Taricenismul principial [1]

Chestiunile legate de func?ionarea statului in democra?ie, de respectarea principiului separarii puterilor, de nedepa?irea atribu?iilor fiecarei puteri din stat de catre cealalta sunt ?i raman de competen?a tuturor

. Asupra lor se pronun?a in mod legitim legislatorul, dar nu mai pu?in legitim – fiind vorba despre treburile publice (rei publicae, cum spuneau stramo?ii no?tri latini), ele pot ?i trebuie sa ramana in dezbaterea publica; adica a ceta?enilor in sensul cel mai larg cu putin?a, al celor interesa?i de cadrele ?i conven?iile in care func?ioneaza vie?ile lor, ca ?i al politicienilor, ca ale?i prin vot liber, democratic, al ceta?enilor.

O chestiune litigioasa a ultimilor ani de democra?ie romaneasca a ramas in prim-plan pana azi ?i, probabil, va ramane pe mai departe: care este raportul dintre justi?ie ?i puterea legislativa? Conex acesteia mai este iscata o intrebare: in fa?a cui sunt chema?i sa raspunda ale?ii poporului, ai na?iunii. In fine, inca o interoga?ie sta in aten?ia oricui incearca sa priceapa ceva din ce se intampla astazi in Romania: in fa?a cui se da seama de deciziile politice eronate?

Calin Popescu Tariceanu, pre-se-dintele actual al Senatului, a socotit, manat de imprejurari foarte precise, ca este in masura sa ofere ni?te raspunsuri proprii la aceste intrebari. In opinia lui – redata de presa –, \'deciziile politice nu pot fi anchetate de catre procurori decat daca ele pot sa aiba o eventuala conotatie de coruptie, penala. Dar, pentru deciziile politice, membrii Guvernului sunt pasibili a fi sanctionati numai prin votul electoratului\'. In caz ca lucrurile nu stau astfel, iar procuratura i?i depa?e?te atribu?iile, incalcandu-le pe cele ale Legislativului, \'Parlamentul nu poate sa accepte ingerinta procuraturii in deciziile Executivului. Altfel, orice decizie a unui ministru va putea, de acum incolo, sa fie considerata abuz in functie. Ca a facut prea mult, prea putin, ca a facut cum era inainte sau prea in spate\'. In fine, el a mai precizat ca \'aceste decizii luate in calitate de ministru pot sa fie judecate de Parlament, de opinia publica si nu intra sub incidenta DNA\'.

Readucerea in aten?ie a problemei competen?elor specifice ale fiecarei puteri ?i a rostului acestor puteri in raport cu ceta?eanul alegator este mereu oportuna. Caci democra?ia nu inseamna nici in Romania dictatul transcendent al unei divinita?i, ci exerci?iul permanent, intemeiat pe luciditatea ?i pe vigilen?a ceta?eneasca puse in slujba binelui public, ?i aceasta este una dintre par?ile frumoase care fac din regimurile democratice o realitate care merita sa fie iubita ?i ingrijita cu aten?ie.

Are dl. Tariceanu dreptate spunand ca procurorii nu au nicio treaba in ce prive?te calitatea presta?iei politice a ale?ilor? Daca aceasta presta?ie nu are consecin?e vizand periclitarea legalita?ii, da. Dar ce te faci cand insa?i legalitatea este \'atinsa\', cand ei i se aduc prejudicii, direct ?i nemijlocit, in urma unor decizii politice? S-ar cuveni sa stea justi?ia cu mainile in san? Daca da, atunci va fi de ajuns sa \'mirungem\' prin vot un senator, un deputat sau un primar ori consilier jude?ean pentru ca acesta sa ramana neclintit ?i surazator pe func?ie chiar daca a ordonat, de pilda: \'Organiza?i o parada militara cu tancuri prin fa?a casei iubitei mele!\' sau \'Lichida?i orice mijloace de subzisten?a ale adversarului meu politic!\'. Asemenea ordine cordiale, oarecum \'benigne\' – caci nu e atacat nimeni pe fa?a, nu se ia mita, nu se moare din atata –, sunt mai pu?in fanteziste decat par la prima vedere. N-am avut noi un deces rezultat din participarea la o coloana oficiala nesabuita ?i ilegala? Nu s-au folosit mijloacele statului pentru supravegherea iubitei unui primar?

Dl. Tariceanu este de parere ca raspunsul potrivit in asemenea cazuri ar fi cel ceta?enesc. Lasa sa treaca restul de ani de exercitare democratica a func?iei pentru care respectivul a fost ales ?i pe urma, mustrandu-l cu degetul, ceta?enii no?tri – care voteaza ?i aplauda in?i afla?i prin temni?ele patriei (cum au ajuns ei, dragu?ii, pe liste?!) – nu-i vor realege. Minunat!

Poate ca, insa, acest tip de sofisticarii cu aroma de mititei ?i de voma nu sunt ceea ce vizeaza dl. Tariceanu prin \'decizii politice\'. Sa presupunem, deci, ca o decizie politica arata cam a?a: \'To?i func?ionarii din primarii sa-i ia la bataie, timp de trei zile, pe ceta?enii care vin cu jalbe de rezolvat!\'. Sau: \'Exper?ii in IT sa se adune maine in Bucure?ti cu rangi metalice ?i cabluri de computer pentru a lini?ti ceta?enii Capitalei care cer mai multe spa?ii verzi!\'. Sunt acestea decizii politice care trebuie sa fie lasate sa i?i urmeze cursul, ramanand, daca lumea nu va fi mul?umita de presta?ie, ca acest lucru sa se regleze la urmatoarele alegeri? Daca pre?edintele Senatului a?a crede, ii mul?umesc frumos ?i ii cer scuze ca odinioara, mai tanar ?i mai credul fiind, il voi fi votat, poate, ?i eu.

Ce inseamna \'ingerin?a in deciziile Executivului\' cand este vizata o alta putere in stat decat Executivul insu?i? E ca ?i cum pradarea unui ora? ar fi fost impa?ita intre mai multe ga?ti ?i nici una dintre acestea nu are voie sa patrunda pe teritoriul rezervat celorlalte? Daca este a?a, atunci poate ca televiziunile noastre transmit prea multe filme cu mafio?i, iar unii dintre noi ajung sa confunde planul fic?iunii cu realitatea. Cu gandul la Revolu?ia Franceza, de unde vine ?i unul dintre modelele democratice, imi amintesc ca, la un moment dat, un anume tip, pe nume Danton, a pus la punct ezitarile revolu?ionare cu ajutorul femeilor din Hale. Astazi am numi acel lucru \'participare ceta?eneasca\' la conducerea societa?ii.

Eu a? vrea sa aflu de la domnul Tariceanu in mod cat se poate de serios: cine regleaza, de unde pana unde deciziile Executivului ?i propunerile parlamentare sunt chibzuite ?i potrivite? Prea de multe ori se ajunge cu tot felul de OUG ?i de proiecte de legi pe la Curtea Constitu?ionala, intorcandu-se de acolo cu aviz negativ. Daca ar exista instrumente de reglare preventive, prealabile, ?i nu reactive, nu s-ar face politica romaneasca mai pu?in de ras ?i ar deveni, poate, mai utila scopului pentru care func?ioneaza?   

Singurul RCA in 12 rate comenteaza sau vezi comentarii /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 29 Iun 2016 - 05:14
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=55546&titlu=Taricenismul_principial