Azi, 11 ianuarie a.c., la Centrul Cultural al M.A.I., în prezenţa Traian Băsescu, Preşedintele României, Călin Popescu-Tăriceanu, Prim-ministru al Guvernului României, şi Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, s-a desfăşurat şedinţa de evaluare a activităţii Ministerului Administraţiei şi Internelor pe anul 2004.

La acest eveniment au participat, de asemenea, prefecţii, membrii conducerii M.A.I., directorii generali şi directorii din Aparatul Central, şefii de inspectorate generale şi comandanţii de Armă, şefii şi comandanţii celorlalte structuri subordonate, precum şi cei ai structurilor teritoriale şi judeţene ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Cu acest prilej, Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, a rostit un discurs pe care îl redăm în continuare, integral:

„Astăzi a fost prezentat bilanţul acţiunilor şi activităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor pe anul 2004. Sunt evidenţiate foarte multe rezultate pozitive pe care le-am obţinut. Sunt prezentate şi nerealizări. Este prezentată evoluţia ministerului pe parcursul anului 2004 şi, desigur, o viziune a conducerii ministerului faţa de aceasta. Vreau să spun că, niciodată în trecut, faţă de Ministerul Administraţiei şi Internelor, faţă de activitatea sa, a structurilor sale, nu a fost atâta aşteptare şi atâta exigenţă ca acum. Aşteptare şi exigenţă din partea cetăţenilor, a conducerii statului, a colaboratorilor noştri externi. În puţinele zile de când mă aflu la conducerea acestei instituţii, m-am documentat vizavi de responsabilităţile şi sarcinile pe care le am. În acest sens, aş vrea să vă spun încă de la început că va trebui să procedăm la o revizuire a strategiei sectoriale de reformă a ministerului, în primul rând să o adaptăm programului de guvernare, să o adaptăm cerinţelor imediate pe care le are România. Vom proceda pe termen scurt la consolidarea echipei de conducere a ministerului, astfel încât împreună cu şefii structurilor instituţiei să asigurăm fluenţa şi dinamismul în deciziile de care aceasta are nevoie. Priorităţile mele în calitate de ministru al administraţiei şi internelor, le-am prezentat încă de la validare în Comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două Camere ale Parlamentului.
Dacă îmi este permis să mă exprim aşa, prioritatea priorităţilor o constituie îndeplinirea de către minister, pe ambele componente, a cerinţelor şi măsurilor vizavi de integrarea noastră în structurile europene, cu preocupare deosebită faţă de clauzele de salvgardare cuprinse în Capitolul 24 - Justiţie şi Afaceri Interne.
Ştim foarte bine că avem de luat în acest domeniu măsuri ferme pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt, din acest punct de vedere, cu ochii pe noi. Să nu uităm că, începând din ianuarie 2007, vom gestiona 2.070 km ai frontierei Uniunii Europene, în interiorul cărora se vor afla 685 milioane de oameni, printre care şi cetăţenii României, care, desigur, au nevoie de siguranţă şi de linişte.
Din acest punct de vedere, este necesar să realizăm sistemul integrat de securizare a frontierei. Şi, nu mai târziu de 25 martie anul acesta, va trebui să prezentăm programul de investiţii pentru securizarea frontierelor, în primul rând pentru etapa 2005-2006 - prima etapă a derulării acestui program. Am convocat, de altfel, pentru vineri, o analiză cu privire la necesitatea încadrării celor 4.400 de lucrători din cadrul Poliţiei de Frontieră şi, totodată, vom discuta, cu această ocazie, necesitatea completării celor 7.000 de funcţii din Poliţie şi a celor 18.000 de funcţii din Jandarmerie. Va trebui să vedem exact legile, cum să procedăm în aşa fel încât să nu se poată reproşa nimic Ministerului Administraţiei şi Internelor, atunci când se vor face analize pe marginea obligaţiilor pe care le are România, astfel încât domnul Prim ministru să poată merge cu fruntea sus în aprilie şi să semneze tratatul de aderare.
În domeniul administraţiei publice, priorităţile noastre se referă, în special, la modernizarea serviciilor şi utilităţilor publice. Principiul adoptat în Programul de guvernare este extrem de simplu, de corect şi de cinstit. Practic, va trebui să cheltuim cu maximă exigenţă banul cetăţeanului. În acest sens, vom stabili clar priorităţile serviciilor şi utilităţilor de care cetăţeanul are nevoie, standardele de calitate în servicii şi utilităţi, le vom corela cu nivelele de preţuri, vom elimina toate barierele care până acum au făcut să nu se investească bani în servicii şi utilităţi publice şi, de asemenea, va trebui să procedăm la privatizarea utilităţilor publice. Dar o privatizare monitorizată, adică să nu schimbăm monopolul statului cu cel privat în detrimentul calităţii acestor servicii, fapt care ar cauza o creştere spectaculoasă a preţurilor.
În domeniul descentralizării administraţiei publice, aşa cum vă spunea şi domnul Preşedinte, obiectivul nu este altul decât creşterea autonomiei puterilor locale. Până la urmă, cetăţenii şi-au ales primarii, preşedinţii de consilii, consilierii pe care i-au dorit. Aşadar, ei sunt cei mai apropiaţi de cetăţean, ei trebuie să stabilească priorităţile în activităţile lor. Sigur, şi prefectul are responsabilităţile lui, atunci când este vorba de stabilirea unor obiective care se fac cu fonduri centrale, guvernamentale, atunci când se utilizează fonduri comunitare şi, în toate cazurile, să verifice legalitatea derulării acestor procese. Sigur că va trebui să procedăm şi la o descentralizare fiscală. Autorităţile locale nu pot realiza nimic fără o reală descentralizare fiscală. Pentru că până acum, din păcate, primăriile, consiliile judeţene au tot primit sarcini, fără a li se defalca şi resursele. Am înţeles până la un punct necesitatea de a te încadra într-un deficit bugetar pe care ţi l-ai asumat în relaţia cu autorităţile internaţionale. Însă am înţeles şi necesitatea de a menţine sub un anumit prag inflaţia, dar nu putem transmite la infinit sarcini autorităţilor locale fără a le defalca şi resurse. Din acest punct de vedere, cred că este absolut obligatoriu să procedăm la o reală descentralizare fiscală şi avem în acest sens în derulare o serie de programe cu experţi din Franţa, Germania, Spania şi, astfel cum promitea nu mai departe de ieri ministrul de interne francez, vom putea miza în continuare pe experienţa lor în acest domeniu. Sigur că în toate cazurile va trebui să procedăm la o întărire instituţională a ministerului, dar accentul aici va trebui să-l punem pe tot ceea ce înseamnă managementul resurselor umane. Putem crea oricâte instituţii noi, putem să le schimbăm denumirea, să le aşezăm în orice fel; dacă nu avem fondul uman necesar pentru a le mobila, ca să mă exprim aşa, nu vom rezolva nimic. Inclusiv, atunci când vom proceda la încadrările în Poliţia de Frontieră, în Jandarmerie, în Poliţie, până la urmă va trebui să avem mare grijă şi să gestionăm cu mare atenţie resursele umane. Cu toţii ştim că, din păcate, în acest moment, în şcolile ministerului se pregătesc o mie de oameni pe an, faţă de necesităţile pe care le avem de 25.000 lucrători în Poliţie şi în Jandarmerie şi de peste 4.000 în Poliţia de Frontieră.
O atenţie deosebită va trebui să o acordăm fenomenului corupţiei, corupţiei înalte, cum spunea domnul Preşedinte. Cred că nu s-a vorbit niciodată în această sală atât de mult de corupţie până astăzi şi întotdeauna atunci când se evoca lipsa de rezultate în acest domeniu se spunea că nu există voinţă politică pentru a ataca fenomenul. Acum există voinţă politică din partea instituţiei prezidenţiale, şi aţi văzut-o. Există voinţă politică din partea Primului ministru, şi-a exprimat-o; există voinţă politică şi din partea ministrului administraţiei şi internelor.
Cunosc responsabilităţile, cunosc atribuţiile pe care noi le avem în combaterea corupţiei. Ele sunt prea des invocate, mai bine zis lipsa de atribuţii este prea des utilizată de colegi atunci când încercăm să facem o analiză a rezultatelor. Dar oare noi totdeauna am transmis către Parchete informaţiile pe care le deţineam în legătură cu marile fapte de corupţie? Oare totdeauna am colaborat cu celelalte instituţii de informaţii în acest sens? Oare totdeauna am luat în considerare sesizările pe care le-am primit atunci când se aveau în vedere fapte de corupţie? Oare totdeauna am depus eforturile premergătoare în a transforma informaţia în probe? Eu cred că nu. Şi din acest punct de vedere, poziţia domnului Preşedinte, care este şi poziţia Guvernului, expusă de altfel şi de domnul Tăriceanu şi de mine, este de a ne face datoria respectând legislaţia românească, respectând legea poliţiei judiciare, celelalte legi şi ordonanţe de urgenţă care funcţionează în acest domeniu.
Aş vrea să fac o menţiune referitoare la necesitatea revizuirii unor acte normative, a unor legi care au apărut în ultimul timp, cu o trimitere specială la Legea poliţiei comunitare. Aşa cum am mai spus, practic, aşa cum arată în acest moment această lege, este inaplicabilă. De fapt, pur şi simplu n-a făcut altceva decât să schimbe titulatura Corpului gardienilor publici în Poliţie comunitară. Mai mult, s-au trasat sarcini suplimentare din nou, fără a defalca fonduri. Am avut ocazie să particip, ieri, la o discuţie de peste o jumătate de oră între primarul Municipiului Oradea - primar aflat la al treilea mandat - care cunoaşte foarte bine problemele colectivităţii, şi domnul chestor - şef Florin Sandu, o discuţie absolut corectă, care m-a făcut să vă cer să procedăm la o propunere legislativă de modificare a acestei legi. Practic, au primit noi îndatoriri, ei vor trebui, pentru anul aceasta, să-şi angajeze oameni pentru că cei care sunt au deja o serie de activităţi - paza unor instituţii, lucrează contractual, nici nu au pregătirea necesară de vârstă şi condiţie fizică şi de alte lucruri nici nu mai vorbim - iar doar 250 de oameni care-i trebuie primarului din Oradea pentru a asigura liniştea, ordinea, siguranţa publică pe străzile oraşului înseamnă 80 de miliarde de lei pe an. Nu are de unde le lua. Şi este unul dintre primele cinci municipii din România ca şi resurse financiare.
În încheiere, aş vrea să mă adresez prefecţilor. Sigur, dumneavoastră, majoritatea, v-aţi preluat atribuţiile în ultimele trei zile. Aş vrea şi v-aş ruga să citiţi cu atenţie Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului. Majoritatea dintre voi probabil au avut în vedere doar Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Legea nr. 340 anulează Capitolul „Prefect” din Legea nr. 215.
Aveţi o misiune extraordinar de dificilă în perioada următoare. Începând cu 1 ianuarie 2005, dumneavoastră sunteţi ordonatori de credite, tot începând cu 1 ianuarie, dumneavoastră propuneţi bugetele serviciilor deconcertate pe care le conduceţi. Dar mai aveţi o mare problemă şi ar trebui să vă hotărâţi de pe acum. Începând cu 1 ianuarie 2006, nu mai aveţi dreptul de a face politică; eu v-aş sfătui să nu mai faceţi de pe acum. Începând cu 1 ianuarie 2006, dacă veţi participa la o acţiune politică, veţi fi demişi de drept din Corpul prefecţilor. De aceea, v-aş sfătui să vă faceţi o analiză interioară dacă doriţi sau nu să mai rămâneţi în politică; v-aş ruga foarte mult pe mai departe să vă pregătiţi în a urma specializările pe care trebuie să le obţineţi în procesul de pregătire a dumneavoastră pentru îndeplinirea acestor funcţii de înalt funcţionar public. Noi vă vom asigura în cadrul ministerului şi stagii de pregătire - domnul ministru francez de interne Dominique de Villepin ne asigura că vor fi stagii de pregătire, inclusiv în Franţa, care are o mare experienţă în domeniu, doar să ne stabilim priorităţile. Vă rog să trataţi cu toată seriozitatea acest lucru, pentru că sub euforia obţinerii acestor funcţii, cred că nu l-aţi avut prea mulţi dintre dumneavoastră în vedere.
Vă mulţumesc celor care aţi participat la şedinţa noastră de analiză, mulţumesc presei pentru că a avut răbdare să urmărească şedinţa noastră de bilanţ, mulţumesc domnului Preşedinte şi domnului Prim-ministru.
Vă doresc mult succes în sarcinile pe care le avem de îndeplinit în etapa următoare şi declar închise lucrările şedinţei de bilanţ”.

---

Publicat de : ---
Data publicării: 11 Ian 2005 - 18:00