Cum poate fi ?reparata? legisla?ia privind interceptarile [1]

Decizia Cur?ii Constitu?ionale a Romaniei, potrivit careia interceptarile realizate de SRI pe baza Codului de procedura penala sunt neconstitu?ionale, a generat interpretari legate de incheirea etapei in care serviciul secret poate conlucra cu DNA

. Totu?i, lucururile sunt mai complicate din punct de vedere juridic, iar excluderea serviciului secret din ecua?ie nu este o certitudine. 

\'Repararea\' articolelor declarate neconstitu?ionale este, potrivit Constitu?iei, o atribu?ie care revine Parlamentului sau Guvernului. \'Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei\',  prevede legea fundamentala. Ministrul Justi?iei, Raluca Pruna, a evocat posibilitatea unei ordonan?e de urgen?a pe acest subiect, iar presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat, ieri,  ca Parlamentul va gasi solutii pentru ca activitatea Parchetelor si a DNA sa fie in acord cu legea. La randul sau, pre?edintele Klaus Iohannis a convocat pentru astazi Consiliul Suprem de Aparare a ?arii (CSAT), tocmai pentru a discuta despre impactul deciziei CCR.

Ce a decis, de fapt, Curtea

Indiferent de modalitatea folosita, aceasta va trebui sa respecte cadrul oferit de Curtea Constitu?ionala. O posibila solu?ie transpare chiar din motivarea CCR. Concret, judecatorii constitu?ionali au stabilit ca articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedura Penala referitor la punerea in executare a mandatului, nu respecta legea fundamentala. Articolul respectiv arata ca \'procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului\', CCR stabilind ca sintagma \'ori de alte organe specializate ale statului\' nu respecta Constitutia si este neclara.

Motivarea Cur?ii con?ine, insa, ?i o paralela interesanta intre vechiul Cod de procedura penala ?i cel actual. Astfel, magistra?ii CCR atrag aten?ia ca vechiul cod con?ine articole care \'prevedeau ca procurorul procedeaza personal la interceptari si inregistrari sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala\'. \'Astfel, organele care puteau lua parte la activitatea de supraveghere erau doar procurorul si organele de cercetare penala\', men?ioneaza judecatorii.

Trimiterea la vechiul Cod de procedura penala nu este intamplatoare, pentru ca permitea efectuarea de interceptari ?i a fost declarat constitu?ional prin doua decizii ale CCR (410/2008 ?i 962/2009). Pe scurt, magistra?ii sugeraza ?i o posibila solu?ie: revenirea la prevederile vechiului Cod de procedura penala, care au fost contestate de doua ori la CCR, contesta?ii respinse in ambele cazuri.

Cum s-a modificat legea

Potrivit vechiul Cod de procedura penal, \'Procurorul procedeaza personal la interceptarile si inregistrarile prevazute in art. 91.1 sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala. Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari sunt obligate sa pastreze secretul operatiunii efectuate, incalcarea acestei obligatii fiind pedepsita potrivit Codului penal\'. Acest articol a fost in vigoare pana in februarie 2014 ?i a pemis efectuarea de interceptari, reprezentan?ii SRI fiind incadra?i, in practica,  la categoria personal tehnic, subordona?i procurorului. Interceptarile erau facute de SRI, pe baza unei hotarari a CSAT, din martie 2008, cu caracter secret. In 2009, Guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier ?i Catalin Predoiu ministru al Justi?iei, a redactat un nou Cod de procedura penala. In noua forma, regimul realizarii interceptarilor a fost modificat, introducandu-se trei alineate \'(1). Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala  ori lucratorii specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului. (2) Furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligati sa colaboreze cu organele de urmarire penala, cu autoritatile prevazute la alin. (1), in limitele competentelor acestora, pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica. (3) Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la executarea masurilor de supraveghere au obligatia sa pastreze secretul operatiunii efectuate, sub sanctiunea legii penale\'. Noul Cod de procedura penala a fost votat de Parlament in 2010 ?i a intrat in vigoare la 1 februarie 2014.

Acum, judecatorii constitu?ionali sus?in ca \'aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici in mod expres, nici in mod indirect in cuprinsul Codului de procedura penala\'. Pentru a intari acest paragraf, magistra?ii CCR men?ioneaza ca, in afara de SRI, exista o multitudine de \'organe specializate\' -  Garda Nationala de Mediu, Garzile Forestiere, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, Inspectoratul de Stat in Constructii, Consiliul Concurentei sau Autoritatea de Supraveghere Financiara, niciuna dintre acestea neavand atributii de cercetare penala.

Curtea retine ca sintagma \'ori de alte organe specializate ale statului\' apare ca fiind \'lipsita de claritate, precizie si previzibilitate\', nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt aceste organe abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor.

Invita?ie pentru Parlament

Atrage aten?ia ?i paragraful potrivit caruia CCR \'apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate\'. Prin acest paragraf, magistra?ii sugereaza ca decizia privind cine efectueaza interceptarile trebuie luata de Parlament ?i nu de CSAT, cum s-a intamplat pana acum.  Ar putea, insa, Parlamentul sa decida ca SRI sa se ocupe de interceptari, jucand un rol strict tehnic? Motivarea nu este 100% clara.

In concluzie, nicaieri in motivare nu se spune explicit ca SRI nu mai are voie sa mai faca interceptari in procesele penale, ci doar ca SRI nu poate efectua acte echivalente cu cele de cercetare penala.  Sigur, exista ?i varianta deja anun?ata in spa?iul public ca organele de urmarire penala - DNA, DIICOT sau IGPR sa realizeze, separat, aceste activita?i. CCR cere insa o lege votata de Parlament cu caracter public ?i nu o norma a CSAT cu caracter secret. O posibila solu?ie ar fi revenirea la vechiul Cod de procedura penala, declarat de doua ori constitu?ional. O alta posibila solu?ie ar fi ca legiutorul sa adauge SRI pe lista institu?iilor care sunt obligate sa colaboreze cu organele de urmarire penala, lista care in prezent con?ine doar furnizorii de re?ele de comunica?ii.O alta psoibila solu?ie ar fi infiin?area unei autorita?i civile care sa se ocupe de intecrceptari sau a unei structuri unice, specializate, la nivelul Parchetului General. 

Singurul RCA in 12 rate comenteaza sau vezi comentarii /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 11 Mar 2016 - 05:01
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=53392&titlu=Cum_poate_fi_?reparata?_legisla?ia_privind_interceptarile