În cadrul ºedinþei comune a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru adoptarea Declaraþiei Parlamentului României cu privire la statutul provinciei Kosovo, primul ministru Cãlin Popescu Tãriceanu a susþinut un discurs. Vã prezentãm textul integral:
„Domnilor preºedinþi ai Camerelor reunite,
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Astãzi, la Bruxelles, în cursul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale ministrul de externe, în baza mandatului primit, a convenit împreunã cu partenerii noºtri europeni o abordare comunã privind noua situaþie creatã dupã Declaraþia de ieri de la Priºtina.
Poziþia României a fost ºi a rãmas clarã în privinþa declarãrii unilaterale de cãtre Priºtina a independenþei: România nu va recunoaºte independenþa provinciei Kosovo, anunþatã în ziua de 17 februarie. Dincolo de aceastã afirmaþie pe care o argumentãm în plan diplomatic, consider necesar sã prezint câteva precizãri cu privire la modul în care ne-am îndeplinit mandatul în cadrul discuþiilor cu partenerii noºtri din Uniunea Europeanã.
Astfel, putem spune cã preocupãrile ºi poziþiile româneºti se vor regãsi pe deplin în poziþia comunã ce urmeazã a fi exprimatã în numele Uniunii Europene.
Sunt cunoscute principiile care au stat la baza poziþiei cu care Ministerul de Externe a fost mandatat sã acþioneze în plan diplomatic în problema Kosovo.
Aceastã poziþie porneºte de la un fundament solid al aplicãrii dreptului internaþional, dar ºi de la platforma de acþiune consecventã a României în plan regional.
ªtiþi prea bine, distinºi membri ai Parlamentului, cã aceste fundamente au consolidat de-a lungul timpului credibilitatea ºi robusteþea politicii externe a României.
Dincolo de ceea ce ne desparte în politica de partid, a existat ºi existã o conduitã pe care toþi oamenii politici din România au adoptat-o atunci când este vorba despre interesul naþional, despre interesele României, ca parte marii familii europene.
Însuºi Parlamentul României a încurajat Guvernul sã acþioneze în conformitate cu exigenþele pe care Constituþia României le impune în privinþa promovãrii ºi apãrãrii intereselor României ca stat european.
Din acest punct de vedere, ca Prim-Ministru, reafirm ºi cu aceastã ocazie cã România are o conduitã coerentã, cã toate instituþiile Statului acþioneazã în aceeaºi direcþie ºi cu aceeaºi responsabilitate pentru ca ceea ce este mai bine pentru România, pentru români sã fie soluþia la problemele pe care le avem de parcurs împreunã.
Poziþia României în problema Kosovo este un exemplu concludent în acest sens.
Prin adoptarea astãzi ºi de cãtre Parlament a unei poziþii deplin convergente cu cea exprimatã de Preºedintele României ºi de cãtre Guvern, demonstrãm cu claritate soliditatea funcþionãrii democraþiei româneºti, a instituþiilor statului nostru.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Considerãm cã atât demersurile efectuate anterior dezbaterii de astãzi de la Bruxelles, cât ºi modul în care au decurs lucrãrile Consiliului pentru Afaceri Generale, au permis ca preocupãrile ºi poziþiile României în problema Kosovo sã fie corect reprezentate ºi promovate, respectând interesele noastre naþionale, precum ºi interesul României de a promova ºi consolida solidaritatea europeanã.
Putem spune cã mandatul convenit la nivel politic în România a fost pe deplin respectat iar rezultatul de astãzi va fi în continuare linie de conduitã în politica noastrã externã pe acest subiect.
Mã voi referi foarte pe scurt la ceea ce se regãseºte ca poziþie comunã a Uniunii Europene ºi care a reprezentat mandat pentru reprezentanþii noºtri. Astfel, se recunoaºte dreptul suveran al fiecãrui stat membru al Uniunii Europene de a se raporta individual, conform propriilor reguli naþionale ºi a practicii internaþionale, la declaraþia de independenþã de la Priºtina. Ca urmare, nu se impune o conduitã comunã în privinþa recunoaºterii statutului auto-proclamat.
De asemenea, referirile la entitatea Kosovo din poziþia comunã nu evocã statutul auto-proclamat în data de 17 februarie a.c.
Aºa cum am mai subliniat, reiterãm faptul cã situaþia provinciei Kosovo, precum ºi recentul demers al autoritãþilor de la Priºtina, nu pot fi interpretate ca sugerând existenþa în dreptul internaþional a unor drepturi colective pentru minoritãþile naþionale sau a unui drept la autodeterminare sau secesiune al acestora. România considerã cã dosarul Kosovo are o naturã particularã ºi nu poate fi consacrat ca precedent în soluþionarea altor cazuri.
Este important de subliniat acest fapt, mai ales în contextul în care poziþia comunã a UE reitereazã respectul pentru principiile Cartei ONU ºi a Documentului final de la Helsinki, a principiilor suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale ºi a tuturor rezoluþiilor relevante ale Consiliului de Securitate.
Mai mult decât atât, acest caz nu este recunoscut ca un precedent în dreptul ºi practica internaþionalã, iar acest lucru trebuie sã fie înþeles ºi respectat întrutotul.
Nicio rãtãcire politicianistã ºi niciun motiv inventat peste noapte nu pot ºi nu vor fi recunoscute ca generând similitudini faþã de un precedent.
Repet ºi nu vom conteni sã afirmãm cu energie acest lucru: Acesta nu este ºi nu va fi un precedent!
Ca urmare, orice tentaþii de a face paralele sau trimiteri geografice cãtre alte zone ale Europei sunt fãrã valoare ºi sunt rupte de realitatea ºi identitatea Europei.
Cu atât mai puþin, nu existã niciun temei pentru a ne gândi în vreun fel la similitudini cu România, ca stat unitar, iar acest lucru vreau sã fie bine înþeles de toþi cetãþenii României!
Consiliul miniºtrilor de externe de astãzi subliniazã cu fermitate necesitatea de a se respecta întrutotul principiile democraþiei ºi egalitãþii între toþi cetãþenii, precum ºi protecþia minoritãþilor din Kosovo, inclusiv a minoritãþii sârbe. În acest fel, este reflectatã încã o datã preocuparea pe care noi am exprimat-o consecvent privind garantarea caracterului multi-etnic al provinciei, ca ºi respectarea drepturilor persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale, precum ºi protejarea patrimoniului cultural, istoric ºi religios din provincie.
În fine, poziþia comunã a UE reflectã preocupãrile noastre fireºti pentru existenþa ºi promovarea unei perspective europene, stabile în regiunea Balcanilor de Vest, în zona învecinatã nouã. Este în interesul Europei sã existe o asemenea poziþie solidarã a statelor membre ale Uniunii Europene, este totodatã interesul României sã aibã o vecinãtate stabilã, sigurã ºi prosperã! Acest lucru a fost reiterat cu claritate la Consiliul European de iarnã ºi se regãseºte din nou în poziþia comunã ce va fi exprimatã astãzi la nivel european.
Suntem convinºi de vocaþia europeanã a Serbiei ºi avem, ca vecini apropiaþi, toatã disponibilitatea de a încuraja ºi sprijini apropierea sa de Uniunea Europeanã.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Analizând evoluþiile în privinþa dosarului Kosovo, ne exprimãm regretul cã pãrþile direct interesate nu au reuºit, prin negocieri directe, sã ajungã la o soluþie care sã rãspundã în mod echitabil intereselor fiecãreia dintre acestea, care sã fie unanim acceptatã la nivelul comunitãþii internaþionale ºi în conformitate cu normele de drept internaþional.
Astfel, în situaþia actualã, apreciem cã nu sunt întrunite condiþiile pentru recunoaºterea independenþei proclamate de cãtre autoritãþile de la Priºtina.
România va continua sã acþioneze cu responsabilitate, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene ºi al NATO, aflat în imediata vecinãtate a regiunii Balcanilor, pentru asigurarea stabilitãþii ºi securitãþii acestei regiuni, precum ºi pentru concretizarea destinului sãu european.
Vã mulþumesc!”
Publicat de
:
---
Data publicãrii: 19 Feb 2008 - 07:32