Guvernare cu dusmanul [1]

Ion Iliescu si Adrian Nastase si-au infiltrat in institutii ce ar trebui sa fie apolitice tot felul de clienti care si-au depus carnetele de partid si mimeaza acum echidistanta politica. Ei conduc domenii cruciale ale integrarii, precum Justitia si Concurenta.

Decizia Curtii Constitutionale de a respinge fara drept de apel citeva prevederi din legile de reformare a Justitiei s-ar putea sa nu fie un simplu accident, ci un precedent. Numele si trecutul „magistratilor“ care au decis astfel ne-au atras atentia si asupra altor institutii care, teoretic si legal, ar trebui ferite cit mai mult de influente politice in cazul unui stat de drept si al unei economii de piata functionale. O parte dintre aceste institutii apartin sistemului judiciar, altele sint asa-numitele autoritati de reglementare. Si la unele, si la altele, cei care le conduc primesc, prin lege, mandate pe un numar de ani mai mare decit perioada unui ciclu electoral, astfel incit sa nu poata fi inlocuiti la fiecare schimbare de guvern. Tot prin lege, conditiile de revocare a acestor demnitari sint extrem de limitative, spre a fi prevenite abuzurile politicului.

In aceste conditii, au capatat importanta determinanta oamenii care au primit asemenea demnitati, toti numiti in timpul guvernarii PSD. Legislatia se refera vag la „personalitati recunoscute“, de o „ireprosabila tinuta morala si profesionala“, cind impune criteriile dupa care acestia trebuie numiti. Examinarea celor mai importante asemenea institutii arata ca multe pozitii au fost atribuite unor cetateni a caror tinuta ireprosabila o cunosc doar cei care i-au numit. Gasim oameni cu bogate antecedente politice sau personaje total necunoscute, dar al caror merit este ca se aflau fie in gratiile fostului presedinte Ion Iliescu, fie ale fostului prim-ministru Adrian Nastase. Asa stind lucrurile, e util ca deciziile viitoare ale acestor institutii sa fie citite si prin grila modului in care au fost populate cu oameni. •

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Presedinte Nicolae Popa , fost consilier al lui Ion Iliescu. In 1996, inainte de a parasi Cotroceniul, Iliescu il trimite judecator la Curtea Constitutionala, unde tot el, revenit la Cotroceni, il numeste presedinte, intre 2001 si 2004. Cind ii expira mandatul, Popa isi depune candidatura pentru ICCJ. In 2004, procedura inca permitea controlul politic in numirea judecatorilor instantei supreme. Ei erau numiti de CSM, dintre cei recomandati de ministrul Justitiei. Iar membrii CSM erau numiti de Senat, dominat de PSD. Ministrul Diaconescu il recomanda pe Nicolae Popa pentru Inalta Curte, CSM accepta si, in aceeasi zi, il pensioneaza fortat pe fostul presedinte, Paul Florea, desi mai avea doi ani de mandat. Nicolae Popa candideaza pentru functia ramasa libera. Diaconescu recomanda CSM-ului cinci candidati, printre care si pe Popa. CSM alege trei, cu Popa printre ei, si ii propune presedintelui. Iliescu il alege, evident, pe Nicolae Popa. Mandatul lui expira in 2009. Modul de numire a lui Nicolae Popa a fost criticat de Comisia Europeana, in Raportul de tara pe 2004, insa autoritatile de la Bucuresti nu s-au sinchisit. Vicepresedinte la ICCJ este Lidia Barbulescu, promovata de prietena sa, Rodica Stanoiu, fost ministru al Justitiei in guvernarea PSD. ICCJ este singura institutie din sistemul judiciar care poate ataca la Curtea Constitutionala o lege inainte de promulgare, cu un vot majoritar al Sectiilor Unite. In iunie, Nicolae Popa a convocat Sectiile Unite si judecatorii au votat impotriva a cinci masuri de reforma. Trei au fost reclamate si de PSD.

Consiliul Superior al Magistraturii

Adoptarea unor noi legi ale Justitiei, sub presiunea Uniunii Europene, a facut ca CSM sa nu mai fie numit de Senat. Din cei 19 membri ai CSM, 14 sint alesi de adunarile generale ale judecatorilor, respectiv ale procurorilor. Senatul mai desemneaza doi reprezentanti ai societatii civile, iar alti trei sint membri de drept: presedintele ICCJ – Nicolae Popa, numit acolo de Ion Iliescu, procurorul general Ilie Botos - numit in functie de Rodica Stanoiu, si ministrul Justitiei. Alegerile pentru CSM au avut loc in toamna trecuta, cu putin timp inaintea scrutinului parlamentar. Sase dintre membrii vechiului CSM, stabilit pe criterii politice, au cistigat un nou mandat: procurorii Alexandru Tuculeanu si Cristian Deliorga, judecatorii Dan Lupascu (foto), Maria Huza, Iulian Gilca si Anton Pandrea. Cele petrecute la Tribunalul Bucuresti pun insa in discutie si cit de libere au fost alegerile de la instante si Parchete. Presedinta TMB, Maria Huza, adusa si ea de la Slatina si numita in functie de prietena sa, Rodica Stanoiu, a fost singura din aceasta instanta care a candidat pentru CSM. A primit aproape 90 de voturi, in vreme ce alti 80 de judecatori si-au anulat buletinele de vot, in semn de protest fata de lipsa unei alte optiuni. La Curtea Suprema, alegerile au fost cistigate de vicepresedintele Lidia Barbulescu, prietena de la Slatina a fostului ministru Rodica Stanoiu. La PNA, a cistigat initial procurorul general Ioan Amarie, iar dupa demisia acestuia a ajuns adjunctul sau, Gheorghe Suhan – oricum, ambii isi datoreaza cariera Rodicai Stanoiu. Senatul, dominat de PSD, i-a numit, din partea societatii civile, pe Irina Zlatescu, presedinta Institutului pentru Drepturile Omului, numita de Adrian Nastase, si pe Avram Filipas, fost senator PSD. In total, fosta putere are in CSM cel putin 11 „aliati“ din cei 19 membri. Membrii CSM isi termina mandatele in 2010.

Curtea Constitutionala

Sase dintre cei noua judecatori „apolitici“ ai Curtii Constitutionale sint fosti membri ai PSD sau persoane apropiate acestui partid. Ion Predescu a fost senator PSD pina in 2004. Acsinte Gaspar a fost vicepresedinte al PSD si ministru pentru relatia cu Parlamentul pina in 2004. Petre Ninosu a fost senator PDSR pina in 2000 si ministru al Justitiei intre 1992 si 1994. Serban Viorel Stanoiu este sotul senatorului PSD Rodica Stanoiu, ministru al Justitiei pina in 2004. Nicolae Cochinescu a fost numit procuror general de Iliescu in 1996 si a fost demis in 1997 de presedintele Emil Constantinescu pe motiv ca bloca anchetarea mineriadelor. Actualul presedinte al Curtii Constitutionale, Ioan Vida (foto), a fost cadru didactic la Academia „Stefan Gheorghiu“, iar intre 1990 si 2001, director general al Departamentului Legislativ al Camerei Deputatilor. Trei dintre ei vor parasi Curtea Constitutionala abia in 2010, iar ceilalti trei, in 2013. Exact acestia au decis ca mai multe masuri de reforma din noile legi ale Justitiei nu sint constitutionale.

Autoritatea Electorala Permanenta

Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a fost infiintata in 2004. Presedintele, numit de Parlament, si cei doi vicepresedinti, numiti de premier si presedinte, au mandate de cite 8 ani. Fostul Parlament l-a numit in functia de presedinte pe Octavian Opris (foto), senator FSN-FDSN-PDSR-PSD din 1990 pina in mai 2004, cind si-a dat demisia din partid pentru a ocupa functia „apolitica“ de la AEP. Octavian Opris este prieten vechi cu Viorel Hrebenciuc, care, din 1990 incoace, i-a asigurat la fiecare alegeri un loc eligibil pentru Senat. Unul dintre vicepresedinti, numit de Adrian Nastase, este Ionel Flesariu, un apropiat al lui Octav Cozminca. Flesariu a fost secretar de stat in Ministerul Administratiei, iar in timpul guvernului Vacaroiu a fost sef la Vama. Al doilea vicepresedinte este Alexandru Radu, numit, conform legii, de fostul presedinte Ion Iliescu. Cei trei sint membri de drept ai Biroului Electoral Central (BEC).

Consiliul National al Audiovizualului
CNA este o alta institutie in care algoritmul politic este respectat cu sfintenie. Sase dintre cei 11 membri ai CNA pot fi considerati sub influenta PSD. Presedintele Consiliului, Ralu Filip (foto), a fost numit de Camera Deputatilor, pentru 2001-2002 si 2002-2008. El a fost ziarist la trustul fratilor Paunescu, apropiati de PSD. Cristina Trepcea, fost consilier al lui Adrian Nastase, si Radu Teodorel au fost numiti in 2002, respectiv 2003, cu mandate pina in 2008, la propunerea guvernului Nastase. Mircea Moldovan e in CNA din 1996, cind a fost numit de Camera Deputatilor, si are mandat pina in 2006. Grigore Zanc, fost prefect PDSR de Cluj si fost senator PSD, a fost numit in 2004 de Senat, cu mandat pina in 2010. Iar Emanuel Valeriu, prieten si tovaras de revolutie cu Ion Iliescu, a fost numit de Presedintie intre 2001-2002 si 2002-2008. In 2002, CNA a interzis o televiziune, OTV, dupa ce liderul PRM Corneliu Vadim Tudor l-a atacat in direct pe fostul prim-ministru Adrian Nastase. In ultima campanie electorala, CNA a facut din nou jocul lui Nastase: a emis o directiva prin care interzicea emisiunile de dezbatere electorala in care unul dintre invitati refuza sa participe. Pe acest motiv, o dezbatere Nastase-Basescu a fost anulata la Antena 1, pentru ca fostul premier a refuzat sa participe.

Curtea de Conturi

Cei 15 membri ai plenului Curtii de Conturi au fost numiti in 2002 de Parlament pe baza algoritmului politic. Presedintele, Dan Drosu Saguna (foto), a fost propus de catre partidul aflat atunci la putere. La inceputul mandatului, a planat suspiciunea ca este manevrat de Florin Georgescu, dar stenogramele PSD au aratat ca demersurile acestuia au esuat. „Accesele de independenta“ ale lui Saguna au deranjat PSD. Prin activitatea si actiunile sale, Curtea de Conturi iese oarecum din peisajul obedientei fata de PSD. Prin urmare, atributiile sale de control au fost mult diminuate.

Consiliul Concurentei

Desemnarea celor 7 membri ai Consiliului Concurentei - institutie a carei importanta va deveni cruciala in contextul aderarii la UE - a fost un simplu meci amical Iliescu-Nastase. In decembrie 2003, prin ordonanta de urgenta, Nastase a modificat Legea Concurentei, a exclus rolul Parlamentului in numirea Consiliului si a stabilit ca toti cei 7 membri se numesc de presedinte, la propunerea guvernului, pentru mandate de 5 ani. Asa a ajuns presedinte al Consiliului Concurentei Mihai Berinde (foto), care a ocupat in perioada 2001-2004 functia de secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului, iar vicepresedinte George Musliu, cel care pina in 2004 a fost adjunctul lui Ovidiu Musetescu la APAPS. Mai fac parte din Consiliu fostul deputat PDSR Nicolae Serdin si fostul deputat UDMR Jozsef Nemenyi.

Concurenta este unul dintre cele mai dificile capitole de negociere cu Uniunea Europeana, lipsa de reforma in acest domeniu putind activa clauza de salvgardare. Ultimul avertisment in acest sens a venit vineri, de la seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, care a cerut din nou Consiliului „o abordare proactiva“ in privinta concurentei si a ajutoarelor de stat.
Publicat de : Narcis Iordache, C.M
Data publicării: 18 Iul 2005 - 08:15
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=5882&titlu=Guvernare_cu_dusmanul