Propunerile CSM pentru modificarea Constitutiei: retinerea prelungita de la 24 la 48 de ore, numirea a 3 judecatori la CCR [1]

--> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sustine ca perioada de retinere ar trebuie sa fie majorata de la 24 la 48 de ore, perioada de timp considerata rezonabila si care ar permite o ingerinta minima in ceea ce priveste libertatea persoanei

.

Propunerea CSM se numara printre recomandarile de modificare si completare a initiativei legislative pentru revizuirea Constitutiei Romaniei, obtinute de Mediafax.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sustine ca durata retinerii nu ar trebui mentionata in Constitutie, ci in Codul de procedura penala, "intrucat acest lucru ar permite o mai mare suplete intr-o eventuala procedura de modificare, in ipoteza in care practica ar demonstra insuficienta termenului stabilit".

"Aceasta durata maxima de 48 de ore nu ar comporta probleme din perspectiva Conventiei europene a drepturilor omului, de altfel, la nivel european fiind prevazute durate maxime ale retinerii mai mari de 24 de ore, de 48 daca nu chiar de 72 de ore. In acest sens, dispozitiile art. 5 parag. 3 din Conventie prevad ca aducerea in fata judecatorului sau a unui alt magistrat imputernicit prin lege sa exercite atributii judiciare trebuie sa fie facuta de indata ce o persoana este lipsita de libertate, in vederea evitarii dispunerii unei masuri arbitrare sau nejustificate si protejarii acesteia impotriva relelor tratamente ce ar putea fi aplicate in perioada detentiei", conform CSM.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii arata ca, in principiu, aducerea unei persoane in fata judecatorului in termen de 48 de ore de la data privarii de libertate, este rezonabila si trebuie considerata ca satisface exigentele notiunii "de indata", expresieprevazuta de CEDO.

De altfel, membrii CSM sustin ca o propunere similara, de majorare a duratei maxime a retinerii, a fost formulata in proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei, initiat de Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului, iar Curtea Constitutionala, examinand constitutionalitatea acestor dispozitii, a apreciat ca "termenul prevazut este unul de natura sa permita o ingerinta minima in ceea ce priveste libertatea persoanei, respecta exigentele Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale Pactului international cu privire la drepturile civile si politice si ale art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei si nu poate fi interpretat ca avand ca efect suprimarea garantiilor unui drept fundamental, in sensul art. 152 alin. (2) din Constitutie. Modificarea propusa raspunde obligatiei statului de a asigura un just echilibru intre interesul apararii drepturilor fundamentale ale individului si interesul apararii ordinii de drept, tinand seama de problemele pe care le-a ridicat in practica durata actuala a termenului de retinere, cat priveste activitatea organelor de urmarire penala, cu consecinte directe asupra modului in care este asigurata realizarea intereselor generale ale societatii si apararea ordinii de drept. Retinerea cu o durata maxima de 48 de ore se justifica pentru efectivitatea masurii si eficienta acesteia".

CSM vrea sa numeasca 3 judecatori la CCR

O alta propunere este ca, pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului, trei judecatori ai Curtii Constitutionale sa fie numiti de Parlament, trei de presedintele Romaniei si trei de catre CSM, nu de catre Senat, asa cum se intampla in prezent.

Membrii plenului sunt de parere ca introducerea Consiliului Superior al Magistraturii intre institutiile cu drept de a propune judecatori la Curtea Constitutionala ar putea duce la o crestere a calitatii membrilor acestei Curti si ar asigura o coerenta mai mare intre deciziile CC si cele ale instantei supreme.

In forma actuala a legii fundamentale, la articolul 142 se precizeaza ca CC se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de presedintele Romaniei.

In acest context, plenul Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza ca, "pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului", este necesar ca trei judecatori ai Curtii Constitutionale sa fie numiti de Parlament, trei de presedintele Romaniei si trei de catre CSM.

"In concordanta cu rolul de garant al independentei justitiei pe care legea fundamentala l-a acordat Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv din perspectiva gestionarii carierei magistratilor, s-a apreciat ca numirea a trei judecatori la Curtea Constitutionala din randul magistratilor de catre Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta, in egala masura, o garantie a independentei politice a celor ce urmeaza sa fie numiti", conform CSM.

Eliminarea raspunderii materiale a magistratilor

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sustine ca se impune eliminarea din Constitutie a raspunderii materiale a magistratilor, urmand ca aceasta problema sa fie reglementata la nivelul legii organice.

Articolul 52 alineatul (3) din Constitutie stabileste ca "Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii, inclusiv in ceea ce priveste magistratii care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau cu grava neglijenta. Statul exercita dreptul de regres, in conditiile legii".

In legatura cu acest text de lege, plenul CSM sustine ca se impune eliminarea din Constitutie a raspunderii materiale a magistratilor, urmand ca aceasta problema sa fie reglementata la nivelul legii organice. In caz contrar, arata sursa citata, ar trebui reglementata, tot la nivel constitutional, si raspunderea materiala pentru prejudiciile cauzate de reprezentantii celorlalte puteri in stat.

Prin urmare, articolul 52 alineatul (3) din Constitutia Romaniei ar trebui sa aiba urmatorul cuprins: "Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare".

"In privinta statului, sistemul raspunderii obiective este unul adecvat, statul – in calitate de administrator al desfasurarii activitatii sistemului judiciar, atat la nivel legislativ, cat si la nivel functional si financiar – fiind responsabil de acoperirea prejudiciilor suferite prin comiterea unei erori judiciare savarsite prin exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta de catre un procuror sau un judecator. In schimb, orice raspundere a unei persoane (penala sau civila delictuala), inclusiv a magistratului, trebuie sa aiba la origine ideea de vinovatie, in speta fiind vorba despre vinovatie in exercitarea atributiilor de serviciu de catre magistrat", conform CSM.

Altfel spus, precizeaza membrii Consiliului, raspunderea materiala a judecatorului sau a procurorului nu poate fi angajata in mod obiectiv, similar modului in care raspunde statul, ci numai subiectiv, respectiv doar in situatia savarsirii de catre acesta a unei fapte personale grave, facuta cu intentia de a produce un prejudiciu, ori in cazul in care acesta a comis o eroare judiciara prin care s-a produs un prejudiciului.

"Eroarea judiciara se refera, in esenta, la o solutie asupra fondului cauzei care nu corespunde unei realitati juridice stabilite ulterior. Aceasta eroare nu se datoreaza insa, in exclusivitate si, uneori, nici macar in parte, activitatii judecatorului sau procurorului. Dintre erorile judiciare constatate recent, unele dintre ele s-au datorat fie faptului ca la momentul judecarii si condamnarii pentru o anume fapta penala, o serie de probe nu erau accesibile (de exemplu expertiza ADN), fie au fost date in cauza declaratii necorespunzatoare adevarului, fie s-au descoperit fapte si imprejurari noi, necunoscute instantei de judecata la momentul pronuntarii solutiei definitive", sustin membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, CSM apreciaza ca este important ca textul privind revizuirea articolului 52 alineatul 3 din Constitutia Romaniei sa intruneasca standardele europene si sa respecte opiniile si avizele date constant de Comisia de la Venetia (Comisia pentru democratie prin drept).

In acest sens, in Raportul Comisiei de la Venetia se sustine ca judecatorii ar trebui sa poata fi trasi la raspundere doar in cazul savarsirii unor infractiuni; in ceea ce priveste insa "actiunile civile indreptate impotriva lor pentru actiuni savarsite cu buna-credinta in exercitarea functiei lor", ei trebuie sa fie protejati.

Intarirea statutului procurorilor, prin eliminarea controlului Ministerului Justitiei asupra Ministerului Public

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sustine ca este necesara intarirea actualului statut al procurorului, prin statuarea in Constitutie a independentei sale, precizand ca este nevoie de inlaturarea controlului desfasurat de ministrul Justitiei asupra activitatii Ministerului Public

Propunerea CSM se numara printre recomandarile de modificare si completare a initiativei legislative pentru revizuirea Constitutiei Romaniei, obtinute de Mediafax.

"In actuala arhitectura constitutionala, Ministerul Public este o componenta a autoritatii judecatoresti, procurorii fiind, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, magistrati si nu 'agenti' ai puterii executive. Situarea Ministerului Public 'sub autoritatea ministrului justitiei' are repercusiuni fata de indeplinirea in deplina legalitate si impartialitate a atributiilor care i se confera prin lege in activitatea judiciara in cauzele penale", explica CSM.

Astfel, membrii Consiliului apreciaza ca, la nivel constitutional, trebuie reglementata independenta procurorului, atat prin inlaturarea controlului desfasurat de ministrul Justitiei asupra activitatii Ministerului Public, cat si prin renuntarea la controlul ierarhic in interiorul institutiei.

"Statutul de independenta al procurorului deriva in principal din atributiile sale, acesta fiind singurul care poate decide asupra lucrarilor intr-un dosar. Nimeni nu poate interveni in modul de desfasurare a activitatii, cu exceptia instantei de judecata. Astfel, procurorul conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala. Aceasta atributie este specifica unui magistrat, fiind insarcinat cu apararea ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, obligat la strangerea probelor atat in aparare, cat si in acuzare", conform CSM.

Conform sursei citate, faptul ca functiile unui judecator si procuror sunt complementare implica faptul ca "fiecare dintre ei este constient ca o justitie impartiala necesita egalitate de instrumente intre Ministerul Public si aparare si ca procurorii trebuie sa actioneze, de fiecare data, onest, obiectiv si impartial".

Membrii CSM arata ca independenta procurorului este direct proportionala cu responsabilitatea si raspunderea aferente acestui statut.

In acest sens, sursa citata aminteste de Recomandarea 19(2000) a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, care porneste de la premisa ca Ministerul Public joaca un rol determinant in sistemul de justitie penala, precizeaza ca: "statele trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru a face astfel ca membrii Ministerului Public sa-si poata indeplini misiunea lor fara ingerinte nejustificate si fara riscul de a determina, dincolo de limita rezonabilului, raspunderea civila, penala sau de alta natura".

"Ministerul Public trebuie in orice situatie sa fie in masura sa si exercite fara obstacole urmarirea agentilor statului pentru delicte comise de catre acestia, in special delicte de coruptie, abuz de putere, violare evidenta a drepturilor omului si alte delicte recunoscute de dreptul international", mai arata recomandarea citata de CSM.

CSM a transmis, la sfarsitul lunii martie, Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului mai multe propunerei de modificare si completare a initiativei legislative pentru revizuirea Constitutiei Romaniei.

Citeste si CSM sesizeaza Inspectia Judiciara, pentru afirmatiile lui Traian Basescu Citeste si CSM: Basescu a incalcat independenta justitiei Citeste si Judecator CSM: Basescu ar trebui sa fie mai rezervat in a ataca justitia
Publicat de : ---
Data publicrii: 21 Apr 2015 - 05:52
 

Link tire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=46206&titlu=Propunerile_CSM_pentru_modificarea_Constitutiei__retinerea_prelungita_de_la_24_la_48_de_ore__numirea_a_3_judecatori_la_CCR