PSD i-a cerut din nou, ieri, presedintelui Traian Basescu instituirea starii de urgenta, argumentand ca aceasta ar asigura o comanda unitara a operatiunilor de pe teren, precum si deblocarea fondurilor si bunurilor de la rezerva statului.

Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvant al PSD, a declarat ca Traian Basescu nu instituie starea de urgenta din doua motive: din lasitate, „pentru ca ar deveni singurul responsabil pentru rezolvarea problemei“, si din meschinarie politica, caci „pentru a ascunde haosul fiscal ar fi greu de identificat resursele necesare“.

PSD a mai facut aceasta solicitare atat vineri, cat si sambata, de fiecare data lovindu-se de refuzul presedintelui. Presedintele Basescu a declarat ca efectele celui de-al saselea val de inundatii pot fi inlaturate fara a se institui starea de urgenta. Basescu a aratat ca starea de urgenta presupune preluarea administratiei si a operatiunilor de catre Armata si alocarea de fonduri necesare de catre CSAT.

Presedintele a aratat ca, in momentul de fata, Guvernul este stapan pe situatie si ca resursele Armatei sunt folosite la maximum si fara starea de urgenta.

„Singura mare problema pe care ti-o aduce declararea starii de urgenta la nivel national prin CSAT este inlocuirea administratiei locale cu administratia militara. Or, va rog sa ma credeti, am toata increderea in militari, sunt unul dintre oamenii care cred in structurile militare ale tarii, dar sunt convins ca un primar stie mai bine decat un ofiter, eventual, care sunt probleme unei localitati“, a argumentat Traian Basescu.

PSD a inceput sa ceara masuri speciale pentru contracararea efectelor inundatiilor inca din iulie, in timpul unui alt val de inundatii, cel care l-a determinat pe premierul Tariceanu sa renunte sa mai demisioneze. Atunci, Ion Iliescu i-a cerut presedintelui convocarea starii de necesitate in zonele afectate. Presedintele Basescu a refuzat propunerea si atunci, aratand ca aceasta ar antrena restrangerea temporara a unor libertati.

Conform legii, starea de urgenta instituita datorita calamitatilor este administrata de Interne, nu de Armata.

Conform Legii 453/ 2004, starea de urgenta se instituie in urmatoarele doua situatii: datorita existentei unor pericole la adresa securitatii nationale sau a democratiei si datorita producerii unor calamitati sau dezastre naturale.

Responsabilitatea declansarii starii de urgenta revine presedintelui Romaniei, care o instituie prin decret contrasemnat de primul-ministru.

In termen de 5 zile de la instituirea starii de urgenta, presedintele trebuie sa ceara aprobarea acestei masuri de catre Parlament. Daca Legislativul refuza, presedintele revoca decretul, iar starea de urgenta inceteaza.

In timpul starii de urgenta instituite in cazul unor calamitati naturale, gestionarea masurilor necesare revine Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, sub conducerea ministrului Administratiilor si Internelor si in coordonarea primului-ministru. Fortele armate sprijina logistic fortele Ministerului de Interne. Ministerul Apararii administreaza starea de urgenta numai in cazul amenintarilor la adresa securitatii si democratiei.

Printre masurile ce pot fi luate in timpul starii de urgenta se numara: intarirea capacitatii de lupta, limitarea circulatiei in anumite zone pe anumite perioade de timp, efectuarea de controale asupra unor persoane sau locuri atunci cand se impune necesitatea, efectuarea de razii, interzicerea adunarilor publice sau ale manifestatiilor, rationalizarea unor produse, interzicerea circulatiei pe diferite rute, suspendarea unor publicatii sau emisiuni radio-tv.

Cand se instituie starea de urgenta

Conform Legii 453/2004, starea de urgenta se instituie in urmatoarele doua situatii: datorita existentei unor pericole la adresa securitatii nationale sau a democratiei si datorita producerii unor calamitati sau dezastre naturale. Responsabilitatea declansarii starii de urgenta revine presedintelui Romaniei.

---

Publicat de : Eliza Olteanu
Data publicării: 26 Sep 2005 - 07:50