CC: Legea privind PENSIILE SPECIALE ale alesilor locali este NECONSTITUTIONALA [1]

Potrivit unor surse, decizia Curtii Constitutionale, care nu a fost inca facuta publica, urmeaza sa fie inaintata Guvernului

.

Legea pensiilor pentru alesii locali va intra din nou in dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistratilor de la CC cu actul normativ. 

Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu obiectiuni privind Legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor de consilii judetene.

/* (c)AdOcean 2003-2016, thinkdigital_ro.mediafax.ro.All site.640x160_adtext */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrozfqlkunfuj', {myMaster: 'cUFVIc8hnWY12MT8qto9goLrcsx61X63Ya0wDgWCtY7.B7' });

Potrivit Executivului, sesizarea vizeaza incalcarea mai multor articole din Legea fundamentala prin instituirea unor privilegii pentru anumiti alesi locali si ridica problema impactului financiar al aplicarii actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.

"In cursul zilei de sambata, 26 decembrie 2015, Guvernul Romaniei a formulat, printr-o sesizare adresata Curtii Constitutionale a Romaniei, obiectiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor de Consilii Judetene (Legea de modificare si completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali). Sesizarea are in vedere incalcarea mai multor articole din Constitutie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiti alesi locali, acordarea retroactiva a drepturilor speciale si neasigurararea finantarii pentru indemnizatiile nou create", se arata in comunicatul de presa al Guvernului remis MEDIAFAX.

De asemenea, in forma adoptata, potrivit Guvernului, exista cel putin 16.300 de potentiali beneficiari ai legii. "Efortul bugetar in 2016 se ridica la 469 milioane lei. In urma impozitarii acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, si tinde sa agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. In plus, avand in vedere ca legea retroactiveaza, numarul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca si impactul asupra bugetului de stat", mai mentioneaza sursa citata.

Potrivit Legii privind statutul alesilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, in ultima sedinta de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, presedintii de Consilii judete si vicepresedintii acestora care indeplinesc conditiile varstei de pensionare vor putea primi, la incetarea mandatului, o "indemnizatie pentru limita de varsta" (pensie speciala), in acelasi regim cu senatorii si deputatii. Conditiile de acordare sunt ca alesii locali sa nu fie realesi pentru un nou mandat si ca acestia sa nu fi fost condamnati definitiv pentru fapte de coruptie precum luarea sau darea de mita si traficul de influenta. De subliniat ca aceste dispozitii se aplica doar in cazul in care condamnarea survine ca urmare a savarsirii infractiunii in calitatea oficiala de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infractiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul in serviciu sau deturnarea de fonduri.

Pentru ca un ales local sa beneficieze de aceasta pensie speciala, este nevoie sa aiba cel putin un mandat complet. Pensia se calculeaza in functie de un indice de 0,55% din indemnizatia bruta aflata in plata in momentul solicitarii acestui drept, inmultit cu numarul de luni de mandat, insa in limita a trei mandate. Aceasta pensie poate fi cumulata cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel in completarea altor venituri, insa nu poate fi cumulata cu o alta pensie speciala, cum ar fi cea de parlamentar. Daca se afla intr-o astfel de situatie, alesii locali vor trebui sa opteze pentru ce pensie speciala doresc sa aiba in plata.

Primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurand Liviu Dragnea sau fostii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie si Andrei Chiliman, daca nu sunt condamnati definitiv.

Legea a fost adoptata de Senat pe 21 decembrie. Potrivit Constitutiei, art. 146, alin 1, Curtea poate fi sesizata cu privire la constitutionalitatea legilor, inainte de promulgarea acestora, de presedintele Romaniei, unul dintre presedintii celor doua Camere, Guvern, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului, un numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei.

Legea fost contestata, in cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a parasit sala de sedinte in momentul votului. Ulterior, copresedintele PNL Alina Gorghiu a acuzat Guvernul ca nu a avut un punct de vedere la discutarea proiectului in plen si i-a cerut premierului Dacian Ciolos sa il cheme pe secretarul de stat prezent in Senat, pentru explicatii. "Poate cauta sa afle domnul Ciolos despre ce a fost vorba. Surpriza mea extrem de neplacuta a fost sa vad ca un secretar de stat al unui guvern care public nu sustine aceste privilegii a fost pierdut in vazduh, nu a stiut ce punct de vedere sa aiba, a spus ca guvernul nu si-a lamurit punctul de vedere. (...)Nu a spus nici nu, nici da, ceea ce e complet deplasat", a declarat Gorghiu, dupa adoptarea legii.

O alta lege controversata, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgata pe 23 decembrie de presedintele Klaus Iohannis, dupa ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost insa atacata la CCR.


Publicat de : ---
Data publicării: 21 Ian 2016 - 06:05
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=52003&titlu=CC__Legea_privind_PENSIILE_SPECIALE_ale_alesilor_locali_este_NECONSTITUTIONALA