Curtea Constitutionala a decis ca Legea de aprobare a OUG 20/2016, prin care Parlamentul a majorat salariile din educatie si din sanatate, este constitutionala si a amanat pentru vineri decizia pe sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind legea PSD prin care sunt eliminate 102 taxe nefiscale

.

Criteo.DisplayAcceptableAdIfAdblocked({ "zoneid": 526153, "containerid": "crt-526153" });

UPDATE. Majorarea salariilor din Educatie si Sanatate este constitutionala. Anuntul a fost facut de catre presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu. Legea privind aprobarea OUG nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice prevede majorari salariale in educatie si sanatate in medie cu 15%.

30.000 de euro pentru tinerii de cel mult 24 de ani care isi deschid afaceri noi in Romania. In ce conditii se dau banii

Camera Deputatilor a introdus, la votul din 7 noiembrie 2016, o serie de amendamente care au condus la majorarea salariilor celor doua categorii de bugetari cu circa 15%. Astfel, unul dintre amendamente se refera la sistemul sanitar si prevede ca, "incepand cu 1 decembrie 2016, sporurile si alte drepturi salariale specifice activitatii se vor calcula prin raportare la salariul de baza'', si nu la cel din 2009.

Un alt amendament adoptat de Camera Deputatilor prevede ca, "incepand cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de baza ale personalului din invatamant existente in plata la data de 31 decembrie 2016 se majoreaza in medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei si aprobate prin Hotarare de Guvern, in termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a legii de aprobare a ordonantei". Majorarea salariala de 15% se va aplica si personalului din inspectoratele scolare, in aceasta categorie fiind inclus personalul administrativ.

La 10 noiembrie 2016, Guvernul a atacat Legea de adoptare a OUG la Curtea Constitutionala, in sesizare aratandu-se ca se incalca art. 1, alin. (4), art. 111, alin. (1), art. 138, alin. (5) din Constitutia Romaniei, care prevad separatia puterilor in stat si faptul ca nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.

Si PNL a sesizat Curtea Constitutionala la 10 noiembrie 2016, invocand faptul ca, asa cum a fost amendata legea la Camera, la 7 noiembrie, actul normativ se modifica substantial fata de forma adoptata la Senat si fata de continutul initiatorului, incalcand astfel principiul bicameralismului. Partidul mai invoca si incalcarea art. 69, alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputatilor, care prevede ca un raport adoptat de o comisie permanenta a Camerei trebuie distribuit la caseta electronica a parlamentarilor cu cel putin cinci zile inainte de dezbaterea in plen.

UPDATE: Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat la finalul sedintei ca dezbaterile in acest caz au fost amanate pentru vineri, ora 11,00, pentru aprofundarea analizarii dosarului.

"Am cerut celor doua institutii importante — Televiziunea si Radiodifuziunea, raspunsurile le-am primit destul de tarziu. Raportul a fost facut in termen, dar nu au avut multi dintre colegii nostri timp sa analizeze", a explicat seful CCR.

Intrebat daca se poate vorbi si de o presiune politica in acest caz, Dorneanu a spus: "In niciun caz, in niciunul din cazurile acestea nu putem vorbi de presiune politica. Singura presiune pe care ne-o facem noi noua este ca in cazul taxelor si impozitelor sa ne pronuntam cat mai repede pentru a putea fi avuta in vedere decizia noastra la analizarea bugetului".

Legea de aprobare a OUG 20/2016 a fost atacata la CCR de catre Guvern si PNL, cele doua sesizari fiind conexate de judecatorii constitutionali.

Cele doua dosare privind OUG 20/2016 au mai fost discutate de judecatori, dar amanate. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a anuntat ca cele doua sesizari vor fi conexate, avand in vedere ca PNL si Guvernul au ridicat critici similare la proiectul aprobat de Parlament.

In privinta dosarelor pe tema OUG 20/2016, privind majorarile salariale din sanatate si educatie, Curtea a decis, pe 7 decembrie, sa amane pronuntarea.

Premierul Dacian Ciolos a anuntat pe 8 noiembrie ca Guvernul contesta la Curtea Constitutionala legea prin care se fac majorari de salarii in sanatate si educatie. Ciolos a acuzat ca modificarile aduse OUG 20 in Parlament s-au facut intr-o abordare populista, electorala a politicii salariale, fara o analiza si fara o dezbatere solida, care risca din nou sa puna orice guvern va veni in imposibilitatea de a adopta o lege a salarizarii unitare, care sa rezolve problema inechitatilor din sistemul public.

El a subliniat ca solicitarea de control de constitutionalitate vizeaza legea de aprobare a Ordonantei, astfel ca, orice decide Curtea, OUG ramane in vigoare si se aplica. ”Analizand un pic la rece lucrurile dupa votul de ieri, prima intrebare pe care mi-o pun este daca PSD si cei care au votat aceasta lege chiar doresc majorarile salariale pe care le-au votat. Si o sa va spun de ce: pentru ca constatam ca sunt mai multe incalcari ale legislatiei si ale Constitutiei, pe care nu e posibil sa nu le fi constientizat in momentul respectiv”, a afirmat premierul, la inceputul declaratiei sale.

Premierul a spus ca ”nu s-a facut o dezbatere reala, transparenta, a amendamentelor propuse”, in comisii discutandu-se uneori amendamente care nici nu erau formulate clar.

Dacian Ciolos a amintit ca, la dezbaterile din comisii, fiind intrebat de secretarul de stat de la Ministerul Muncii daca s-a facut o analiza de impact, presedintele Comisiei de munca ”a raspuns ca da si ca impactul este devastator”.

Ciolos a mai sustinut ca nu este posibil ca parlamentarii sa nu fi stiut despre Legea responsabilitatii fiscal-bugetare, potrivit careia cu sase luni inainte de alegeri parlamentare nu se mai adopta acte normative legate de majorari de salarii. Premierul a precizat ca legea spune ca institutiile publice nu adopta astfel de acte normative, iar Parlamentul este institutie publica.

Tot miercuri Curtea va discuta si legea PSD prin care sunt eliminate 102 taxe nefiscale.

Sesizarea a fost facuta in noiembrie, iar termenul a fost stabilit de la inceput de judecatori pentru 14 decembrie, dupa alegerile parlamentare.

Iohannis sustine in motivarea deciziei ca prin lege sunt incalcate normele constitutionale referitoare la principiul separatiei puterilor in stat si cel al legalitatii, raporturile Parlamentului cu Guvernul, rolul Guvernului, precum si cele care guverneaza bugetul public national.

Presedintele acuza incalcarea atat a normelor constitutionale, a Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, cat si a Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016. Iohannis spune ca se aplica si in acest caz prevederile prin care sunt interziste modificari majore in fiscalitate cu 6 luni inainte de alegeri, pentru ca masurile adoptate vor produce consecinte imediate, fiind afectata executia in curs a bugetului de stat, si nu doar a bugetului viitor.

Klaus Iohannis mai spune in sesizarea de neconstitutionalitate ca Parlamentul trebuia sa identifice in mod concret si sursa de finantare necesara pentru aplicarea legii si sa gaseasca solutii concrete, avand in vedere faptul ca eliminarea simultana a acestor taxe implica o reducere importanta a veniturilor bugetare, in conditiile in care serviciile  publice pentru care acestea se achitau trebuie prestate in continuare.

Iohannis subliniaza ca legea este lipsita de predictibilitate si coerenta, deoarece nu cuprinde solutii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce masurile instituite.

Seful statului vorbeste in sesizare si despre situatia TVR si a Radioului public, aratand ca eliminarea taxei radio-TV este de natura sa genereze interpretari cu privire la statutul salariatilor, in cazul in care institutiile ar ramane bugetate doar de la stat, si poate afecta autonomia serviciilor publice de radio si televiziune.

Iohannis critica si eliminarea timbrului de mediu, spunand ca sunt afectate programele finantate din fonduri externe nerambursabile in lipsa unor masuri compensatorii, dar ar incalca si normele UE in materie.

In final, Iohannis avertizeaza ca prin aceasta lege Romania risca sa depaseasca tinta de 3% de deficit, agreeata de tara noastra in fata organismelor internationale.

---

Publicat de : ---
Data publicării: 15 Dec 2016 - 05:33