Video VIDEO REPORTAJ: Oltenii auzira ca s-a stabilit o zi a lor. „Cine mai e ca ei? Si harnici, si buni de gura” [1]

Drumul care leaga Piatra Olt de Caracal serpuieste alene, batut de soarele de primavara, printre satele oltenilor si printre terenurile lor agricole

.

Campurile par mai populate decat satele, oamenii profitand de vremea buna pentru a munci pamantul agricol. Carute trase de cai sau de magari merg laolalta pe Drumul National cu bolizi de lux, fabricati in tari de care oltenii din judetul Olt doar au auzit. Mai sunt si oameni care prefera sa stea la poarta de vorba, desi pe langa sate e un adevarat furnicar de muncitori.

In Osica de Sus, o femeie si un barbat stau pe o banca si se uita la cei care trec pe strada. Intre ei zace o sticla ce contine o licoare rosiatica. Un caine ce seamana cu un Labrador pazeste banca pe care se odihnesc si discuta oamenii. Cand ma apropii, ma priveste scurt si incepe sa ma latre. Tace dupa ce e certat scurt de stapana sa.

Criteo.DisplayAcceptableAdIfAdblocked({ "zoneid": 524002, "containerid": "crt-524002"}); /* (c)AdOcean 2003-2016, thinkdigital_ro.mediafax.ro.mfax_social.640x160_adtext */ ado.slave('adoceanthinkdigitalroonpfjlgpdy', {myMaster: 'XLtcdKB4nVRAaaRCvjim32wdzwIuzo_t9UakVm87q6..e7' });

Salut respectuos si ma prezint, ca sunt „de la presa”.

„De la presa? Pai si eu am lucrat la presa”, imi spune femeia aratand spre fosta fabrica de tutun din satul Vladuleni si incercand sa ma masoare cu privirea si sa-si dea seama daca si unde m-a vazut ultima oara.

Dupa ce se lamureste ca e vorba despre un alt fel de presa si aude ca s-a stabilit o zi a Olteniei, fosta lucratoare de la fabrica de tutun ridica mana dreapta si din degete face semnul victoriei. E bucuroasa si tine sa-si arate bucuria.

„Ce-a facut? (…) Si cand asta? Parca ieri am auzit la televizor. E bine, de ce nu (ca oltenii sa fie sarbatoriti – n. red.)? Ei sunt cei mai cei mai buni. Si de gura si de orice!”, spune femeia.

Barbatul care ii statea alaturi privea cand la mine, cand la ea, de sub un fes gros, incercand, fara succes, sa articuleze si el un raspuns, dar nu face fata debitului verbal al oltencei. Reuseste sa raspunda intrebarea daca prazul este simbolul Olteniei.

„Asta e Prazilia!”, exclama el, afisand un ranjet de satisfactie de sub caciula de iarna, dar e acoperit imediat de vecina de banca. Ea ridica din nou ridica mana dreapta si face semnul victoriei.

„Prazul, da! Am facut Liceul de Muzica si Arta Cluj si acolo numai «olteanca» imi ziceau. Ma intrebau ce mancam? Zic, praz mancam. Ce e ala praz, ma intrebau. Am zis ca e ceapa, ceapa altoita! Lasa ca, in vacanta, va aduc praz, le ziceam. Sa sarbatoreasca, pentru ca cine mai e ca oltenii? Si harnici, si buni de gura, si de toate”, mai spune femeia.

Barbatul si femeia din Osica de Sus se privesc unul pe altul, pentru cateva momente, incercand sa se puna de acord pe cine sa puna ambasador, persoana desemnata sa reprezinte Oltenia.

Cad de acord, prin vocea oltencei: „Ambasador sa fie cineva de pe la Slatina, de pe la oras, nu de pe la noi de la tara. La tara, ce stiu taranii?”.

„Suntem cineva pe lumea asta! Am fost si suntem. Si suntem si destepti, sincera sa fiu!”, mai spune ea ridicand din nou mana dreapta

Prazul, simbolul Olteniei

Cateva sate inspre Caracal, in Dobrosloveni, o femeie in varsta spala un covor, chiar in poarta, aproape de drumul national. Se pregateste de Sarbatorile Pascale si, cu toata zarva, n-a aflat ca s-a stabilit o zi a Olteniei.

„N-am auzit! Dar or merita oltenii o asa zi, daca asa s-a considerat, daca au votat in Parlament! Ne-am duce, daca s-ar face vreo petrecere de Ziua Olteniei”, spune ea.

Un barbat, care o privea de la umbra unui pom, vine si cu o sugestie pentru organizarea manifestarilor de Ziua Olteniei. Stadionul din comuna ar fi tocmai bun, crede el, care s-a si informat de la televizor despre cum stau lucrurile cu noua sarbatoare.

„Sa se faca pe stadion, de la primarie mai sus incolo! Am vazut la televizor ca s-a pus ziua asta si este foarte corect. Ambasador l-as pune pe primar, ca e bun si cumsecade”, spune el, dupa care pleaca speriat parca de obiectivul aparatului foto si de seria de intrebari despre olteni si Oltenia.

Femeia isi continua nestingherita treaba si-mi explica cu generozitate cum poate fi folosit prazul in bucatarie.

„Mancam praz, cum sa nu! Prazul se pune dupa Pasti si se scoate toamna. Atunci il bagam in beci si facem mancare de praz, ciorba de praz, e foarte bun!”, spune ea.

De peste drum, este strigata de o vecina.

„Vino si tu incoa’ sa-ti faca o poza, baiatu’”, isi invita ea, surata.

Intre timp, imi marturiseste cat de rau ii pare de moartea interpretei de muzica populara Ileana Ciuculete.

„Imi pare rau de Ileana Ciuculete ca a murit!”, imi zice in timp ce toarna apa dintr-o cana pe covorul pe care il spala.

„Foarte rau imi pare de ea. Era o cantareata…E de aici din Dolj!”, adauga ea.

Venita de peste strada, vecina intra repede in subiect, ca o adevarata olteanca si declara sus si tare ca „olteanul e pe primul plan”.

„N-am auzit de Ziua Olteniei, dar care e problema? Ne dati ceva sau ne luati ceva? Sa se faca petreceri, ca mergem si noi sa jucam! Meritam o astfel de zi ca olteanul e pe primul plan, ca olteanul e oltean. N-ati vazut cantaretele alea? Pune o olteanca, o banateanca, o ardeleanca si sa vedem care canta mai bine. Olteanca, normal! Se pune cineva in fata Mariei Ciobanu? Cred ca olteanca e. E foarte bine ca e Oltenia pe primul plan si suntem bucurosi cand auzim”, spune femeia.

Oltenii, iuti la manie, n-au putut fi stapaniti nici de turci nici de austrieci

De-a lungul drumului national iarba a inverzit, sezonul cald intrandu-si in drepturi. Zarva din gospodariile oltenilor, pregatirile de curatenie pentru Paste sau pregatirea campului pentru culturile agricole sunt dovezi incontestabile ca viata in Oltenia profunda merge inainte, asa cum s-a intamplat mereu in existenta milenara a acestei regiuni.

Iuti la manie, oltenii n-au putut fi stapaniti de imperiile care si-au succedat influenta in aceasta zona.

In urma tratatului de la Passarovitz din 1718, Oltenia intra sub stapanirea habsburgica, acestia numind-o „Kleine Walachei” (adica „Valahia Mica”, fata de Muntenia care era „Valahia Mare”). Ocupatia a durat aproape 20 de ani, terminandu-se in urma bataliei de la Grotka in Sebia, unde Austria a fost invinsa de turci. Granita vestica a Tarii Romanesti a fost pentru scurt timp raul Olt. Situatia era agravata si pe fondul transformarii teritoriilor romanesti in teatru de razboi intre habsburgi, rusi si turci.

Datorita tentativei Habsburgilor de a instaura in Oltenia o administratie proprie, sprijinita militar si transformarea ei intr-o provincie imperiala, lucru pe care nici turcii nu-l reusisera pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvolta o puternica miscare de revolta, care a cuprins toate segmentele societatii, de la tarani si micii meseriasi, pana la comercianti, mica si marea boierime. Nemultumirea populatiei era provocata de caracterul militar al exploatarii, precum si de colectarea veniturilor provinciilor in visteria curtii imperiale.

Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintalnite in Europa, habsburgii intampinand mari dificultati in tentativa de a prelua puterea de facto in provincie. Totusi, acesta perioada a adus si anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele harti topografice ale Olteniei. De asemenea, prin efectuarea unor interventii pirotehnice s-a construit drumul Calimanesti-Cozia pentru a lega noua provincie de restul imperiului. Astfel, drumul alternativ care lega Depresiunea Lotrului de Muntenia si care trecea de obicei prin localitatile Salatrucu si Perisani, isi pierde insemnatatea. Dupa 1718 acestea raman insa in posesia Munteniei, deoarece se aflau la est de raul Olt. In urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia este realipita la Tara Romaneasca. Craiova devine intre 1735 si 1770 capitala unei regiuni cufundate in anarhie, fara o apartenenta statala reala, in care haiduci ca Iancu Jianu faceau legea.

Pe o perioada de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine salasul unor celebri haiduci si panduri din Oltenia.

21 martie - Ziua Olteniei

Deputatii au adoptat, marti, proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei, initiatorii sustinand ca regiunea este locul de plecare al primei revolutii moderne, Revolutia lui Tudor Vladimirescu si se cuvine marcarea momentului in care Tudor Vladimirescu intra in Bucuresti.

„Se instituie ziua de 21 martie - Ziua Olteniei (...) Sarbatorirea anuala a Zilei Olteniei va fi marcata de autoritatile centrale si locale, precum si de institutiile publice de cultura din tara si sin strainatate, prin organizarea unor programe si manifestari cu caracter cultual-artistic si stiintific”, potrivit proiectului de lege.

Autoritatile administratiei publice centrale si locale vor sprijini material sau logistic organizarea si desfasurarea programelor si manifestarilor specifice in limita fondurilor disponibile, se arata in proiectul de lege.

De asemenea, Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, in calitate de servicii publice, vor include in programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestarile dedicate acestei sarbatori, se mai arata in proiectul de lege.

Initiatorii sustin ca Oltenia reprezinta locul de plecare al primei revolutii moderne, Revolutia lui Tudor Vladimirescu si se cuvine sa fie marcat momentul in care Tudor Vladimirescu intra in Bucuresti .

„1821 reprezinta un moment important de cotitura in istoria Romaniei. Oltenia reprezinta locul de plecare al primei revolutii moderne, Revolutia lui Tudor Vladimirescu. (...) Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intra in Bucuresti tinand in mana o paine mare, semn al pacii si al belsugului. Asadar, se cuvine sa marcam ziua de 21 martie, momentul in care Tudor Vladimirescu intra in Bucuresti si coboara Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei”, sustin initiatorii, in expunerea de motive a actului normativ.

Proiectul de lege a fost sustinut 27 de deputati si senatori de la mai multe partide politice - PSD, PNL, UNPR si UDMR, dar si de parlamentari care fac parte din grupul minoritatilor nationale sau care sunt independenti.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 213 de voturi „pentru”, 30 contra si 25 de abtineri. Camera Deputatilor este for decizional.

Citeste si: 21 martie - Ziua Olteniei. Cum vor sarbatori romanii aceasta zi Citeste si: GALERIE FOTO Pachete speciale de turism in tara si in strainatate, la Targul de Turism al Olteniei Citeste si: Gafa in Parlament: Alesii vor instituirea Zilei Olteniei, "o regiune din nord-vestul Romaniei" Citeste si: Un costum popular al Mariei Tanase, vechi de peste un veac, expus la Muzeul Olteniei

 

window._taboola = window._taboola || []; _taboola.push({ mode: 'sc-mediafax', container: 'taboola-taboola-mediafax_sponsored', placement: 'taboola-Mediafax_sponsored', target_type: 'mix', tracking: 'utm_source=projectagora&utm_medium=contentdiscovery' }); window._taboola = window._taboola || []; _taboola.push({ mode: 'organic-mediafax', container: 'taboola-taboola-mediafax_organic', placement: 'taboola-Mediafax_organic', target_type: 'mix', tracking: 'utm_source=projectagora&utm_medium=contentdiscovery_mediafax' }); /* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.mediafax.ro.mfax_social.624x30_text_final art */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrovdgqfjqmdt', {myMaster: 'XLtcdKB4nVRAaaRCvjim32wdzwIuzo_t9UakVm87q6..e7' }); /* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.mediafax.ro.mfax_social.600x152_up_300x250_560x152_final art */ ado.slave('adoceanthinkdigitalroycpjcmgity', {myMaster: 'XLtcdKB4nVRAaaRCvjim32wdzwIuzo_t9UakVm87q6..e7' });

Share pe Facebook


Publicat de : ---
Data publicrii: 24 Mar 2017 - 05:08
 

Link tire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=60248&titlu=Video&_nbsp_VIDEO_REPORTAJ__Oltenii_auzira_ca_s_a_stabilit_o_zi_a_lor__aCine_mai_e_ca_ei?_Si_harnici__si_buni_de_guraa