?Sultanatul? dorit de Erdogan a sarit in aer [1]

O victorie fara efectul scontat

. Partidul presedintelui Erdogan a iesit in frunte la alegerile legislative, dar pierde majoritatea absoluta detinuta de 13 ani in Parlament, spulberand visul puterii absolute al liderului turc.

Legislativele din Turcia din 7 iunie reprezinta o serioasa infrangere pentru Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP), islamo-conservator, care, pentru prima oara dupa 2002 pierde majoritatea absoluta in Parlament. Ramane primul partid politic din tara, dar caderea este umilitoare. Acest esec al partidului sau spulbera sperantele presedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, de a-si asuma puteri extinse prin instaurarea unui regim prezidential. Erdogan, liderul moderat cel mai popular in Turcia, dar si cel mai contestat, sperase intr-o victorie zdrobitoare pentru AKP, pentru a-i permite modificarea Constitutiei si crearea unei presedintii mai puternice, in stil american. Pentru asta, AKP ar fi trebuit sa obtina doua treimi din locurile din Parlament.

Scenariul a fost bulversat si rezultatul scrutinului lasa AKP incapabil sa guverneze singur, pentru prima oara de la venirea la putere acum 13 ani, urmand sa faca fata unei perioade de negocieri dificile in vederea unei coalitii cu partide din opozitie reticente sau cu posibilitatea unor alte alegeri anticipate. Cu 98% din buletinele de vot numarate, AKP a obtinut 40,8% din sufragii. \'Toata lumea trebuie sa vada ca AKP este invingatorul si liderul acestor alegeri\', declara premierul Ahmet Davutoglu, seful AKP, in discursul adresat in seara zilei alegerilor de la sediul din Ankara al partidului sau.

Razbunarea electoratului

Este vorba de o serioasa infrangere pentru Erdogan, care se si vedea un super-presedinte. Punand proiectul sau de \'sultanat\' in centrul legislativelor, a facut un referendum asupra propriei persoane. Raspunsul electoratului este fara echivoc. Isi imagina 400 de deputati AKP in Parlament? Nu ii are. Visa modificarea Constitutiei pentru a-si intari puterea? Nu va putea. Nu numai proiectul sau de super-putere a murit, dar chiar steaua sa a palit considerabil. Aruncandu-se cu totul in campanie, in pofida neutralitatii cerute de functia prezidentiala, polarizand societatea in discursurile sale, Erdogan a pierdut adeziunea unei mari parti a electoratului sau. Este departe de acel Tayyip din 2002 care capta atentia publicului vorbind de pluralism, de libertate si reforme. In 2015, cuvintele \'complot\', \'terorism\' si \'structura paralela\' se afla in centrul fiecaruia dintre discursurile sale.

Autoritarismul sau a fost perceput ca fara limite. Presa, justitia, politia au fost plasate sub strictul lui control. Angajat din decembrie 2013 intr-o vasta epurare contra confreriei fostului sau mentor, imamul Fetullah Gulen, exilat in SUA, el a mutat, destituit sau arestat politisti, judecatori si procurori. Un jurnalist emite critici? In cel mai bun caz este demis daca nu este acuzat de \'terorism\' sau de \'complot contra statului\'. Un video care ii displace ajunge pe YouTube sau Twitter? Erdogan nu ezita sa il blocheze. Opozantii sunt \'tradatori\'. Pana acum turcii au inghitit, inclusiv dezvaluirile despre coruptie care au izbucnit in decembrie 2013 privind anturajul sau familial si guvernul – Erdogan era atunci premier.

Premiera in peisajul politic

Scrutinul din 7 iunie a marcat alta premiera in peisajul politic din Turcia – partidul kurd HDP (Partidul democratic al poporului) a depasit bara de 10% impusa partidelor pentru obtinerea unui loc in Parlament. Cu 13% din voturi, HDP a obtinut 79 locuri. \'Am obtinut o mare victorie (...) cei care vor libertate, democratie si pace au castigat, cei care vor autoritarism, care sunt aroganti si care se considera ca singurii detinatori ai Turciei au pierdut\', a declarat carismaticul sef al partidului, Selahattin Demirtas, intr-o conferinta de presa la Istanbul.

Alti doi principali concurenti ai partidului aflat la putere, Partidul republican al poporului (CHP, social-democrat) si Partidul actiunii nationaliste (MHP, dreapta), au obtinut 25,1% si respectiv 16,4% din voturi totalizand 132 si respectiv 81 locuri.

Castigator al tuturor scrutinelor dupa 2002, AKP se prezinta pentru prima oara slabit in fata alegatorilor, victima a unui declin economic si a criticilor repetate asupra derivei autoritare a sefului sau istoric, Erdogan. Acest prim \'rateu\' electoral suna ca o severa infrangere pentru Recep Tayyip Erdogan, care a facut din acest scrutin un referendum in jurul propriei persoane. \'AKP nu a pierdut alegerile, dar Erdogan a pierdut orice speranta de a trece Turcia intr-un sistem prezidential\', estimeaza universitarul Ahmet Insel.

Pe toata perioada campaniei electorale, opozitia s-a impotrivit vehement proiectului sau, calificat ca \'dictatura constitutionala\'. \'Am pus capat a ceea ce ar fi fost o epoca de represiune prin mijloace democratice. Turcia a castigat, democratia a castigat\', a precizat presedintele CHP, Kemal Kilicdaroglu. \'Este inceputul sfarsitului pentru AKP\' a comentat si seful MHP, Devlet Bahceli.

HDP in Parlament

Dupa anuntarea victoriei partidului HDP, kurzii au inundat strazile orasului din sud, Diyarbakir, fluturand drapele si lansand focuri de artificii. Liderul partidului a exclus o coalitie cu AKP si a precizat ca rezultatul alegerilor a pus capat discutiei privind puteri prezidentiale  forte, asa cum sustinea Erdogan. Rezultatele partiale arata ca HDP, cu radacini in nationalismul kurd, a reusit sa-si extinda sustinerea dincolo de votul sau kurd de baza, la elemente de centru-stanga si laice, dezamagite de Erdogan. Si este susceptibil sa joace un rol important in Parlament, in special sa incerce sa avanseze procesul de pace care dureaza de doi ani, intre statul turc si Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK, grup militant care a recurs la arme in 1984.

Kurzii ocupa acum pozitia ravnita de \'facator de regi\' in Turcia. HDP detinea deja 29 locuri in Parlamentul care si-a incheiat mandatul, dar alesii sai erau sub eticheta de independenti, pentru a evita pragul de 10%. Acesti deputati formau un grup care nu isi gasise culoarea. Dupa apropierea pragului de 10% la alegerile de anul trecut, Demirtas, avocat, 42 ani, a confirmat ca devenise o figura politica importanta in tara. La baza succesului sau sta transformarea  reusita a HDP dintr-o miscare a comunitatii kurde a tarii, care reprezinta 20% din populatia turca, si apropiata de rebelii PKK, intr-un partid modern, cu fibra sociala si deschis femeilor si tuturor minoritatilor. Demirtas a fost fondator al unei sectiuni Amnesty International la Diyarbakir. 

Ti-ai pregatit masina de iarna? comenteaza /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 09 Iun 2015 - 05:31
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=47369&titlu=?Sultanatul?_dorit_de_Erdogan_a_sarit_in_aer