*  "Legea darii in plata se aplica si contractelor in derulare"
       Sa cumperi o casa nu este un joc de poker, ci reprezinta o responsabilitate pe care ti-o asumi pentru 30 de ani, au declarat ieri avocatul Gheorghe Piperea si deputatul Dan Catalin Zamfir, ca raspuns la acuzatiile Asociatiei Romane a Bancilor, potrivit carora Legea darii in plata va duce la anumite deviatii in comportamentul consumatorilor, care pot sa contracteze credite, iar dupa 2-3 ani sa lase bunul bancii fara explicatii

.
     Gheorghe Piperea a spus: "Cei care-si cumpara o casa au planuri pe 25 de ani. Platesc nu numai avansul, ci isi angajeaza toate veniturile pe termen lung. Nu cred ca este posibil acest gen de poker si nu ne referim la aceste situatii. Noi vorbim de cazurile in care consumatorii sunt captivi bancilor. Acesti oameni au achitat 25% din credit, iar timp de 7 ani au mai platit inca 30%- 40% din suma. Va garantez ca nimeni nu va lasa casa bancii in aceasta situatie, din proprie initiativa, ci pentru ca este fortat de situatia in care se afla".
     Reprezentantii sistemului bancar se afla de cateva zile in razboi cu avocatul Gheorghe Piperea si cu deputatul PNL Dan Catalin Zamfir, din cauza adoptarii Legii darii in plata, prin care imprumutatul care nu-si mai poate achita creditul poate sa dea casa bancii si, in acest fel, scapa de datorii. Reprezentantii sistemului bancar spun ca legea nu este retroactiva si nu se poate aplica contractelor in derulare.
     In replica, avocatul Piperea a spus: "Daca domnii care ne critica ar fi avut curiozitate, ar fi vazut ca, potrivit Art 6 alin 6, din Codul Civil, dispozitiile legii noi se aplica si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din raporturile de proprietate, inclusiv regimului general al bunurilor. Principalul text care este reglementat de aceasta lege se refera la transferul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat de la debitor la banca, la colectorul de creante, dupa caz. In consecinta, aceasta lege reglementeaza regimul juridic la bunurilor si a dreptului de proprietate. Astfel, Codul Civil spune la articolul 6, alineatul 6, ca aceasta lege noua se aplica situatiilor juridice care se perpetueaza dupa intrarea sa in vigoare".
     Stergerea integrala a datoriilor este principalul efect al Legii darii in plata, sustine domnul Piperea, precizand ca acest lucru se intampla dupa o procedura administrativa care presupune un termen de minim 15 zile intre notificare si momentul in care banca trebuie sa se prezinte la notar ca sa ia in primire bunul.
     Gheorghe Piperea mai arata ca aceasta lege este specifica protectiei consumatorului si are caracteristica de lege speciala care deroga de la legea generala: "In consecinta, orice norma din Codul Civil care ar fi in contradictie cu aceasta lege este inlaturata de la aplicare. Este o regula pe care, noi, juristii, o invatam in primul an de facultate".
     Avocatul mai spune ca insusi Codul Civil face precizari in legatura eliberarea de datorii: "Va invit sa analizati cu atentie dispozitiile articolului 1634 din Codul Civil care spune, printre altele, ca, daca un debitor este in imposibilitatea de a-si plati datoriile, atunci el este eliberat de datorii.
     Imposibilitatea despre care vorbim este cea care rezulta din urmatoarea situatie faptica, repetata de sute de mii de ori in Romania: imprumutatul are un salariu de 1500 de lei pe luna si o rata de 2000 de lei pe luna. Asta pentru ca, desi s-a inteles cu banca sa plateasca, la momentul in care a incheiat contractul, 1000 de lei, ajunge sa achite 2000 de lei din doua motive: fie moneda de plata s-a hipervalorizat, fie, intre timp, banca a adaugat costuri care nu ar fi trebuit sa existe, costuri care rezulta din aplicarea unor clauze abuzive si care ar fi trebuit sa fie eliminate din start, inclusiv in faza de aprobare a acestor contracte de catre Banca Nationala. Ma refer la creditele acordate in 2006, care acum s-au dublat. Debitorul trebuie sa traiasca, iar acest lucru nu inseamna supravietuire. Nu vorbim despre o viata de iobag, de sclav pe plantatia bancii, ci despre un trai decent pe care statul roman este obligat sa-l asigure, conform Constitutiei".
     In sprijinul afirmatiilor sale, avocatul Gheorghe Piperea a facut apel la inca un text din Codul Civil. Este vorba despre articolul 2463, care spune ca preluarea bunului de catre creditor in contul creantei semnifica a.) stingerea creantei ipotecare si b.) stingerea tuturor ipotecilor si privilegiilor de rang inferior.
     Avocatul mentioneaza: "Daca banca preia in contul creantei o casa, un teren, chiar daca este vorba de o vila care este in proprietatea detinatorului de Ferrari, acea creanta se stinge in totalitate. Vorbim despre un text din Codul Civil care este valabil din 1 octombrie 2011".
     Despre acuzatiile mediului bancar potrivit carora de aceasta lege ar beneficia 30-40 de persoane care se ocupa cu tranzactiile imobiliare si care au mai dat tepe bancilor, si nu consumatorii de buna-credinta, avocatul Piperea atrage atentia ca legislatia protectiei consumatorului nu este una de protectie sociala: "Legislatia de protectie sociala se refera la someri, la ajutoarele de stat, la pensii etc. Legea de protectie a consumatorilor este una de interese economice ale consumatorilor si rezulta din dezechilibrul triplu (economic, juridic si tehnic)in care se afla consumatorul fata de profesionist. In privinta acestui potential de abuz, atrag atentia celor care au avut aceste luari de pozitie gresite ca, incepand din 2009, atunci cand s-a instalat cu severitate criza economica, stergerea acestor creante, cu sau fara intentia de abuz privind prejudicierea cuiva, se intampla in procedurile de insolventa. Aceasta practica nu doar ca se aplica din 2009, iar bancile stiu cum sa se comporte fata de aceste proceduri, dar beneficiaza de ea toti profesionistii, inclusiv dezvoltatorii imobiliari, persoane fizice sau juridice".
     * Piperea ii raspunde directorului executiv al Patronatelor Bancare
     Avocatul considera ca domnul Bogdan Preda, directorul executiv al Consiliului Patronatelor Bancare, potrivit caruia legea darii in plata nu exclude persoane care opresc Ferrari-ul in fata bancii si ii dau bancherului cheile vilei lor de la mare sau de la munte, a ales prost si nepotrivit acest exemplu. Gheorghe Piperea spune ca posesorul Ferrari-ului este un exemplu de profesionist care, daca se pune sub protectia Tribunalului printr-o procedura de insolventa, beneficiaza de stergerea de datorii. Piperea sustine: "Cineva, adica o banca, i-a dat creditul proprietarului acestei masini de lux. Nu ar trebui sa ne temem de abuzul lui, ci ar trebui sa ne intrebam daca nu cumva cineva a fost iresponsabil si a dat acelui om un credit fara ca el sa aiba ratingul necesar, fara sa demonstreze ca acea casa de 1 milion de euro poate sa fie platita in urmatorii 25 de ani de posesorul de Ferrari. Trebuie ca Banca Nationala sa-si faca mea culpa pentru ca nu a verificat acest gen de credit".
     Avocatul mai spune ca acordarea unor astfel de credite nu este la latitudinea unui director de sucursala, ci tine de competenta unor comisii inalte din centrala bancii, iar unele dintre ele sunt de competenta unor organisme de la sediul central al bancii din strainatate.
     "Pentru ca vorbim de sume mari, supravegherea pe care trebuie s-o execute domnul Nicolae Cinteza de la BNR este mult mai serioasa. Nimeni nu-i cere sa fie DNA, ci sa fie atent la acest gen de contracte", mai opineaza Gheorghe Piperea.
     * Piperea: "Initiativa unui parlamentar nu are nevoie de studiu de impact"
     Legea darii in plata este o initiativa a unui parlamentar si nu are nevoie de studiu de impact, a mai declarat avocatul Gheorghe Piperea, in urma reactiei bancherilor ca proiectul nu a avut un astfel de studiu.
     "Potrivit articolului 7, alineatul 6, din Legea 24/2000 privind tehnica legislativa, studiul de impact nu este necesar daca o lege este propusa de un parlamentar sau este o initiativa cetateneasca", a precizat Gheorghe Piperea.
     Acesta a vorbit ieri si despre dispozitiile din Directiva 2014/17, care este temeiul pe baza caruia s-a emis legea darii in plata. Domnia sa a precizat: "Potrivit articolelor 42 si 43, Directiva nu se aplica in mod direct contractelor care sunt in derulare la momentul emiterii acesteia. Mai intai se implementeaza Directiva si apoi legea interna se aplica acelor contracte. Exista o singura situatie in care Directiva se aplica direct in dreptul intern, aceea in care legea nu o implementeaza sau o implementeaza incorect. Din momentul 21 martie 2016, cand trebuie sa se implementeze, Directiva 2014/17 se va aplica direct in dreptul intern, inclusiv contractelor care vor fi fost in momentul respectiv in vigoare.
     In preambulul acestei Directive, la punctul 27, este o dispozitie similara cu cea din articolul 47, alineat 1, din Constitutie: statele membre ale Uniunii Europene, sa se asigure ca, daca e vorba de o executare silita a unui debitor, sunt respectate nevoile rezonabile aferente traiului zilnic al consumatorilor. Este un termen aproape identic cu imperativul de a avea o asigurare pentru un trai decent pentru toti cetatenii Romaniei. Din acelasi punct 27 din preambul, rezulta ca, daca exista datorii neachitate cu executare, statul este obligat sa asigure exercitiul unor conditii minime de trai si sa instituie masuri pentru a facilita rambursarea".
     In opinia avocatului Piperea, cel mai important efect al darii in plata este intarirea pozitiei de negociere a clientului in fata bancii: "De obicei, persoana fizica este foarte slaba in negocierile cu banca si de aceea nu este bagata in seama. Aceasta lege reprezinta un mijloc de a determina banca sa negocieze, lucru pe care nu il face de ani de zile, asta pentru ca acest comportament a fost intotdeauna andosat de Banca Nationala a Romaniei".
     Legea darii in plata se aplica tuturor contractelor de credit ipotecare, fiind vorba de orice garantie - inclusiv creditele de nevoi personale cu garantie, creditele de nevoi personale cu ipoteca etc. 

     * Piperea: "Statul va castiga din Legea darii in plata, la programul Prima Casa"
     Jumatate din creditul Prima Casa este garantat cu casa cumparata si veniturile viitoare ale debitorului, iar jumatate este garantata de stat, spune avocatul Piperea precizand: "Legea darii in plata spune ca, daca nu mai poti plati datoria, te duci la banca si oferi casa pentru a-ti stinge datoria. Totodata, legea prevede ca datoria care se stinge nu este numai a debitorului, ci este si a garantului. Statul roman va castiga din aceasta lege pentru ca va disponibiliza acei bani. Nu va mai trebui ca acei bani sa fie blocati acolo pentru acele garantii".

 

 link: ARB: "Vom avea in piata tot mai putine banci universale"

 link: CPBR: "Vom cere presedintelui Iohannis sa sesizeze Curtea Constitutionala"

 link: ANEVAR: "Iohannis - intre salvarea clientilor si respectarea legilor europene"

 link: De ce sunt false semnalele de alarma ale BNR

 link: EXCLUSIVITATE/ Cinteza, BNR: "Am dovada ca totul este manipulare si demagogie"
 

---

Publicat de : ---
Data publicării: 27 Noi 2015 - 07:56