* Interviu cu domnul Mihai Bogza, membru in Boardul Consiliului Investitorilor Straini (FIC)
     * "Fiecare banca si-a calculat impactul legii darii in plata asupra propriei situatii financiare, dar niciuna nu dispune de date agregate la nivel de sistem"
     * "BNR si-a elaborat propriile scenarii de impact din punctul de vedere al stabilitatii financiare"
         Raspunderea elaborarii unui studiu cuprinzator de impact privind Legea Darii in plata, care sa acopere toate implicatiile, revine initiatorului - deputatul Daniel Zamfir, cei interesati avand doar dreptul si posibilitatea de a semnala critic eventualele derapaje, ne-a declarat, intr-un interviu, domnul Mihai Bogza, membru in Boardul Consiliului Investitorilor Straini (FIC)

. Domnia sa sustine ca fiecare banca si-a calculat impactul acestei legi asupra propriei situatii financiare, dar niciuna nu dispune de date agregate la nivel de sistem, iar BNR si-a elaborat propriile scenarii de impact din punctul de vedere al stabilitatii financiare, zona pe care are atributii conferite prin lege, si le-a prezentat la dezbateri.

       Reporter: Domnule Mihai Bogza, ati inceput recent un nou mandat de membru in Board-ul Consiliului Investitorilor Straini (FIC). Puteti sa ne precizati cateva dintre temele cu caracter general pe care intentionati sa va axati activitatea in perioada urmatoare?
     Mihai Bogza: Cred ca imbunatatirea capacitatii administrative a statului va reprezenta si in viitorul apropiat o preocupare majora a noului Board al FIC.
     Sub aceasta umbrela mai mult decat generoasa din punct de vedere al aspectelor de ameliorat exista o multime de teme care vizeaza cresterea transparentei si predictibilitatii procesului legislativ, imbunatatirea functionarii institutiilor, modificarea structurii salariilor din sectorul public si multe altele.
     Reporter: Intre acestea, exista vreuna care va preocupa in mod deosebit pe dumneavoastra personal?
     Mihai Bogza: Cam toate, dar in aceasta perioada electorala as spune ca s-a evidentiat in mod special ca o arie de ingrijorare aducerea in discutie si chiar adoptarea de legi foarte importante fara existenta unui studiu de impact. Exemplul mult-mediatizatei Legi a darii in plata este unul foarte graitor in acest sens...
     Acest studiu este important, in primul rand, pentru ca este explicit cerut de lege (Legea nr. 52/2013 cu modificarile ulterioare), si asa cum am mai spus-o de nenumarate ori, cei care fac legile, adica parlamentarii, sunt si primii care ar trebui sa dea exemplu in respectarea lor.
     Dupa stiinta mea, legile din Romania nu sunt facultative in aplicare, ci obligatorii si ca atare nu inteleg cum poate fi acceptat in dezbatere in comisiile Parlamentului un proiect de lege care nu indeplineste conditiile legale, printre care, repet, aceea de a fi insotit de un studiu de impact. Romanii spun ca unde-i lege nu-i tocmeala... De ce ar fi altfel tocmai in Parlamentul Romaniei?
     Reporter: Cum a ajuns studiul de impact sa constituie o cerinta legala?
     Mihai Bogza: Romania nu a facut decat sa preia o buna practica europeana. Cum poti sa propui o lege fara sa intelegi exact care e aria sa de cuprindere, ce categorii de persoane fizice si juridice afecteaza, care sunt beneficiile si dezvantajele pe termen lung? De exemplu, initiatorul Legii privind darea in plata, deputatul Zamfir, abia la sedinta din 5 aprilie 2016 a Comisiei juridice din Camera Deputatilor, deci dupa retrimiterea la Parlament a legii de catre Presedintele Romaniei, a descoperit ca in tara noastra se acorda credite de nevoi personale cu ipoteca, pe care - culmea - le-a descris ca fiind acordate cu incalcarea legii! Asadar, la data primei adoptari a legii de catre Parlament, in noiembrie 2015, initiatorul legii nu stia ce credite intra sub incidenta legii pe care el insusi o propusese!
     Reporter: Sunt aceste credite ilegale?
     Mihai Bogza: Daca ar fi ilegale, inseamna ca la aceasta ilegalitate au participat nu numai cele 40 de banci care le acorda de cel putin 10 ani, ci si cei circa 160.000 de clienti care au beneficiat de ele, BNR ca supraveghetor al sistemului bancar, ANPC, notarii care au inscris ipotecile si multi altii, fara sa o mai pomenim si pe sotia avocatului Piperea, care, in calitate de sef al compartimentului juridic la o banca comerciala, trebuie sa fi participat la acordarea acestor credite sau macar sa fi avut stiinta despre ele. Apropo, avocatul Piperea, asezat chiar langa deputatul Zamfir la sedinta respectiva, nu a avut nicio reactie la afirmatia privind asa-zisa ilegalitate a respectivelor produse de creditare.
     Dar, lasand deoparte aspectul de mai sus, care ar parea anecdotic daca nu ar fi de substanta, unul dintre scopurile studiului de impact este sa descurajeze amatorismul si impostura in promovarea unei legi. Si din pacate de-a lungul timpului am vazut multe de acest gen...
     Reporter: Ne mai puteti da si alte exemple?
     Mihai Bogza: Fiind un an electoral, ma abtin, de teama sa nu fiu acuzat de partizanat, dar mai cunosc destule cazuri... Poate voi face cateva publice cu alta ocazie.
     Reporter: Ar mai fi si un alt scop?
     Mihai Bogza: Da. Sa descurajeze propunerea de legi populiste si adoptarea lor prin selectie adversa.
     Reporter: Ce inseamna asta mai concret?
     Mihai Bogza: Sa zicem ca un parlamentar propune majorarea pensiilor cu 50%. Mai ales intr-un an electoral, putini vor avea curaj sa se opuna, pentru ca ar putea sa-si instraineze o masa semnificativa de votanti. Si atunci, in loc sa fie impotriva, fie se vor ralia propunerii, chiar daca pe termen lung consecintele pentru tara ar putea fi dramatice, fie chiar ar putea plusa, propunand o crestere de, sa zicem, 60%. Am dat dinadins doar un exemplu ipotetic, dar daca ne straduim putin ne vom aminti multe cazuri din aceasta gama. Altfel spus, o propunere populista asigura initiatorului o situatie de "win-win": fie legea trece, iar el apare ca un erou, fie nu, dar atunci oponentii sunt demonizati. Studiul de impact muta dezbaterea din zona emotionala in zona seaca a cifrelor. Cu alte cuvinte, revine celui care face propunerea sarcina sa demonstreze ca, in exemplul de mai sus, o crestere a pensiilor la nivelul propus este si posibila, si sustenabila, in sensul ca economia romaneasca si-o poate permite.
     Reporter: Proiectele de legi sunt insotite de expuneri de motive - acestea nu sunt cumva echivalente studiilor de impact?
     Mihai Bogza: Nu. Ca sa ma intorc la Legea darii in plata, expunerea sa de motive nu continea nicio cifra, necum vreun calcul sau vreo proiectie pe termen lung. Ea consta practic doar din trei afirmatii, toate fara acoperire. Prima, ca legea este destinata celor care nu mai pot plati creditele - or in textul legii nu exista nicio prevedere care sa mentioneze acest lucru, si cu atat mai putin sa-l expliciteze, adica sa explice cum se poate constata acest lucru de catre o terta parte obiectiva, respectiv un judecator. A doua, ca legea face si o transpunere a Directivei UE nr. 17/2014, lucru absolut fals, si demonstrat de insusi faptul ca in dispozitivul legii nu apare nicio referire la aceasta transpunere. Iar pe a treia, ca legea este nu numai in avantajul debitorilor, ci si al creditorilor, nici nu mai merita sa o comentez, este prea ridicola. Si sub toate aceste afirmatii false se afla semnatura unui deputat care nu raspunde legal, desi documentul respectiv este unul oficial si public.
     Reporter: Au parlamentarii capacitatea de a elabora astfel de studii de impact? Probabil ca sunt foarte complicate din punct de vedere tehnic.
     Mihai Bogza: As raspunde tot cu o intrebare: daca nu o au, cum pot sa propuna legi care afecteaza o tara intreaga? De altfel, exista si un intreg aparat parlamentar care poate ajuta...
     Reporter: Desigur, daca printre consilieri nu ar fi angajate tot rudele parlamentarilor...
     Mihai Bogza: Sper ca dupa unele decizii recente ale Justitiei astfel de cazuri au disparut, dar e treaba si raspunderea parlamentarilor sa-si angajeze oameni competenti. Repet, studiul de impact e o cerinta legala imperativa, nu un moft al cuiva.
     Reporter: Dar pentru aceasta lege, de ce nu au venit BNR sau bancile cu propriile studii de impact?
     Mihai Bogza: Fiecare banca si-a calculat, sunt sigur, impactul asupra propriei situatii financiare, dar niciuna nu dispune de date agregate la nivel de sistem. BNR si-a elaborat propriile scenarii de impact din punctul de vedere al stabilitatii financiare, zona pe care are atributii conferite prin lege, si le-a prezentat la dezbateri. Asupra unor aspecte negative ale legii au atras atentia si Banca Centrala Europeana, si Comisia Europeana, si FMI... Dar repet, raspunderea elaborarii unui studiu cuprinzator de impact, care sa acopere toate implicatiile, revine initiatorului, cei interesati avand doar dreptul si posibilitatea de a semnala critic eventualele derapaje. Altfel, maine ajungem sa le cerem si ciobanilor carora li s-a limitat numarul de caini sa faca propriul studiu de impact...
     Reporter: Dar cel putin teoretic am putea avea o lege buna si fara un studiu de impact...
     Mihai Bogza: Teoretic este posibil si sa incepi sa sapi la o linie de metrou din ambele capete, fara niciun plan ingineresc, sperand ca cele doua lucrari se vor intalni, dar stiti vreun constructor care sa faca asta?
     Reporter: Vad ca ati tot exemplificat cu Legea darii in plata. Nu aveti aici si un conflict de interese? Pana la urma, va primiti salariul de la o banca...
     Mihai Bogza: Conflictul de interese apare doar in cazul decidentilor. In Parlament, la dezbaterile din Comisii au fost reprezentate diferite categorii sociale si profesionale, ale caror interese legate de lege erau evidente. Dar de votat, sau doar de propus amendamente, aveau drept doar parlamentarii, si doar acolo se putea pune problema conflictului de interese.
     Reporter: Credeti ca au existat cazuri de astfel de conflicte?
     Mihai Bogza: Nu ma pot pronunta, pentru ca nu cunosc reglementarile interne ale Parlamentului pe acest subiect. Mi-e clar in schimb ce categorii dintre parlamentari ar fi beneficiat direct de pe urma legii: cei care aveau credite care intrau sub incidenta legii sau rude apropiate in aceasta situatie, apoi notarii si avocatii care primesc o paine buna de mancat ca urmare a notificarilor si a litigiilor... si poate mai sunt si alte categorii. In opinia mea a fost cel putin imoral, daca nu ilegal, ca acestia sa participe la vot. In Board-ul unei companii, cine are un interes material intr-o decizie este obligat sa se abtina de la vot, conform legii.
     Reporter: O intrebare finala: daca legea contine prevederi anticonstitutionale, asa cum a sustinut FIC, de ce credeti ca cei indreptatiti nu le-au reclamat la Curtea Constitutionala inainte ca legea sa intre in vigoare?
     Mihai Bogza: M-am intrebat si eu si inca ma intreb. Desi, apropo de conflictul de interese, cand am vazut ca Avocatul Poporului, primul care trebuia sa reactioneze, dar nu a facut-o, avea el insusi 6 credite aparent garantate cu ipoteca, conform propriei declaratii de avere, parca am inceput sa intuiesc un posibil raspuns...
     Reporter: Va multumesc!   

---

Publicat de : ---
Data publicării: 06 Iun 2016 - 06:46