Ianuarie ? Gerar coboara de la Cotroceni
Presedintele Traian Basescu a fost cel care a deschis, ĂŽnca din primele zile ale lui 2005, seria scandalurilor care au marcat guvernarea ĂŽn acest an

. In primul interviu acordat ĂŽn calitate de sef al statului, Basescu a vorbit, ĂŽn premiera, despre organizarea de alegeri anticipate, pentru ca noua Putere sa aiba o majoritate parlamentara confortabila si sa scape de ?solutia imorala? numita PUR. Umanistilor ? actualii conservatori - condusi de Dan Voiculescu le-a cerut sa-si dovedeasca loialitatea fata de partenerii de guvernare sprijinind schimbarea presedintilor pesedisti ai celor doua Camere legislative. Traian Basescu le-a recomandat, tot pentru prima oara, liberalilor si democratilor sa fuzioneze, eventual ĂŽn luna mai. Seful statului a promis ca ĂŽi va schimba, ĂŽn sase luni, pe sefii serviciilor secrete, cu exceptia unuia singur. Temele de interviu abordate de Traian Basescu vor genera scandaluri pe parcursul ĂŽntregului an si conflicte ĂŽntre PNL si PD.

Februarie ? Faurari de intrigi

Curtea Constitutionala a dat primele semne ca va pune proptele la scaunele de presedinti ai celor doua Camere, ocupate de Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. La cererea lui Nastase, judecatorii constitutionalisti au decis ca presedintele Camerei nu poate fi revocat decat la cererea grupului parlamentar care l-a propus si care are dreptul sa numeasca un nou sef al deputatilor. Alianta a ĂŽncercat sa minimalizeze decizia Curtii, dar ea a influentat viitoarele dezbateri pe tema modificarilor Regulamentelor celor doua Camere.
Calin Popescu Tariceanu a fost ales presedintele PNL la un congres extraordinar agitat. Tariceanu a fost acuzat de catre Valeriu Stoica, Crin Antonescu si Viorel Catarama ca ĂŽncearca sa instaureze dictatura ĂŽn partid, pentru ca nu permite ca alegerea conducerii PNL sa fie directa si nu pe lista.
La Palatul Cotroceni si-a facut aparitia, oficial, Elena Udrea, numita de presedinte consilier de stat, ca si Stana Anghelescu. In presa aparusera deja informatii despre relatia personala stransa dintre Basescu si Udrea.

Martie ? Martisor cu ace multe

Luna martie este dominata de lupte pentru putere ĂŽn PSD si dispute ĂŽn coalitia guvernamentala pe marginea anticipatelor. Lansata de presedintele Traian Basescu, tema anticipatelor reflecta, pentru prima data de la castigarea alegerilor, puncte de vedere diferite ĂŽntre principalii actori guvernamentali. In aceasta luna ĂŽncep sa se contureze taberele din interiorul coalitiei guvernamentale: premierul Calin Popescu Tariceanu si PNL versus presedintele Traian Basescu si PD. Celelalte doua partide din coalitie, UDMR si PC, ĂŽn functie de interese, se aliaza conjunctural uneia sau alteia din tabere. In cazul de fata, cele doua partide sunt de partea liberalilor, pentru ca o noua campanie electorala nu le avantajeaza. Presiunile lui Basescu asupra coalitiei sunt foarte mari. Desi oficial zicea ca nu-l forta pe Tariceanu sa le faca, seful statului insista ca anticipatele sa fie organizate pana ĂŽn septembrie. Mai mult chiar, el declara public ca Stolojan se ?ĂŽncalzeste pentru anticipate?. ?Theodor Stolojan este oricand un excelent portdrapel al Aliantei?, declara atunci Basescu. In aceasta luna are loc si arestarea liderului PNL, Dinu Patriciu, acuzat de evaziune fiscala, spalare de bani si ĂŽnselaciune, ĂŽn dosarul Petromidia. Patriciu este un foarte bun prieten al premierului Tariceanu si ĂŽn mediile politice se vorbea ca arestarea ar fi avut rolul de atentionare.
In tabara PSD, principalele dispute se dau ĂŽntre fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, si fostul ministru de Externe, Mircea Geoana, devenit candidatul gruparii de la Cluj pentru sefia PSD. Ion Iliescu si Mircea Geoana nu s-au menajat deloc, caracterizandu-se reciproc drept ?prostanac? si, respectiv, ?senil?.
In 30 martie are loc, ĂŽn Irak, rapirea celor trei jurnalisti romani, reportera Marie Jeanne Ion si cameramanul Sorin Miscoci, ambii de la Prima TV, si Eduard Ovidiu Ohanesian, reporter la Romania Libera.

Aprilie ? Tatucul Iliescu, pacalit de prostanac

Rapirea jurnalistilor romani pune ĂŽn umbra disputele din interiorul Aliantei D.A., al coalitiei guvernamentale si, nu ĂŽn ultimul rand, din PSD. Chiar si asa, nu au trecut neobservate certurile liderilor partidelor aflate la putere, legate de impunerea unor noi declaratii de avere, schimbarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, asumarea raspunderii guvernamentale pentru legile proprietatii si contractul Bechtel. Cei care aduc ĂŽn discutie acest subiect sunt reprezentantii UDMR, care ameninta chiar cu iesirea de la guvernare. Frunda avertiza: ?Contractul cu Bechtel, proba de rupere a UDMR de Guvern?. Destul de firav, continua si disputa premier ? presedinte pe marginea anticipatelor, iar ?pe piata? apar informatii legate de o posibila ĂŽnlocuire a lui Tariceanu.  In PD, apele ĂŽncep sa se tulbure, urmasii lui Basescu ĂŽncepand lupta pentru fotoliul de presedinte. Adriean Videanu, Emil Boc si Vasile Blaga visau la sefia PD. La PSD, lovitura de teatru: ?prostanacul?, cu sprijinul lui Ioan Rus si al lui Miron Mitrea, reuseste sa-l scoata la pensie pe ?tatucul? partidului, Ion Iliescu. Fostului presedinte nu-i vine sa creada ca a fost debarcat si, imediat, se nasc primele zvonuri despre o eventuala plecare din partid a lui Iliescu.

MAI ? Florarul eliberator

In luna mai se consuma cel mai glorios, probabil, moment din ?cariera? de presedinte a lui Traian Basescu de pana acum.
Perceputa drept rezultat al activitatii celulei de criza, condusa chiar de seful statului, eliberarea celor patru rapiti ĂŽn Irak ? jurnalistii Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, precum si americano-irakianul Mohammad Munaf, are loc, pe 22 mai, dupa 55 de zile de captivitate. Imediat, Basescu declara ca a fost vorba despre o operatiune ?suta la suta? a serviciilor secrete romanesti. A doua zi, cei trei ziaristi revin ĂŽn tara, la baza militara aeriana 90 Otopeni, fiind ĂŽntampinati de presedintele Basescu, dar si de premierul Calin Popescu Tariceanu.
Mohammed Munaf ramane la Bagdad, fiind preluat ĂŽn custodie de autoritatile americane. La putin timp dupa eliberare, anchetatorii rapirii mentionau oficial ca Omar Hayssam si Mohammad Munaf au initiat si coordonat ĂŽntreaga operatiune a rapirii.
Tot ĂŽn luna mai, omul de afaceri Dinu Patriciu este audiat 16 ore de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ĂŽn dosarul ?Petromidia?, fiind acuzat de evaziune fiscala, spalare de bani si ĂŽnselaciune. Pentru retinerea sa, Patriciu ĂŽl acuza pe Ioan Talpes, fostul sef al Administratiei Prezidentiale.
Singura criza care se petrece ĂŽn PSD ĂŽn luna mai este cea de inima, suferita de Ion Iliescu. Liderul pesedist a avut un puseu hipertensiv din cauza stresului acumulat ĂŽn perioada dintre Congresul partidului, la care a pierdut functia de presedinte PSD ĂŽn fata lui Mircea Geoana, si Consiliul National. El refuza sa fie vizitat la spital de ceilalti lideri ai partidului.

IUNIE ? Ciresarii peremisti

In luna iunie au urmat precizarile ĂŽn cazul rapirii jurnalistilor. Traian Basescu organizeaza o mult asteptata conferinta de presa, ĂŽn cadrul careia prezinta filmul recuperarii celor trei, ĂŽn urma activitatii celulei de criza. In schimb, conditiile eliberarii nu sunt facute publice.
In alta ordine de idei, luna iunie a fost mai mult una a finalizarii unor crize de partid. PRM ĂŽsi recapata denumirea initiala, dupa ce o scurta perioada se autointitulase Partidul Popular Romania Mare. Corneliu Vadim Tudor redevine presedintele partidului dupa ce ocupase functia de presedinte onorific, iar Corneliu Ciontu si Anghel Stanciu sunt exclusi din formatiunea sa. Acestia, ĂŽmpreuna cu alti 12 deputati, ĂŽsi anunta intentia de a forma un nou partid ? Partidul Popular. In luna iunie, pedistii si-l aleg ca presedinte pe Emil Boc, dupa ce multe saptamani numele lui Adriean Videanu era dat ca sigur pentru aceasta functie. In plus, PD trece de la doctrina social-democrata la cea populara. Guvernul ĂŽsi asuma raspunderea ĂŽn Parlament asupra pachetului privind reforma ĂŽn domeniile proprietatii si justitiei. PSD depune o motiune de cenzura ĂŽnsa aceasta este respinsa la vot.  Presedintele Traian Basescu reapare ĂŽn lumina reflectoarelor, alaturi de premierul Tariceanu si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cand extrag primele bancnote ale leului greu.

Iulie ? Demisia premierului, topita ĂŽn Cuptor

O luna ĂŽn care crizele politice s-au succedat cu repeziciune: demisia ?irevocabila? a lui Calin Popescu Tariceanu, retragerea acesteia, puciul ratat al lui Theodor Stolojan, demisia ?de onoare? a Monei Musca.
La ĂŽnceputul lunii, premierul anunta demisia Guvernului si alegeri anticipate. Hotararea survenea ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale de a ciunti pachetul de legi privind proprietatea si justitia, pentru care Guvernul ĂŽsi asumase raspunderea. Coalitia actioneaza ĂŽnsa haotic, fiecare ĂŽsi interpreteaza propria partitura, de multe ori diferita de cea a partenerilor de guvernare. Specialistii Aliantei cauta procedura cea mai potrivita pentru declansarea anticipatelor si se gaseste o data pentru acestea (16 octombrie). Liberalii si democratii sustin oficial proiectul, iar unii lideri ai Aliantei someaza partidul lui Voiculescu (?solutia imorala?) sa se lase absorbit de fratii mai mari pana nu e prea tarziu. Traian Basescu tace, fiind ocupat cu vizitele de lucru pe santierele deschise ĂŽn tara pentru repararea pagubelor produse de inundatiile de peste vara. Vorbeste ĂŽnsa Mona Musca, vicepresedinta PNL si ministru al Culturii: ?Nu ma intereseaza decat problemele sinistratilor. Demisii, anticipate, nu acum!? Pe 19 iulie, premierul anunta ca nu va demisiona din functie si declara ca un astfel de gest ar fi ?o lasitate? cand Romania este grav afectata de inundatii. Pe 28 iulie, Mona Musca ĂŽsi depune oficial demisia din functie ĂŽn sedinta de guvern: ?Nu pot sa accept ca dl. Tariceanu a spus una si a facut alta cu demisia?. A doua criza majora a lunii deriva din prima: dupa o serie de tatonari cu liderii locali ai PNL, Theodor Stolojan se declara gata sa se sacrifice pentru partid: daca i se va cere, va accepta sa fie premier si presedinte al liberalilor.

August ? Gustul unei noi etichete: ?grupurile de interese?

Este luna care marcheaza cel mai grav conflict dintre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu. Primul meci are loc la o reuniune privind integrarea europeana, cand Basescu avertizeaza asupra pericolului ca oameni din Executiv sa intre sub influenta unor grupuri de interese economice. Tariceanu solicita serviciilor de informatii sa trimita ?urgent? dovezi care sa justifice afirmatiile presedintelui. Pe 5 august, premierul anunta ca SRI si SIE n-au nici o dovada. Basescu nu se lasa si, pe 8 august, afirma, la radioul public, ca ?este timpul ca Guvernul sa iasa din minciuna? si ĂŽl acuza pe premierul Tariceanu ca este influentat de grupuri de interese economice. Intr-o conferinta de presa extraordinara, premierul precizeaza ca nu ia decizii politice ĂŽn functie de opiniile cunoscutilor si ĂŽi nominalizeaza pe cei la care s-a referit seful statului: Dinu Patriciu, Peter Imre, Sorin Rosca Stanescu. Apare pentru prima oara foarte evidenta contributia consilierei Elena Udrea ĂŽn ?strategiile? presedintelui: premierul povesteste ca a stat cu cei trei la masa si ca au fost vazuti de Elena Udrea, care i-a raportat prompt lui Basescu.
Sfarsitul lunii aduce prima remaniere: Gheorghe Pogea - vicepremier, Eugen Nicolaescu - Sanatate, Anca Boagiu - Integrare Europeana, Sebastian Vladescu - Finante Publice, ĂŽn locul lui Gheorghe Seculici, Mircea Cinteza, Ene Dinga si Ionut Popescu. Adrian Iorgulescu este numit ministru al Culturii, ĂŽn locul demisionarei Mona Musca.
?Iese ĂŽn public? si prima criza ĂŽn PSD, dupa Congres. Geoana ĂŽi spune lui Nastase: ?Liderul partidului este unul singur.? Nastase se ĂŽntreaba retoric: ?La Congres s-a stabilit o formula de functionare a partidului 1+599.999??

Septembrie ? Ploile lui Rapciune baga apa ĂŽn Palatul Victoria

In septembrie, presedintele Basescu lanseaza noi controverse. De pe scara avionului care-l ducea ĂŽn Statele Unite, el se rasteste la guvern ca nu gestioneaza cum trebuie criza inundatiilor si, spre surprinderea tuturor, anunta ca schimbarea presedintilor Camerelor Parlamentului nu mai e o prioritate. Presedintele dribleaza iar Constitutia, anuntand ca el o prefera pe Mona Musca sefa la Camera Deputatilor.  Parlamentul e blocat de lupte grele ĂŽntre Putere si Opozitie pentru modificarea Regulamentelor, spre a permite debarcarea lui Nastase si Vacaroiu: PSD si PRM se coalizeaza, introducand motiuni de cenzura pe banda rulanta. Basescu arunca bomba la New York: ?Este nevoie de un referendum pentru revizuirea Constitutiei, care sa promoveze un parlament unicameral?.
Noul val de inundatii de la sfarsitul lunii aduce o noua criza politica: ĂŽn timp ce premierul e plecat din tara, presedintele se grabeste sa-i ia locul. Basescu convoaca la Palatul Victoria ministrii din Comitetul pentru Situatii de Urgenta, obligandu-l pe Tariceanu sa se ĂŽntoarca mai repede ĂŽn tara.

Octombrie ? Udrea pleaca, se asterne prima bruma

In octombrie, Traian Basescu provoaca din nou tensiuni ĂŽntre aliati: la doar doua zile dupa ce ministrul liberal Bogdan Olteanu anunta ca iminenta ĂŽnlocuirea presedintilor Consiliilor Judetene apartinand PSD, seful statului se pronunta categoric ĂŽmpotriva unei asemenea schimbari. Nemultumit de bugetul alocat Educatiei, ministrul Mircea Miclea demisioneaza pe 11 octombrie. Motiv pentru Traian Basescu sa-i reproseze lui Tariceanu ca a uitat promisiunile din campanie, cand amandoi criticau PSD pentru ca nu dadea bani suficienti ĂŽnvatamantului. ?S-ar putea sa ne saturam de partenerii de coalitie?, declara, suparat, premierul, dupa ce bugetul ĂŽnvatamantului e respins ĂŽn comisia de educatie.  Pe 21 octombrie, celebra blonda de la Cotroceni, consilierul prezidential Elena Udrea, demisioneaza si ea pe motiv ca nu vrea ca atacurile din presa la adresa sa sa ĂŽi dauneze presedintelui. Scandalul ĂŽncepe cu adevarat abia dupa o saptamana, cand, ĂŽntr-o emisiune TV, Udrea ĂŽl acuza pe premierul Tariceanu ca l-a sunat pe procurorul general Ilie Botos, ĂŽn cazul arestarii liberalului Dinu Patriciu. Coalitia se clatina din nou dupa ce statutul minoritatilor este respins, la Senat, din cauza conservatorilor. UDMR ameninta ca-si va reconsidera pozitia. Criza e dezamorsata, dupa ce liderii politici convin sa faca unele concesii conservatorilor, astfel ca acestia sa voteze legea la Camera Deputatilor.

Noiembrie ? Promoroaca peste premier

A fost una dintre cele mai grele perioade pentru premierul Calin Popescu Tariceanu. Scandalul telefonului dat procurorului general, iscat de Elena Udrea, a dominat prima parte a lunii. Seful Executivului a insistat ca a fost vorba despre ?un telefon institutional?, pentru ca arestarea lui Dinu Patriciu, care conduce una dintre cele mai mari companii private din Romania, avea un impact asupra mediului de afaceri. Dupa ce a pastrat tacerea timp de trei zile, presedintele Traian Basescu a iesit la rampa, criticand ?gestul incorect? al lui Tariceanu de a interveni pe langa Ilie Botos. Basescu a descris plastic imaginea Elenei Udrea alergand prin Palatul Cotroceni dupa o Constitutie, pentru ca presedintele sa vada daca s-a ĂŽncalcat sau nu legea. Cand, dupa o saptamana, scandalul parea sa se fi ĂŽncheiat, Tariceanu a decis, nefericit, sa tina o declaratie politica ĂŽn Parlament pe aceasta tema, redeschizand controversa publica.
Relatiile dintre Basescu si Tariceanu pareau sa se fi stricat iremediabil. La ceremonia de ĂŽnvestire a noului ministru al Educatiei, Basescu a avut un discurs extrem de dur, ĂŽn care a sugerat ca performanta Executivului se datoreaza Cabinetului ĂŽn ansamblu, si nu premierului.
Alianta a suferit o ĂŽnfrangere usturatoare, Curtea Constitutionala declarand ĂŽn afara legii articolele din Regulamente care permiteau schimbarea lui Vacaroiu si Nastase. Drept represalii, PNL a promis un proiect de lege prin care judecatorilor constitutionalisti li se interzice sa fi fost membri ai vreunui partid.

Decembrie ? Undreaua ĂŽnfipta ĂŽn statutul minoritatilor

Sfarsitul anului ĂŽi gaseste pe liderii coalitiei guvernamentale, dar si pe presedintele Basescu, tot ĂŽn dispute. De aceasta data, subiectul care genereaza certuri este statutul minoritatilor nationale. Dupa ce au votat legea ĂŽn Guvern si Senat, democratii s-au trezit ca ea ar conferi maghiarilor puteri foarte mari si ar putea duce la autonomie pe criterii etnice. In aceste conditii, liderii PD si-au schimbat punctul de vedere si pledeaza pentru amendarea legii cu textele Comisiei de la Venetia. Basescu ĂŽi trimite la plimbare pe secui, iar presedintii PD si UDMR ĂŽsi trimit mesaje de amenintare. In Alianta D.A. au loc dispute legate si de serviciile secrete. In timp ce liberalii planuiesc sa reduca puterea serviciilor si cer schimbarea sefilor pesedisti de la SRI si SIE, democratii sustin ca presedintele Basescu este singurul care are dreptul sa decida. Conflictele permanente se reflecta ĂŽn sondaje care arata ca Alianta este ĂŽn ?cadere libera?.
Calendar editat de Liliana RUSE, Raluca Dumitriu, Doroteea Voicu, Florin Negrutiu, Mihai Somfelean

---

Publicat de : ---
Data publicării: 30 Dec 2005 - 09:05