Nu
suntem mulþumiþi, dar pentru cã suntem ºi oameni, ºi oamenii se uitã întotdeauna
la jumatatea goalã a paharului decât la jumãtatea plinã. Realitatea este cã
paharul e pe jumatate plin, dar sigur, mai este foarte mult drum pânã când vom
ajunge ca paharul sã fie într-adevar plin, aºa ca sã ne mulþumeascã.
Iar dl Ion Iliescu, pentru dânsul în primul rând, ca ºi pentru noi toþi, are o
calitate extraordinarã. Într-adevãr, într-o lume politicã în schimbare, eu îl
vãd acelaºi. Evoluþiile dânsului sunt, ca sã spun aºa, evoluþii interioare.
Gândirea dânsului a evoluat încet-încet, un om atât de abil, dar care în acelaºi
timp este un înþelept. Nu se grãbeºte, dar când a ajuns la o concluzie, aceea se
confundã cu dânsul. ªi are meritul cã în aceastã perioadã, vrând-nevrând, a fost
partea de siguranþã a societãþii noastre, începând din acea zi de 22 Decembrie.
Eu cand aud treaba cu complotul, cu lovituri de stat, mã gândesc numai la acea
zi, pentru ca dl Sârbu a facut o treabã bunã filmând ºi când vezi filmul acela,
îþi dai seama ce haos nemaipomenit, din toate punctele de vedere era, ºi acest
haos a trebuit stãpânit. ªi aceastã echipã, ca sã spun aºa încropitã, a reuºit
sã stãpâneascã zãpãceala aceea infinitã. În aceºti 20 de ani am auzit atâtea
programe politice, atâtea promisiuni care, daca scuturãm aºa, câte au ramas?
Acel program al Revoluþiei vom vedea cã s-a aplicat. Nu numai cã s-a aplicat,
dar sunt lucruri care au devenit drepturi comune, cã le-am ºi uitat. Atâtea ºi
atâtea lucruri care au intrat în cotidian, ºi eu cred cã dânsul ºi în acel
moment ºi în momentele care au trecut a fost cel care a ºtiut sã þinã un
echilibru, o frânã, sã nu lase uneori istoria recentã sã o ia razna. E un mare
merit. ªi apoi mai are un merit extraordinar, atât de rar în societatea noastrã.
Eu mã ocup cu oamenii de la 1848, cu oameni care au dat de la ei, cu Nicolae
Filipescu care ºi-a consumat jumãtate din avere pentru ca sa decidã avantgarda.
Eu cu aceºtia m-am întâlnit. Astãzi din pãcate oameni din aceºtia rar sã îi mai
vezi. Ion Iliescu este un om cinstit, un om modest. A fost atacat în toate
felurile, dar nimeni nu i-a pus la îndoialã aceastã cinste. Eu îi doresc din tot
sufletul Mulþi Ani!"
Petre Roman
"Întâi despre dl Andronic ºi despre aceastã lucrare lansatã, cum nu se poate
mai potrivit în preajma acestei frumoase aniversãri.
Imediat dupã Revoluþie, în l-am cunoscut pe Octavian Andronic ca ziarist, ºi mã
interesa ce spune ca ziarist, fiindcã aveam sentimentul cã e un om care are
convingeri, dar are ºi cumpãtare, echilibru, pentru a încerca sã desluºeascã cum
stau lucrurile de fapt. Dupã aceea a fãcut emisiuni de televiziune – am fost la
câteva dintre ele, totdeauna mi s-a pãrut foarte interesant acest amestec
profesionist, între dorinþa de a spune ceea ce credea ºi în acelaºi timp de a nu
lãsa deoparte lucrurile care întregesc un tablou. Acuma ne oferã un tablou
întregitor din perspectiva dumnealui despre Ion Iliescu. Am rãsfoit cartea, nu
pot sã spun cã am citit-o, fiindca acum am vãzut-o pentru prima datã. La un
moment dat, într-un mod firesc apare ºi numele meu în legãturã cu o chestiune
care este o veche controversã, la care nu vreau sã mã refer acuma. A fost
adeseori situaþia de a purta o discuþie, de a fi într-o dezbatere, de a purta un
dialog pe tema Ion Iliescu, în care sã-mi fie foarte foarte greu sã menþin
convingerea mea, ºi poziþia mea faþã de Ion Iliescu, fiindcã cum spuneam, adesea
a fost confruntat cu oameni care-l blamau, îl acuzau pe Ion Iliescu mai ales
pentru ceea ce nu fãcuse.
Cu alte cuvinte, pe nedrept. Sigur cã de multe ori unii au încercat sã mã îmbie,
sã mã îndemne, sã accept anumite propoziþii incorecte despre Ion Iliescu ºi cred
cã sunt suficiente mãrturii care sã spunã cã nu am fãcut acest lucru. De altfel,
dacã istoria consemneazã tandemul Iliescu – Roman, care este o realitate, acest
tandem care a realizat, a produs ce a produs, a traversat momentele cele mai
complicate, cele mai dificile cu putinþã din istoria politicã a acestor 20 de
ani, dar eu vreau s-o plasez sub semnul unui sentiment, ba chiar a unei stãri
puternice, spirituale ºi psihice, cu care a trebuit sã trãiesc, ºi de fiecare
datã s-o depãºesc din cauza lui Ion Iliescu.
ªi anume din momentul în care împreunã intrãm în aceastã, sã spunem, aventurã a
Revoluþiei, pentru noi a fost de foarte multe ori o aventurã, Ion Iliescu,
probabil ºi pe fondul educaþiei mele, a reuºit sã mã încarce cu ceea ce astãzi
pare, din pãcate, un lucru distrus, cu sentimentul de rãspundere. N-am putut sã
scap niciodatã de aceastã, nu-i zic povarã, de aceastã puternicã încãrcãturã, pe
care i-o datorez cu recunoºtinþã ºi cu onoare lui Ion Iliescu. ªi dacã adeseori
am regãsit drumul, chiar în momente în care relaþia noastrã a fost una de
restriºte, una în care nu ne-am înþeles, una în care am avut pãreri diferite, am
putut sã restabilesc un dialog sincer ºi bun. A fost, cred, datoritã acestui
sentiment pe care-l aveam, l-am purtat împreunã cu dumnealui, încãrcat cu ºi mai
multã raspundere.
Când astãzi vãd atâþia oameni politici în fruntea þãrii care, fãrã niciun fel de
reþinere, jenã, ruºine, înþeleg sã se prezinte ca oameni care nu au sentimentul
rãspunderii, pentru înaltele ºi foarte înaltele funcþii pe care le au, eu nu mai
înþeleg cum am pornit noi doi la drum, fiindcã noi eram covârºiþi de sentimentul
rãspunderii, în fiecare ceas, în fiecare minut, în fiecare orã, Ion Iliescu
niciodatã, într-o manierã întotdeauna prieteneascã ºi apropiatã, sã mã punã în
situaþia sã asum aceastã rãspundere, sã ne asumãm aceastã rãspundere. Au fost
momente foarte complicate. ªi eu nu mai puteam sã înþeleg ºi n-aº fi vrut sã
înþeleg niciodatã cum se poate face politicã, la nivelul rãspunderii pentru
þarã, fãrã rãspundere, fãrã propria rãspundere. Este singurul lucru care mã
deranjeazã foarte tare cu adevãrat în ce se întâmplã astãzi în politica
româneascã. ªi m-am bucurat foarte mult ºi, sincer, pentru cã Ion Iliescu ºi
acum, în momentul în care lãsînd la o parte textele scrise, a fost el însuºi
omul politic care dorea sã se exprime, în felul lui, atât de bine înþeles de
români, a exprimat acest lucru.
Astãzi, în politica româneascã vãd cã acest sentiment a dispãrut, are ecou
uitat, dar în momentul în care Ion Iliescu spune în maniera aceea ilustratã,
într-un anume fel accentuatã, tensionatã într-un fel anume, acest lucru are
importanþã.De aceea nu pot sã-i fac o urare lui Ion Iliescu, pentru cã, îi fac
una pe viitor: "Haideþi sã repunem în miºcare sentimentul rãspunderii în
politica româneascã!"
George Potra
"Cei care aþi asistat acum vreo 2-3 sãptãmâni la lansarea cãrþii "România ºi
Europa", semnatã de dl Ion Iliescu, ºtiþi cã nu întâmplãtor noi am discutat
atuncea, elogiind, despre un testament politic al domnului Ion Iliescu, prin
ceea ce scrie, prin ceea ce scrie omul politic, ceea ce scrie intelectualul Ion
Iliescu. Acea carte fiind extrem de bogatã în domenii, puncte de vedere,
probleme de maximã preocupare, nu doar pentru România, ci pentru soarta
continentului, soarta comunitãþii.
Cred cã putem adãuga cu permisiunea dumneavoastrã, dle Iliescu, la ceea ce
ziceam cã trebuie sã-l recunoaºtem ca personaj politic – simþul
responsabilitãþii, pe care puteþi sã-l lãsaþi moºtenire sau trebuie luat ºi
preluat ca moºtenire în clasa politicã, într-o clasã politicã astãzi însã
confruntatã cu abandonarea realitãþii în foarte multe planuri, cu trãdarea care
intervine des pe un plan din ce în ce mai larg ºi cu incertitudini în zone în
care nici nu cred cã trebuie sã te aºtepþi."
Neagu Udroiu
"Douã, trei vorbe vreau sã vã spun, dar nu pot la un eveniment care este
legat de Andronic, de Ando cum îi zicem noi, sã nu încerc sã vã fac cunoºtinþã,
sã vã fac cunoscute pãrerile mele despre acest domn, înalt la stat, care a
intrat cu adevãrat în presã în ziua de 22 Decembrie 1989. El este conducãtorul
primului ziar politic la noi, dupã ce totul intrase în situaþia ºtiutã la 22
Decembrie 1989. De ce fac aceasta suplinire? Pentru cã prin aceasta Andronic a
creat o ºcoalã, a dovedit cã a înþeles ce are de fãcut, nu numai el, ci noi toþi
ceilalþi, care n-aveam cum sã demonstrãm, fiecare în felul nostru, cã înþelegem
ceva din lumea în care trãim. Ori Andronic rãmâne ºi din acest punct de vedere
un reper, ºi credeþi-ne, noi cei care ne-am implicat alãturi de el, împreunã cu
el într-o serie de situaþii, unele mai complicate decît altele, am continuat
sã-l privim drept ceea ce s-a dovedit Ando ca este nu numai ..... Vreau sã spun
cã el înainte de 1989 era cunoscut prin creioanele pe care le desena el. Avea o
suita întreagã de colecþii de desene, în care el nu era foarte prezent. În orice
caz el a dovedit ºi calitatea aceasta de om de scris, o longevitate remarcabilã
ºi mai ales o stabilitate formidabilã în aderenþa faþã de niºte idei extrem de
bine înþelite.
Sigur cã Andronic are ºi el lipsurile lui, ºi una fundamentalã aº zice este
aceea cã deºi libertatea a fost a lui, el nu mai este a ei ...
Întrucât suntem aici legaþi de o carte care-l priveºte pe Ion Iliescu, nu eu
sunt cel care trebuie sã-l descriu, nu eu sunt cel care sã-i fac recomandãri
dlui preºedinte, dar aº zice 2-3 chestiuni ºi anume: sunt unul dintre cei care
au fost foarte mulþi ani în raza de miºcare a dlui Iliescu, mã consider unul din
cei care am crescut de la început ºi rãmân încrezãtor în semnificitatea,
demnitatea ºi verticalitatea ideilor sale. Îmi amintesc cã tot sunau în urechile
noastre, tot felul de clopote bãtute în turnuri, uneori extrem de rãsunãtoare ºi
voluminoase. La nivelul strãzii însã, lucrurile stãteau altfel decât pãreau ele
a fi interpretate superficial în mare vitezã. Eu, într-un volum prin care
domnul, eminenþa de care se vorbea, îl are din câte ºtiu în pregãtire, ar urma
sã spun câteva cuvinte chiar despre sãrbãtoritul nostru, de politicã. Dar eu nu
vreau sã devoalez conþinutul, ci doar intenþia. Aº dori, printr-o suitã de fapte
diverse sã arãt cã eu, cel care am stat undeva prin apropiere, nu l-am vazut
numai pe omul politic de mare suprafaþã, nu numai pe românul prefaþat de
gânduri, tremurând efectiv pentru ceea ce urmeazã sã se întâmple mâine sau
poimâine, ci ºi omul de toatã ziua, acel om pe care-l zãream odatã într-o
maºinã. M-am uitat sã vãd cum o mai fi arãtând dupã niºte ani. Era foarte
relaxat în fotoliul de langã ºofer.
George Potra: "Cu permisiunea domnului preºedinte, vreau sã expun colegial
interesul nostru personal pentru cartea dlui Octavian Andronic. Individual, aº
spune doar 2-3 cuvinte. Nu este cartea doar a unui om inteligent, ci ºi a unui
om cu har. Douã lucruri care nu neapãrat se suprapun. Este cartea unui om care
are capacitate analiticã, consecvent cu propriile sale idei, ºi mai ales este
cartea unui om care nu este interesat mãrunt în ceea ce face. ....... ªi cred cã
numai cei ce au vãzut toate celelalte, îl acceptã, îl vãd credibil.
Domnule coleg, eu vã felicit ºi pentru aceastã carte ºi mã bucur cã sunteþi viu
ca un personaj credibil, în rândul unei prese, care prin foarte mulþi oameni,
care poartã acest atribut, ºi-a pierdut credibilitatea. Din pãcate nu ºtiu dacã
veþi reuºi sã restabiliþi echilibrul pentru mesaj ºi pentru faþa care arãtam
......
Dl preºedinte, Fundaþia Europeanã Titulescu ºi Asociaþia ...., care functioneazã
aici de câteva decenii, þin sã vã aducã din nou, sã vã exprime sentimentul de
gratitudine pentru ceea ce aþi fãcut, atunci cand aþi putut face, chiar ºi când
n-aþi mai fi putut face ceva, de faptul cã sunteþi aici, ceea ce conteazã foarte
mult pentru noi, din punct de vedere moral.
Vã mulþumim, vã facem urãri de sãnãtate ºi cum spunem adesea de bunãstare
sufleteascã.
ªi nu în ultimul rând, vã dorim sã aveþi parte ºi de prieteni.
Vã mulþumim!"
Ion Iliescu
"Eu sunt obiectul muncii, obiectul cãrþii. Eu nu am de gând sã vorbesc despre
carte, ºi mai ales vreau sã vã spun cã ºi eu am citit-o printre rânduri. Cu dl
Andronic ne cunoaºtem bine, am avut chiar prilejul la sediul redacþiei sal sã ne
întâlnim. Ne-am întalnit adesea, la diverse emisiuni, la posturile de
televiziune la care dl Andronic a fost realizator de emisiuni, inclusiv cel din
aceastã carte, în timpul campaniei electorale din 1996, dânsul a fost cel care a
asigurat un comperaj obiectiv ºi de calitate.
Însã aº aprecia mai ales forþa cu care graficianul Octavian Andronic,
caricaturistul realizeazã trãsãturi de condeiuri, încercând sã surprindã
situaþii, cu acelaºi talent, într-o manierã foarte condensatã, reuºeºte sã
realizeze schiþe de moment, de viaþã, de situaþiuni, de evenimente ºi oamenii
participanþi la ele. Am citit aceste crochiuri, care adunate, prezintã o
adevaratã cronicã a vieþii noastre de dupã 22 Decembrie 1989. Acest talent,
aceasta capacitate de a surprinde elementele reprezentative ale unui tot face
din aceastã carte o veritabilã cronicã. Este un moment de istorie adunat pe un
spaþiu destul de restrâns, dar care dã tabloul unei epoci, pe care am trãit-o,
tabloul unei generaþii. Dar libertatea aceasta de a te exprima a fost pentru o
generaþie întreagã, provocatã, pentru cã trãia pânã atunci, sub apasarea unei
atmosfere încrâncenate (.........................)
Aceastã carte este o cronicã originalã a evenimentelor pe care le-am trãit cu
foarte mare intensitate."
Radio România
Domnului Octavian Andronic
Puþini condeieri - cum cu modestie ºi decenþã vã autointitulaþi - au curajul „sã
taie în carne vie” pentru a face o selecþie în scrierile date, cândva,
publicitãþii!... Mânat de un deadline pe 3 martie a.c, aþi amânat fãrã ezitare
lucrul la un alt op aflat pe biroul dumneavoastrã ºi aþi început, „frenetic", sã
pregãtiþi... volumul al II-lea al seriei Dicþionar politic.
Personal nu am avut nicio clipã - ºi nu am nici acum, cu „I de la Iliescu" în
faþã - sentimentul - nici mãcar bãnuiala! - cã faceþi parte din ceea ce se
cheamã - cu o expresie deja consacratã - „oamenii preºedintelui".
Atracþia pentru „sfera puterii" v-o fi tentat, poate, la un moment dat, dar
interesul dumneavoastrã a mers ferm - de la 1996, sã zicem, pânã la 22 februarie
2010! - spre cunoaºterea, prin comentarea ºi analiza „la cald" a faptelor ºi
evenimentelor politice, a „subiectului" observat ºi urmãrit perseverent o
întreagã epocã postrevoluþionarã!
„Turul de forþã" pe care l-aþi fãcut - împreunã cu dãruita ºi profesionista
dumneavoastrã echipã - pentru „I de la Iliescu" nu va fi, probabil, - cred cã vã
aºteptaþi - o „loviturã de presã" (ori editorialã), dar cititorii adevãraþi vor
aprecia opul ºi aºteaptã cu sporit interes anunþatele apariþii din ciclul
„Mileniul III, Deceniul I - cronologie comentatã".
Mã numãr, cu voia dumneavoastrã, printre ei.
Vã mulþumesc ºi vã doresc mult succes în continuare!
Cu deosebitã stimã ºi consideraþie,
Mãria Þoghinã
Preºedinte director general