Gheorghe Gorun, Targu-JiuMarti, 06 Decembrie 2005 Concordie nationala si concordie civica 1 Decembrie este Ziua Nationala a Romaniei,  adica atat ziua majoritatii, cat si a minoritatilor in egala masura

. 1 Decembrie este, apoi, ziua tuturor romanilor. A celor raspanditi, cu voia sau fara voia lor, in toate colturile acestei lumi. Cu alte cuvinte, 1 Decembrie este ziua nationala a cetatenilor Romaniei (romani, maghiari, rromi, germani, turci etc.) si a etnicilor romani infiati de alte patrii... Am facut aceste precizari pentru ca Ziua Nationala se alege, in principal, ca simbol al concordiei. Al intelegerii si al impacarii... Laudabil este faptul ca 1 Decembrie nu mai este umbrit de rafuieli politice. Cum se intampla in anii ‘90 ai secolului trecut. Se observa totusi - atat in discursul oficial, cat si in cel al mass-media - o ingrosare a componentei nationaliste a sarbatorii, neglijandu-se elementele ce tin de coeziunea majoritate-minoritati. Supralicitarea componentei etnice a sarbatorii are, in primul rand, explicatii istorice. 1 Decembrie 1918 este, cu certitudine, momentul cel mai important in istoria natiunii romane. Al natiunii privite din punct de vedere etnic. Este incununarea si punctul final al procesului de faurire a statului national unitar roman. Am fost invatati ca trecutul nostru a fost o lupta permanenta. Ca pretutindeni si totdeauna ne-au amenintat numerosi vrajmasi. Se vantura mai departe teza conform careia noi am fost „singuri impotriva tuturor” si ca tot ce am realizat s-a datorat faptului ca am pus lumea „in fata faptului implinit”. Ca marile puteri nu ne-au ajutat niciodata... Multi dintre noi n-am inteles inca un adevar elementar: fara recunoasterea lumii, toate izbanzile noastre ar fi ramas simple balade mioritice. Accentuand componenta nationalist-etnica a sarbatorii, cetatenii de alta etnie vor percepe Ziua Nationala a Romaniei ca pe o sarbatoare straina, chiar ostila. Tuturor acestora le vom reaminti ca sarbatorim doar triumful natiunii romane in componenta sa etnica. Preluand fara discernamant discursul istoriografiei nationaliste si protocroniste, uitam chiar si continutul Rezolutiei de la Alba Iulia. Iesirea din imperiul psihologic al etnicitatii nu se poate realiza decat prin asumarea constiintei de natiune civica. Principiul etnic nu mai este de actualitate. Este vremea afirmarii natiunilor civice. Care-i cuprind pe toti cetatenii unui stat. Toti locuitorii Romaniei trebuie sa se simta fiii acestei tari. In realitate nu barierele etnice ii despart pe cetatenii Romaniei la aproape doua decenii de la caderea regimului totalitar comunist. In decembrie 1989, locuitorii Romaniei s-au comportat (pentru intaia oara) ca o natiune civica. Ulterior, in corpul civic al Romaniei au fost sapate numeroase falii. Falia dintre oligarhi si saraci este cea mai evidenta si cea mai periculoasa. La fel cea dintre clasa politica si marea masa a populatiei. Acestea pericliteaza solidaritatea si coeziunea natiunii noastre civice. Pentru estomparea nemultumirilor sociale se reinventeaza nationalismele extreme. Ele pun sub semnul intrebarii chiar cea mai importanta realizare a natiunii romane ca entitate etnica. Realizare pe care o sarbatorim ca zi nationala. CV Gheorghe Gorun Gheorghe Gorun, 57 ani, este profesor de istorie si directorul Colegiului National „Spiru Haret”, din Targu-Jiu. Este autor a numeroase publicatii cu profil istoric, studii de istorie recenta, istoria comunismului, comentarii in presa centrala si locala. Intre anii 1992 si 1996 a fost deputat in Parlamentul Romaniei al Partidului Aliantei Civice, formatiune in care a detinut la un moment dat functia de vicepresedinte.

---

Publicat de : ---
Data publicării: 06 Dec 2005 - 11:00