În oglinda retrovizoare (6 decembrie 2005) [1]

Din temele de prima pagină ale ziarelor din 5 decembrie

Dosarul 'Flota' revine în actualitate

Completul de nouă judecători al instanței supreme a luat, ieri, în discuție recursul formulat în dosarul 'Flota' de foștii miniștri ai Transporturilor Aurel Novac și Paul Teodoru împotriva deciziei de restituire a cauzei la DNA. Aceștia, alături de Traian Băsescu - în calitate tot de fost ministru al Transporturilor - și alte 76 de persoane au fost trimiși, anul trecut, în judecată de PNA, pentru înstrăinarea ilegală a 16 nave din flota maritimă românească, creând în acest mod un prejudiciu de aproximativ 11.000 miliarde de lei. În luna aprilie, instanța supremă a decis restituirea dosarului la PNA, pentru completări, întrucât rechizitoriul nu era semnat de șeful instituției, Ioan Amarie. Avocații a 10 inculpați din dosar au cerut casarea hotărârii instanței supreme de retrimitere a cauzei la DNA, motivând necesitatea încheierii procesului întrucât Traian Băsescu nu poate fi judecat, având imunitate prezidențială.

Prioritățile mandatului noului ambasador american la București

Noul ambasador al SUA în România, Nicholas Taubman, și-a prezentat, ieri, prioritățile mandatului. Punctele principale al misiunii lui Taubman sunt dezvoltarea mediului de afaceri în sensul dezvoltării legaturilor economice ale Statelor Unite cu România și schimbarea legislației cu privire la adopțiile internaționale. În prezent, valoarea investițiilor directe americane în economia românească se ridică la aproape 900 de milioane de dolari, adică locul cinci în România. În privința adopțiilor internaționale, aceasta a fost o problemă semnalată de mai multe ori de autoritățile SUA, care susțin că legislația actuală limitează drepturile unui copil de a fi adoptat în străinătate. Aceste puncte prioritare au fost dezbătute, ieri, cu ocazia prezentării, la Palatul Cotroceni, a scrisorilor de acreditare de către noul ambasador.

Motivația respingerii legii privind despăgubirea Regelui Mihai

Curtea Constituțională a făcut publică, ieri, motivația deciziei prin care a respins, ca fiind neconstituțională, legea privind despăgubirea regelui Mihai. Din lectura documentului rezultă că problema a reprezentat-o opțiunea pentru elaborarea unei legi pentru a se face dreptate fostului suveran, deși problema putea fi reglementată prin hotărâri de guvern. Curtea Constituțională sugerează care ar fi fost procedura firească, odată ce fostul suveran a depus notificări de restituire a proprietăților sale în baza legii nr. 10/2001. Astfel, mai întâi, guvernul ar fi trebuit să treacă, prin hotărâre, fostele proprietăți regale din domeniul public în domeniul privat al statului, moment din care acestea pot fi tranzacționate, tot în baza unor hotărâri de guvern. Apoi, în cadrul procedurii de negociere dintre revendicator și statul reprezentat de Ministerul Finanțelor, s-ar fi putut întocmi un act prin care regele să renunțe la revendicare în schimbul sumei negociate, de 30 de milioane de euro. O atare înțelegere, prinsă apoi într-o altă hotărâre de guvern, putea pune punct întregii afaceri. Emiterea unei legi ce avea ca unic beneficiar o persoană a fost considerată discriminatorie de către Curte și declarată, prin urmare, neconstituțională.

Emil Boc, împotriva statutului minorităților

Președintele PD a mai bătut, ieri, un cui la coșciugul legii de care UDMR a condiționat participarea la guvernare. El a anunțat că parlamentarii formațiunii democrate vor vota împotriva proiectului dacă reprezentanții UDMR - cei care au promovat legea - nu vor accepta amendamentele Comisiei de la Veneția. Anunțul liderului democrat vine cu o zi înainte ca legea să înceapă să fie dezbătută în Comisia juridică a Camerei Deputaților, după ce în Senat au pus umărul la respingerea ei mai mulți parlamentari din arcul guvernamental, inclusiv de la PNL și PD. Ei au invocat atunci faptul că românii vor fi discriminați în zonele în care ar locui și reprezentanți ai minorităților naționale, deoarece aceștia din urmă își vor putea impune opinia în ceea ce privește desemnarea reprezentanților în consiliul minorităților - un organism înființat prin această lege, a unităților de învățământ sau în privința spectacolelor de teatru și de cinema. Ulterior, coaliția și-a luat un angajament ferm pentru promovarea proiectului de lege, UDMR a anunțat că va include amendamentele Comisiei de la Veneția, care îndulcesc prevederile din proiectul de lege, însă mai mulți parlamentari ardeleni din coaliție și-au anunțat colegii că nu vor susține legea.
Publicat de : ---
Data publicării: 06 Dec 2005 - 06:25
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=11718&titlu=In_oglinda_retrovizoare__6_decembrie_2005_