România și Politica Agricolă Comună [1]

Măsurile pe care le-a luat România pentru alinierea la normele comunitare în domeniul agriculturii și acțiunile necesare pentru întărirea capacității administrative a instituțiilor din domeniu au fost analizate vineri, 4 februarie 2005, la sediul Ministerului Integrării Europene.

La delegația sectorială, condusă de Leonard Orban, Negociator Șef cu Uniunea Europeană, au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerului Finanțelor Publice, Institutului Național de Statistică, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Departamentului de Comerț Exterior, Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol.

Participanții la reuniune au arătat că cea mai mare parte a acquis-ului comunitar în domeniul agricol a fost transpus în legislația românească și este în curs de implementare.

Pentru gestionarea fondurilor comunitare pe care le va primi după aderare, România trebuie să operaționalizeze mai multe instituții, care trebuie să fie operaționale până la data aderării. Printre aceste instituții, se numără: Agenția de Plăți și Intervenție; Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Agricultura, Dezvoltare Rurală și Pescuit – FEOGA –Orientare; Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS); Comitetul Național pentru implementarea Rețelei de Informare Contabilă Agricolă (RICA)

Participanții la delegația sectorială au arătat că pentru toate aceste instituții există deja un cadru legislativ, iar, în prezent, personalul necesar este în curs de angajare sau transfer de la alte instituții. Totodată, pentru experți se realizează instruirea suplimentară, pentru a putea administra cât mai eficient fondurile comunitare.

Agenția de Plăți și Intervenție a angajat o parte a personalului, iar în perioada următoare, acesta va fi suplimentat în mod semnificativ. Această instituție va fi responsabilă de gestionarea fondurilor pentru plăți directe. În prezent, Ministerul Agriculturii lucrează la găsirea celei mai bune soluții pentru suprafața minimă pentru care vor fi acordate plăți directe, ținând cont că numărul de angajați ai Agenției depinde de aceasta (cu cât suprafața este mai mică, cu atât sunt necesare mai multe persoane, deoarece cantitatea de informații care trebuie prelucrată este mai mare). În luarea acestei decizii, este necesar să se țină cont și de numărul de ferme și de suprafața medie a acestora.

În ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control, o mare parte a teritoriului agricol al României a fost deja monitorizat prin metoda orto-fotografică, iar pentru aproximativ 140.000 km2 a fost lansată o nouă licitație. Oficiul de Cadastru intenționează să realizeze, în primăvara acestui an, toate zborurile necesare finalizării fotografierii arealului agricol, pentru ca apoi, datele să fie prelucrate.

Pentru Autoritatea de Management pentru FEOGA orientare, a fost stabilit cadrul legislativ și se lucrează la întărirea instituției. Reprezentanții MAPDR au arătat că, după aderarea la Uniunea Europeană, personalul care lucrează pentru agenția SAPARD va fi transferat la această nouă autoritate. Ministerul Agriculturii lucrează în prezent pentru stabilirea principalelor domenii de dezvoltare rurală pentru care vor fi alocate fondurile obținute în negocieri.

Dl. Mugur Crăciun, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a aratăt că MAPDR va încuraja culturile de sfeclă de zahăr și producțiile de lapte, pentru acoperirea cotelor de producție negociate cu producții de calitate.

„Văd că s-au făcut progrese pentru alinierea la Politica Agricolă Comună și pentru crearea instituțiilor care să gestioneze fondurile comunitare, dar sunt necesare eforturi în continuare, atât din partea autorităților, cât și a fermierilor.

Este necesar să stabilim cât mai repede suprafața minimă pentru plăți directe și să începem încă de pe acum să luăm măsuri pentru stimularea asocierii fermierilor. De exemplu, fermierii polonezi, unii dintre cei mai mari contestatari ai aderării la Uniunea Europeană, au fost principalii beneficiari ai aderării, datorită subvențiilor primite pentru agricultură.

România a obținut fonduri foarte mari pentru agricultură, atât pentru plăți directe, dar mai ales pentru dezvoltare rurală. Cu acești bani, vom putea să schimbăm în mod radical situația unor întregi categorii din mediului rural. În acest sens, este necesar să luăm în considerare nivelul de co-finanțare necesar și să învățăm cât mai mult din toate problemele pe care le-am întâlnit în gestionarea fondurilor SAPARD și, mai ales, din modul în care au fost rezolvate”, a arătat dl. Orban.

Sumele obținute în negocierile de aderare pentru agricultură se ridică la aproximativ 4,721 miliarde de euro pentru perioada 2007-2009, din care 3,921 miliarde euro sunt alocati pentru mecanismele Politicii Agricole Comune si dezvoltare rurală (capitolul Agricultura), iar circa 0,8 miliarde euro se estimează pentru proiecte finanțate din fondurile structurale (FEOGA Orientare – negociate la capitolul 21 - Politica regională).
Publicat de : Ana DUMITRACHE
Data publicării: 06 Feb 2005 - 14:25
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=867&titlu=Romania_si_Politica_Agricola_Comuna