MalinBotBianca TomaMarti, 06 Decembrie 2005 Astazi, despre cum s-a impartit bugetul de stat Platim mult, primim putin Desi sunt printre cei mai buni platnici, contribuabilii timisoreni nu se bucura decat de 15 la suta din banii dati pe mana guvernului Inchipuiti-va ca, imediat ce firma la care lucrati v-a virat salariul pe card, cineva ar lua toti banii si v-ar da inapoi mai putin de un sfert

. Cam asa s-ar putea rezuma ce se intampla Timisului de aproape 16 ani incoace. Banii adunati de stat din acest judet s-au intors inapoi la cei care i-au platit, prin taxe si impozite, in proportie de nici 15%. Timisoara a fost cea mai afectata de politica bugetara a guvernantilor. Politicienii timisoreni, ca si reprezentantii municipalitatii au criticat in repetate randuri modul de repartizare a resurselor de la bugetul de stat. S-a format astfel convingerea ca orasul contribuie cu foarte multi bani si primeste in schimb mult prea putin. Sefii de la fisc spun insa ca acest mod de colectare si impartire a fondurilor tine de un principiu pe baza caruia se fundamenteaza bugetul: principiul solidaritatii sociale. In traducere, aceasta regula inseamna ca judetul care produce mai mult poate primi mai putin, pentru ca restul de bani se redistribuie celor care au avut venituri mici. „Imaginati-va ce ar fi daca Bucurestiul, care colecteaza ca venituri 4 a din PIB, adica de patru ori mai mult decat Timisul, ar pretinde ca toti banii sa se intoarca numai la bucuresteni”, declara acum doi ani fostul director al Directiei Generale a Finantelor Publice Timis. Banii, directionati spre Moldova Cel mai semnificativ exemplu de bani colectati de la contribuabilii din Timis, dar care nu s-au reintors in investitiile din judet, sunt sumele provenite din asa-numita "taxa Basescu”. Adica taxa de drum, ascunsa ulterior in preturile carburantilor. Timisoara este orasul cu cel mai mare grad de motorizare dupa Bucuresti. In consecinta, de aici s-au extras sume uriase la bugetul de stat. Pana in 2004, conform reprezentantilor municipalitatii timisorene, niciun leu nu s-a intors insa la drumurile din oras. Toate investitiile in infrastructura s-au facut fie din bugetul propriu al Primariei, la care au contribuit aceiasi timisoreni care au platit si "taxa Basescu”, fie din credite contractate de administratie si care se  vor fi achita in cele din urma tot de contribuabili. In perioada 2000 – 2004, mai multi reprezentanti ai opozitiei de atunci au atras atentia cu privire la aceasta politica bugetara. Fostul deputat PNL de Timis, Viorel Coifan, a prezentat chiar o situatie din care reiesea ca Guvernul PSD repartiza mai multi bani pentru drumuri in orasele din Moldova, de unde se colecta mai putin. Coifan i-a acuzat pe fostii guvernanti ca fac investitii din banii timisorenilor in fiefurile lor electorale. Bugetul de stat, tinut la secret Timp de 15 ani, toate rapoartele legate de alocarea banilor colectati prin taxe si impozite au fost tinute la secret. Ministerul Finantelor a refuzat sa arate cat se strange din Timis si Timisoara si cat vine inapoi. “In perioada 1990 – 2004, prezentarea corecta si detaliata a contributiei judetelor la buget si a cotei de intoarcere a fost tinuta intr-un regim cvasisecret. Abia dupa aparitia Legii 544 privind liberul acces la informatii de interes public s-au mai putut afla unele date. Intre 1993 – 2004, Timisul a fost pe un palier definit de locurile 23 – 26 din cele 43 de judete. Exceptia a fost anul 1992, cand a fost pe locul 2. Uzual, in Timis se intorceau 16 – 18 procente din contributii”, isi aminteste fostul parlamentar liberal Viorel Coifan, acum consilier al premierului Calin Popescu Tariceanu. El mai spune ca 2005 este primul an in care in Timis s-au intors mai multi bani decat pana acum. Incasarile au crescut cu 10 la suta Si pentru 2006 asteptarile sunt destul de optimiste, dupa cum sustin liderii administratiei Timisului, care sunt acum colegi de alianta cu guvernantii de la Bucuresti. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean, Constantin Ostaficiuc, in proiectul de buget pentru anul viitor, pentru drumurile din Timis au fost alocati cu 50% mai multi bani decat in oricare din anii precedenti. Anul acesta a fost destul de bun din punct de vedere bugetar. Conform datelor de la finante, incasarile au crescut cu 10% fata de anul precedent. Pana in 30 noiembrie au fost colectate din judet peste 11.000 miliarde de lei vechi, din care mai bine de o treime, adica 3700 miliarde ROL, au ramas la bugetul de stat. Inceputul anului a adus o stare de ingrijorare in randul analistilor care se asteptau la scaderea drastica a veniturilor bugetare, datorita aplicarii cotei unice de impozitare. In Timis, noua formula nu s-a dovedit insa deloc paguboasa. Directorul adjunct al DGFP Timis, Doru Dudas, spune ca pana in noiembrie 2005 s-a inregistrat o scadere cu 9% a sumelor colectate prin impozitul pe venit din cauza impunerii cotei unice de 16%. La toate celelalte capitole, s-au inregistrat totusi cresteri semnificative. 6.000.000 euro din taxa de drum Viceprimarul Adrian Orza, care coordoneaza Directia Economica in cadrul Primariei, spune ca Timisoara primeste mult prea putini bani din bugetul de stat. El considera ca ar trebui sa ramana pentru oras si o parte din impozitul pe profit si TVA recoltat de la timisoreni. „Administratia locala face eforturi pentru a atrage investitorii. In momentul de fata, noi facem un efort de pe urma caruia orasul nu profita decat din prisma faptului ca sunt oferite locuri de munca in plus”, a declarat Orza. Viceprimarul mai spune ca din impozitul pe profit ar trebui sa ramana la Timisoara minimum cinci procente. Din taxa pe valoarea adaugata, in opinia lui Orza, ar trebui sa ramana chiar zece procente. In privinta restului impozitelor colectate de stat de la contribuabilii timisoreni, proportia care s-ar cuveni orasului ar fi de 66 la suta. „Problema Timisoarei este ca sumele care se intorc nu sunt corecte fata de oras. Cel mai bun exemplu este in privinta taxelor colectate prin carburanti, celebra taxa de drum. Din 2000, constant, Timisoarei i s-au dat zero lei din aceasta taxa, desi am calculat la un moment dat ca se colecteaza anual peste sase milioane de euro de la timisoreni. Am putea avea inca un buget”, explica Orza. Strategia regionala, solutie pe hartie Cum reteta bugetelor centrale si locale nu se va schimba prea curand, Uniunea Europeana a incurajat administratiile judetene sa apeleze la alte surse. Una dintre acestea o constituie programele PHARE de coeziune economica si sociala, care au ca scop finantarea unor afaceri in regiunile de dezvoltare regionala, astfel incat judetele cu dezvoltare mai slaba sa le ajunga din urma pe cele mai evoluate. Dupa mai bine de cinci ani de cooperare regionala, in cadrul Regiunii 5 Vest, liderii administratiilor judetene nu se pot lauda insa cu rezultate notabile. „Asa este. Toti presedintii de Consilii Judetene au fost preocupati de propria parohie si nicidecum de proiecte regionale”, a recunoscut Constantin Ostaficiuc, seful administratiei Timisului. Veniturile bugetelor locale * Cote din impozitul pe salarii din 1999, iar incepand cu 2000, cote din impozitul pe venit; * Sume din impozitul pe salarii in 1999 si din 2000 sume defalcate din impozitul pe venit; * Sume din unele venituri ale bugetului de stat destinate subventionarii energiei termice livrate populatiei in sistem centralizat; * Sume din TVA; * Sume din cota de 15-17% din impozitul pe venit pentru echilibrare; * Subventii; * Alte venituri. (Retetele bugetare, structura lor, se pot modifica de la an la an).

---

Publicat de : ---
Data publicării: 06 Dec 2005 - 11:00