Cine sunt penalii apara?i de Parlament, care ne strica imaginea in raportul MCV [1]

Raportul MCV dat publicității miercuri ii critică pe parlamentari pentru franele puse luptei anticorupție și semnalează rămanerea in funcții a unor demnitari condamnați

.

Documentul arată că, in 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv. In document se menționează că, deși totuși majoritatea cererilor au fost admise, rămane valabil faptul că \'răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară și consecventă in fiecare caz, in special pentru refuzuri\'.

Citește și: Parlamentul Romaniei este CRITICAT in noul raport MCV. Reacţia ministerelor

Criticile din raport au fost provocate de atitudinea duplicitară a liderilor politici in ceea ce privește soarta colegilor care au avut probleme cu legea. După alegerile prezidențiale de la finalul lui 2014, sub presiunea opiniei publice, parlamentarii au trimis in fața procurorilor cateva nume grele precum Ecaterina Andronescu (PSD), Șerban Mihăilescu (UNPR) sau Elena Udrea (deputat indepenent, fost PMP). Ulterior, insă, şi-au salvat din nou un coleg, pe Varujan Vosganian (PNL, ulterior ALDE), urmand un şir de voturi controversate.

Șova, iertat de două ori

Astfel, in 25 martie, senatorii s-au reunit pentru a analiza cererea procurorilor pentru arestarea preventivă a lui Dan Şova, cercetat in dosarul Turceni-Rovinari, alături de Victor Ponta. Au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 \'pentru\', 67 \'impotrivă\' şi cinci au fost anulate. Cu toate acestea, conducerea Senatului a anunţat că solicitarea DNA nu a fost aprobată, pentru că nu s-a intrunit numărul necesar de voturi \'pentru\', respectiv 85, raportat la numărul total de senatori. Pe 6 mai, CCR a decis că hotărarea a fost neconstituţională, pentru că decizia trebuia luată cu voturile majorității celor prezenți. In cele din urmă, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, insă şi de data aceasta Dan Şova a fost salvat de la arestarea preventivă, cu 66 de voturi \'pentru\' şi 72 \'impotrivă\'. Pe 3 decembrie, insă, Dan Şova a apărut pentru a treia oară in plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventivă, insă intr-un nou dosar. Intre timp, Victor Ponta, prietenul lui Şova, pierduse şefia PSD, preluată de Liviu Dragnea. De data aceasta, senatorii au incuviinţat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi \'pentru\' şi \'30 impotrivă\'.

Ponta, salvat

De ajutorul colegilor a beneficiat și Victor Ponta, la aceea dată şi lider al principalului partid parlamentar, PSD. Pe 5 iunie, acesta a ajuns in faţa procurorilor DNA, fiind urmărit penal in dosarul \'Turceni-Rovinari\' pentru fals in inscrisuri, complicitate la evaziune fiscală in formă continuată și spălare de bani, in calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat insă pe Victor Ponta şi de conflict de interese, in calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot in Parlament pentru urmărirea sa penală. Cererea a fost, insă, respinsă cu 120 de voturi \'pentru\' şi 231 \'impotrivă\'. Din acest motiv, procurorii pot cerceta doar invinuirile aduse lui Ponta in calitate de avocat nu și pe cele pe care i le-au adus in calitate de premier.

Udrea, severitate urmată de indulgență

Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. In luna februarie, deputaţii au aprobat toate cele cele şase solicitări impotriva fostului ministru: trei pentru inceperea urmăririi penale in două dosare şi incă trei pentru arestare preventivă.

In octombrie insă, Elena Udrea a fost din nou pusă in faţa solicitărilor justiţiei, in al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta, deputaţii au votat impotriva arestării preventive, permiţand doar reţinerea. A fost insă un nou vot cu scandal, tranşat doar după mai multe runde de renumărarea a voturilor, după ce s-a descoperit că lipsesc 22 de perechi de bile albe şi negre. Pe parcursul anului, au mai fost salvaţi de către colegi deputatul UDMR, Laszlo Borbely, deputatul PSD Ion Ochi şi deputatul PNL Cătălin Teodorescu. In cazul altor trei parlamentari, solicitările justiţiei au fost aprobate: Darius Valcov (senator PSD, fost ministru) şi deputaţii PNL Ioan Oltean şi Theodor Nicolescu.

Condamnați, dar rămași in funcții

Pe de altă parte, in document se menționează că nu au fost incă norme clare prin care să se dea curs recomandării MCV de a asigura aplicarea rapidă a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor in cazul inceperii acțiunii penale impotriva acestora și suspendarea parlamentarilor in cazul pronunțării unor hotărari negative in materie de integritate sau a unor hotărari definitive pentru acte de corupție cu privire la aceștia. \'Miniștrii au rămas in funcție după ce impotriva loc incepuse acțiunea penală, iar parlamentarii cu condamnări definitive pentru corupție au rămas in funcție\', arată autorii raportului.

Astfel, liderul PSD, Liviu Dragnea, a rămas deputat deși a fost condamanat la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul \'Referendumul\'. In randurile PSD, activează in continuare, in Parlament Anghel Stanciu (condamant la șase luni cu suspendare pentru conflict de interese), Mircia Muntean (patru ani de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu), Vasile Gliga (un an cu suspendare pentru abuz in serviciu), Sorin Lazăr (șase luni inchisoare cu suspendare pentru conflict de interese). Din grupul PNL fac parte Tudor Chiuariu (un și jumătate de inchisoare cu suspendare in dosarul \'Poșta Romană\'), Corneliu Dobrițoiu (un an cu suspendare in dosarul \'Case pentru Generali\') sau Grigore Crăciunescu (doi ani şi şase luni inchisoare cu suspendare pentru conflict de interese). Printre parlamentarii ALDE se numără Dian Popescu (cinci luni de inchisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz in serviciu, dare de mită şi uz de fals).

De fapt, este vorba de un cerc vicios. Legislația din Romania prevede că parlamentarii iși pierd mandatele doar in cazul unor condamnări definitive la inchisoare cu executare. O eventuală modificare, care să vizeze pierderea mandatului și in cazul condamnărilor cu suspendare depinde tot de parlamentari. In ciuda solicitărilor oficialilor europeni de a modfica legislația, senatorii și deputații nu au făcut niciun pas in acest sens.

 

Singurul RCA in 12 rate comenteaza sau vezi comentarii /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 28 Ian 2016 - 05:27
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=52143&titlu=Cine_sunt_penalii_apara?i_de_Parlament__care_ne_strica_imaginea_in_raportul_MCV