Municipalitatile, clienti de lux ai bancilor [1]
Nevoia de finantare a municipalitatilor le obliga pe acestea sa se indrepte catre bancile comerciale care obtin castiguri importante din afacerile cu administratiile locale
. Fie ca provin din dobanzile la credite sau din comisioanele de intermediere a obligatiunilor, aceste castiguri sunt de ordinul a zeci si chiar sute de mii de euro pentru un singur contract.
Desi nu sunt la fel de mediatizate precum creditele acordate populatiei, imprumuturile contractate de municipalitati sunt adevarate mine de aur pentru bancile comerciale. Si asta pentru ca un singur contract semnat cu o primarie sau un consiliu judetean aduce castiguri egale cu acelea obtinute din creditarea a mii de persoane fizice, majoritatea contractelor de credit ajungand la zeci de milioane de euro.
Concesii
Daca in cazul clientilor-persoane fizice bancile nu iarta, iar favorurile sunt destul de rare, nu acelasi lucru se intampla in cazul municipalitatilor. Datorita sumelor mari aflate in joc, acestea beneficiaza de conditii speciale. In ceea ce priveste creditele, dobanzile coboara vertiginos atunci cand sumele aflate in joc sunt de ordinul sutelor de milioane de lei, ajungand si pana la 7% pe an. Este cazul Primariei Cluj-Napoca, institutie care a contractat un imprumut in valoare de 150 milioane de lei noi (1.500 miliarde lei vechi) de la BCR, banca percepand o dobanda de 7,48% pe an.
Cea mai mare concesie facuta de banci priveste insa perioada de gratie, acesta fiind, de altfel, unul dintre criteriile de baza in cadrul licitatiilor pentru selectarea bancii. Majoritatea contractelor semnate de primarii cu bancile au clauze care prevad perioade de gratie ce pot ajunge si pana la zece ani, timp in care bancile nu percep decat dobanda aferenta creditului. Un exemplu il constituie contractul de credit dintre Consiliul Judetean Satu-Mare si BCR, care prevede o perioada de gratie de trei ani, la o suma de 22 de milioane de euro si o perioada de rambursare de 25 ani.
Comisioane mici, cåstiguri mari
Bancile au de castigat si in cazul in care primariile aleg ca surse de finantare emiterea de obligatiuni municipale. Fie din comisioanele de in-termediere, fie prin obtinerea unor importante surse de finantare proprii, prin constituirea de depozite pentru banii castigati de municipalitati in urma emisiunii de obligatiuni. Este cazul BRD-Groupe Société Générale si Banc Post, care au castigat licitatia organizata de primarie, aceasta hotarand sa constituie la cele doua banci depozite in lei si valuta in valoare de 491 milioane de euro. La depozitele în lei cu termen de un an, bancherii au oferit o dobânda anuala de 7,5%, iar la depozitele în euro, cu scadenta la patru ani, o dobânda de 4,4% pe an.
Pentru municipalitati, costurile finantarii prin obligatiuni sunt in general mai mici cu 8-9% decat in cazul unui credit bancar. In plus, capacitatea de indatorare este diminuata considerabil. Cu toate acestea, costurile intermedierii aduc bani buni in buzunarele bancherilor, comisioanele de intermediere ajungand, de regula, in jurul a 1% din valoarea emisiunii. Un calcul simplu ne arata ca, de exemplu, in cazul municipiului Timisoara, Raiffeisen Bank, desemnata intermediar al unei emisiuni de obligatiuni in valoare de 200 miliarde lei vechi, a castigat aproape 60.000 de euro in urma acestei tranzactii.
Publicat de
:
Andrei Stefan
Data publicãrii: 05 Dec 2005 - 11:56
| |
|