Coalitia si-a luat masuri de prevenire a atacului anuntat de PSD, de contestare la Curtea Constitutionala a pachetului pentru care cabinetul isi asuma raspunderea. La ultima sedinta a coalitiei guvernamentale s-a stabilit ca pachetul sa fie prezentat sub forma accelerarii reformelor necesare integrarii in Uniunea Europeana.

PSD a anuntat zilele trecute ca va ataca la Curtea Constitutionala pachetul de legi ale proprietatii si justitiei pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea. Mircea Geoana a declarat ca procedura de adoptare contravine Constitutiei, care spune clar ca asumarea raspunderii se face pe un proiect de lege sau pe o tema de politica generala. Numai ca legea fundamentala nu spune clar cum poate fi atacata aceasta procedura, iar Curtea Constitutionala se pronunta de regula asupra constitutionalitatii legilor si nu neaparat a procedurilor. Desi are numerosi specialisti in drept, iar Antonie Iorgovan insusi a fost membru al acestei Curti, PSD evita sa recunoasca public ca aceasta posibilitate de atac este nula.

Astfel, o sesizare de neconstitutionalitate nu se poate face decat dupa ce legea a trecut de Parlament si inainte de promulgarea ei de catre presedintele Romaniei. Aceasta este si intepretarea pe care o acorda subiectului Lucian Mihai, fost presedinte al Curtii Constitutionale, intre 1998-2001.

Tehnic vorbind, chiar daca PSD va continua sa obiecteze asupra procedurii, inclusiv dupa adoptarea legii prin raspunderea guvernului, este putin probabil ca argumentul PSD sa poata fi sustinut de Curte. Mai simplu spus, este improbabil ca Guvernul sa fie obligat inainte de asumarea raspunderii, cel putin, sa imparta proiectul pe teme, asa cum cere PSD.

In plus, Curtea are un precedent care a tratat aceasta obiectie de procedura, care nu mai poate fi supus discutiei cata vreme Curtea s-a pronuntat deja. Este vorba de anul 2003, cand deputatii PRM au sesizat Curtea Constitutionala, cu privire la constitutionalitatea pachetului pentru care Guvernul Nastase si-a asumat raspunderea. Era vorba atunci de mai multe legi care se refereau la lupta impotriva coruptiei. 15 legi si 175 de pagini. Astazi, PSD combate procedura pe care a initiat-o.


Curtea a respins in 2003 contestatia similara a PRM.


Conform lui Lucian Mihai, "grupul de deputati PRM a invocat, printre altele, faptul ca Guvernul si-a asumat raspunderea asupra a nu mai putin de 15 legi, dintre care unele nu au nici o legatura cu masurile anticoruptie. Curtea a respins insa aceasta critica de neconstitutionalitate, iar legea a fost promulgata in forma adoptata de Parlament."

PSD mai dispune insa de cateva posibilitati prin care poate contesta aceste legi. Lipsa avizului consultativ al CSM la reforma Justitiei. El poate fi un argument pentru PSD, dar specialistii considera ca se poate demonstra ca CSM are doar un caracter consultativ si din nou PSD va trebui sa gaseasca alte cai de atac.

Nu trebuie sa privim aceste scenarii ca fiind excluse de la modificari, intrucat sa nu uitam, PSD beneficiaza in aceasta lupta dusa in termeni constitutionali de avantaje. Unul ar fi ca deja cateva solicitari ale sale au fost acceptate recent de Curtea Constitutionala. Ea a decis astfel, ca presedintii celor doua camere sa poata fi schimbati numai de grupurile parlamentare care i-au propus, iar parlamentarii sa poata fi cercetati numai de Curtea Suprema, si nu si de PNA. Masuri care ingreuneaza atat lupta imptriva marii coruptii, cat si intentiile aliantei de a schimba regulamentele parlamentare.

Curtea Constitutionala este cu PSD

PSD are aproape toti membrii Curtii de partea sa, ceea ce face posibila cel putin acceptarea unor obiectii de neconstitutionalitate privind Justitia, de exemplu. Printre oamenii de baza ai PSD la Curte, se numara Serban Viorel Stanoiu, sotul Rodicai Stanoiu, Ion Predescu, fost senator PSD intre 1990-2004, Nicolae Cochinescu, procuror influent atat inainte, cat si dupa 1989, sau Petre Ninosu, fost Ministru al Justitiei intre 1992-1994. In plus, membrii Curtii sunt vizati de reforma Monicai Macovei, pentru ca ar urma, mare parte, sa paraseasca mandatul, iesind, cum spune proiectul Guvernului, la pensie. Or, in unele cazuri, mandatele lor se termina abia in 2013.

Efecte politice

Guvernul ar parea vulnerabil in fata acestor proceduri de contestare la Curtea Constitutionala. Nu exista practic o legatura intre acceptarea sesizarilor de catre Curte si modul in care Guvernul ar putea fi tras la raspundere. Caderea Guvernului poate fi antrenata doar de o motiune de cenzura depusa la aceste legi. Pe de alta parte, asa cum a sugerat Monica Macovei, adoptarea motiunii sau schimbarea de fond a legilor (inclusiv prin hotarari ale Curtii) ar putea determina Guvernul sa-si dea demisia.

---

Publicat de : Eliza Olteanu
Data publicării: 10 Iun 2005 - 08:34