--> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Cu un ecuson in piept pe care scria „3 ani”, Victor Ponta a fost one man show-ul pus in scena la 3 trei ani de la preluarea guvernarii, bilantul asteptat al realizarilor la Palatul Victoria fiind inlocuit de un „jurnal de razboi” cu Traian Basescu, platirea politelor fostului sau partener din USL, Crin Antonescu si, pentru final, un obiectiv „partial realizat”  - „USL a promis - Basescu si Udrea la inchisoare”

.

Un bilant la rece al celor 1.095 de zile de guvernare, care se implinesc pe 7 mai, este departe insa de promisiunile pe care Victor Ponta le-a facut la momentul in care USL reusea, in premiera pentru Romania, sa-si impuna majoritatea prin adoptarea unei motiuni de cenzura.  

Pe valul de profunda nemultumire legata de taierile financiare impuse in 2010, doi ani mai tarziu, imediat dupa preluarea guvernarii, Victor Ponta  a contabilizat entuziasmul reintregirii salariilor bugetarilor, masura programata insa de guvernul Ungureanu, printr-o actiune indreptata direct impotriva lui Traian Basescu. Pe fondul optimismului schimbarii unui regim perceput ca opresiv la vremea respectiva, suspendarea presedintelui a avut un impact redus in privinta efectelor la nivelul opiniei publice din Romania, chiar daca aceasta avea sa fie una dintre cele mai dure lovituri date statului de drept nu atat ca procedura in sine, cat prin modul in care a fost transpusa in practica. De altfel, in vara lui 2012, la doar o luna de la preluarea guvernarii avea sa fie incalcata prima promisiune a guvernului condus de Victor Ponta.

„Referitor la continuarea mecanismului de cooperare si verificare si a reformelor in justitie. Este un angajament asumat de Romania la care Uniunea Social-Liberala a pus de fiecare data umarul in Parlament atunci cand fosta majoritate nu functiona si am stabilit in programul de guvernare cu viitorul ministru al justitiei, domnul Corlatean, sa acordam toata atentia si sa facem toate eforturile, incepand poate chiar de maine, cu votul din plenul Camerei Deputatilor pentru a ne respecta angajamentele si pentru a dovedi faptul ca ne dorim in Romania o justitie corecta si o justitie eficienta”, sustinea premierul la 7 mai, cu ocazia votului de investitura. Doua luni mai tarziu, intr-un blitzkrieg intitutional, USL a schimbat sefii Camerelor Parlamentului, a modificat prin ordonanta legea Curtii Constitutionale, a schimbat Avocatul Poporului si legea referendumului. Comisia Europeana, cancelariile si ambasadele europene si SUA au sanctionat dur mutarile politice de la Bucuresti, presedintele Comisiei Europene la acea vreme, Jose Manuel Barosso, transmitandu-i lui Victor Ponta o lista de 11 puncte reprezentand ingrijorarile Bruxelles-ului.

Criticile lui Barroso au fost corecte, a comentat cateva luni mai tarziu Victor Ponta, insa tavalugul legislativ care a provocat reactii dure internationale a fost reluat dupa alegerile castigate de USL. In 2013, o serie de initiative legislative care modificau Codul Penal si care incercau sa-i puna la adapost de problemele cu justitia pe demnitari au fost depuse si discutate la secret in Parlament, renuntandu-se la ele la presiunea mass-media si a comunitatii internationale. In ianuarie 2013, parlamentarii PSD au promovat un proiect de modificare a propriului statut potrivit caruia alesii aveau superiunitate in cazul cererilor justitiei privind retinerea, arestarea si perchezitia. Potrivit initiativei, parlamentul devenea o instanta, cererile procurorilor urmand a fi insotite de temeiul legal, motivele concrete si probele relevante. 

In decembrie acelasi an, o serie de propuneri legislative scandaloase sunt depuse in Parlament, avand sustinerea PSD. Prima a fost legata de amnistiere si gratiere. Au urmat apoi doua modificari ale Codului Penal prin care alesii capatau imunitate in fata DNA, prin scoaterea lor din categoria functionarilor publici, precum si imposibilitatea lor de a fi cercetati pentru conflict de interese.

De asemenea, de-a lungul celor trei ani, majoritatea a facut scut in jurul unor ministri in cazul carora se cerea inceperea urmaririi penale: Victor Paul Dobre, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Daniel Chitoiu si Dan Sova. 

Citeste si „Cel mai cinstit Guvern din Romania” si cei 14 ministri ai sai certati cu legea

Problema veniturilor, compensata cu taxe noi

Cu o crestere economica sustinuta in cei trei ani de la preluarea puterii, o mare problema a guvernarii Ponta este cea a veniturilor la bugetul de stat. Cu prognoze mult mai optimiste decat realitatea, executivul a introdus o serie de taxe si impozite despre care nu pomenise un cuvant la preluarea puterii. Cu o scadere la incasari si cea mai mare evaziune la TVA, guvernul a luat, in 2013, decizia scaderii la 9% a Taxei pe Valoarea Adaugata la paine, faina si grau. Pentru a compensa efectul bugetar, Guvernul a majorat accizele la produse de lux si alcool.

Cele mai controversate masuri au fost introducerea accizei suplimentare la carburant de 7 eurocenti si taxa pe stalp. Acestea au fost criticate dur atat de presedinete la acea vreme, Traian Basescu, cat si de mediul de afaceri. Fostul sef al statului a refuzat chiar sa semneze memorandumul cu FMI, decizie considerata populista de premierul Victor Ponta. Mai mult, Basescu nu a promulgat legea bugetului pana cand din aceasta a disparut orice referire la taxa in plus. Cu toate acestea, acciza suplimentara a intrat in vigoare ulterior.

Taxa pe stalp, mai exact impozitul pe constructiile speciale, care reprezinta 1,5% la valoarea contabila bruta a tuturor constructiilor existente in patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, a afectat in special companiile din domeniul energiei, extractiei de petrol si gaze, mineritului, telecomunicatiilor sau agriculturii. Guvernul a avut incasari duble decat prognozase in acest caz, insa duupa un an a luat decizia diminuarii acestei taxe la 1%.

„Introducerea impozitului pe constructii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectand planurile de afaceri ale jucatorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultura, imobiliare etc.), fapt ce s-a vazut si in dinamica investitiilor din mediul privat in primele opt luni ale anului. Modificarea ratei impozitului pe constructii speciale de la 1,5% la 1% este o decizie pozitiva, dar insuficienta“, a comentat, pentru Ziarul Financiar,  Mihaelei Mitroi, liderul Departamentului de Consultanta fiscala si juridica al PwC Romania.

Riscul scaderii CAS si TVA

Una dintre cele mai importante decizii ale guvernului Ponta a fost reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, in toamna lui 2014, masura considerata riscanta de Consiliul Fiscal, fara a fi insotita de masuri de compensare a impactului financiar. Institutia condusa de Ionut Dumitru a avertizat ca exista riscul de inregistrare a unui derapaj major in politica fiscal-bugetara din 2015 si chiar apropierea deficitului bugetar de pragul de declansare a procedurii de deficit excesiv. Consiliul Fiscal a atras atentia, totodata, ca o reducere de CAS ar trebui insotita in mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contributii sociale care sa porneasca de la principiul tratamentului echitabil al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o inregistreaza si de formularea si implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiara a bugetelor de asigurari sociale, in special a bugetului de pensii.

Decizia de reducere a CAS a fost luata fara a avea avizul FMI.

Un punct de vedere critc a avut Consiliul Fiscal si in privinta anuntatelor scaderi de taxe de anul viitor, din care cea mai importanta a  TVA de la 24% la 20%. Ionut Dumitru a estimat ca masurile propuse in noul Cod Fiscal au un impact bugetar de 16 miliarde de lei. „Discutam de cifre foarte mari. Estimarea Guvernului pentru anul viitor e de impact negativ pe buget de 16 miliarde de lei (...) Sunt si masuri care ar aduce venituri in plus, spre exemplu extinderea bazei de impozitare la CAS si pentru alte forme de venit decat salarii (...) dar sunt destul de putine in raport cu cele descendente. In primul rand, TVA-ul scade foarte mult, de la 24% la 20%. Numai aici discutam de 11 miliarde impact in buget. Este un impact colosal de mare”, a spus Dumitru, al GANDUL LIVE.

Autostrazile au ramas doar pe hartie

La introducerea accizei suplimentare la carburant, Victor Ponta a anuntat ca banii colectati vor merge la constructia de autostrazi, o promisiune care a ramas doar pe hartie. Din cei 962 de kilometri cat insumau autostrazile pe care premierul le promitea in programul cu care USL a castigat alegerile, 804 kilometri nu sunt inca gata si nici nu au sanse sa fie finalizati pana in 2016, potrivit unei analize gandul.

Unii dintre ei nici macar nu au fost inceputi, cum este Comarnic-Brasov pentru a carui constructie Ponta garanta cu candidatura, in urma cu trei ani. In total, in 2013 si 2014 au fost dati in folosinta aproape 160 de kilometri de autostrada din cei 962 de kilometri promisi. 

Citeste si Cum au disparut 800 de kilometri de autostrada din mapa electorala a lui Ponta. Lista drumurilor-fantoma din Romania

Investitiile au fost sacrificate de dragul deficitului

Guvernul Ponta a reusit totodata „performanta” de a aduce nivelul investitiilor publice la cel mai scazut nivel din ultimii 10 ani. Potrivit unei analize gandul, Chiar si in plina criza economica, respectiv in perioada 2009-2010, statul a „pompat” mai multi bani in economie decat au fost investiti in 2014.  Reducerea investitiilor din bani publici a fost solutia ani pentru a tine in frau deficitul bugetar, respectiv diferenta dintre veniturile si cheltuielile statului.

”Investitiile sunt foarte bune deoarece ele au rol de multiplicator in economie. Banii se duc la companii, de unde sunt investiti, cresc activele”, declara pentru gandul Dragos Cabat, analist economic si unul dintre proprietarii companiei de consultanta Financial View.

25 de spitale redeschise si legalizarea spagii la medic

In domeniul sanatatii, Guvernul Ponta se lauda cu redeschiderea a 25 de spitale din cele 69 inchise in timpul guvernarii Boc. Cu toate acestea, calitatea actului medical nu a crescut, iar problema salarizarii medicilor este inca nerezolvata.

In locul unei reforme structurale, asezate pe o regandire a sistemului de finantare si, implicit, de asigurare a pacientului, PSD-ul condus de Ponta promoveaza dupa trei ani de guvernare o lege care ii taxeaza pe pacienti ca la privat in spitalele de stat. Actul normativ care este semnat si sustinut si de ministrul Sanatatii, Nicolae Banicioiu, prevede ca bolnavii pot beneficia de serviciile unui anumit doctor, ales de ei, scotand bani mai multi din buzunar, fie in cazul in care consultatiile sau actul medical are loc dupa incheierea programului de lucru, fie in timpul acestuia. „Nu inventam noi apa calda. Au facut-o si francezii, si nemtii. Acolo exista practica privata in spitalul public dupa orele de program si dupa garda”, a spus ministrul Sanatatii, la GANDUL LIVE, sustinand ca astfel se va rezolva problema de salarizare a medicilor.

Intrebat daca intrarea in vigoare a noului act normativ inseamna legiferarea spagii pe care o dam atunci cand mergem la medic, Banicioiu a precizat: ”Sa nu ii spunem asa, sa nu stricam o ideea care functioneaza in vest aruncand o anatema. Garzile si programul raman ca si pana acum. Oricine are acces, orice asigurat la serviciile care are nevoie, serviciile de urgenta raman ca si pana acum. Toti vor avea acces la serviciile de urgenta gratuit. Dupa ce se termina orele de program si garda poate sa utilizeze infrastructura spitalului public, contra unei taxe si perceputa de la pacient”.

 

 

Citeste si Mesajul lui Iohannis pentru diaspora din Roma: Exista un proiect pentru votul prin corespondenta, ii urmaresc evolutia

---

Publicat de : ---
Data publicării: 29 Apr 2015 - 05:23