Marile mize ale schimbarilor din Justitie in 2016. Prima mutare: noua conducere a CSM [1]

Foto: Codrin Prisecaru // Mediafax

Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Noul an poate aduce schimbari majore la varful sistemului romanesc de justitie, care vor da nastere ca in fiecare astfel de ocazie unor disensiuni si dispute, dat fiind faptul ca liderii politici au un cuvant de spus, procedural, in aceste numiri si in sustinerea lor, mai mult sau mai putin formala

. La inceputul anului, Consiliul Superior al Magistraturii isi alege noii lideri – presedintele si vicepresedintele – dintre membrii sai, procedura care are loc anual. Judecatorul Mircea Aron, care si-a depus candidatura pentru presedintia CSM, arata in proiectul sau de management ca va propune modificarea procedurii de numire a sefilor DNA si Parchetului General, eliminand din joc ministrul Justitiei – initiativa care a starnit dezbateri aprinse in vara anului trecut, cand s-a aflat ca a fost discutata. In primavara, in luna mai, expira mandatele sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, precum si al Procurorului General al Romaniei, Tiberiu Nitu. Acestia ar putea fi mentinuti in functii, avand acest drept, pentru ca se afla la primul mandat de 3 ani, sau ar putea fi schimbati.

Apoi, incepand din iulie si pana in septembrie, la Curtea Constitutionala expira mandatele a trei judecatori, printre care si cel al presedintelui Augustin Zegrean, fiind nevoie de inlocuirea lor. Tot aici trebuie gasit si un inlocuitor pentru Toni Grebla, care a parasit CCR in urma cu aproape un an, fiind trimis in judecata de DNA pentru trafic de influenta. De asemenea, tot la toamna expira si mandatele sefilor instantei supreme – presedintele Livia Stanciu si vicepresedintii Ionut Matei si Cristina Tarcea. Livia Stanciu nu mai are dreptul la un nou mandat, aflandu-se deja la al doilea.

Tot la toamna, in noiembrie-decembrie, vor avea loc si alegerile noilor membri ai CSM, care isi incep mandatul de 6 ani din 2017. Candidaturile, stabilite in adunarile generale ale instantelor si parchetelor din intreaga tara, trebuie validate de Senat.

Noi sefi la CSM. Candidatul Mircea Aron propune schimbarea procedurii de numire a sefilor DNA, DIICOT si Parchetului General

Procedura anuala de alegere a conducerii CSM este anuntata pentru sedinta de miercuri, 6 ianuarie. Presedintele si vicepresedintele CSM se aleg dintre membrii CSM, acestia avand dreptul la un singur mandat in aceste functii. In prezent, presedintele CSM este judecatorul Marius Tudose, iar vicepresedinte este procurorul Bogdan Gabor.

Pana la sfarsitul anului, conform site-ului CSM, pentru preluarea acestor functii si-au depus candidatura doi magistrati: judecatorul Mircea Aron pentru functia de presedinte si procurorul Luminita Palade, pentru functia de vicepresedinte.

In proiectul de management depus de judecatorul Aron, acesta arata ca unul dintre planurile sale la conducerea CSM este modificarea procedurii de numire a procurorilor sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului General, precum si a adjunctilor acestora – marindu-le mandatul de la 3 la 4 ani si eliminand din procedura de numire pe ministrul Justitiei, care in prezent este cel care propune acesti sefi de parchete, iar presedintele Romaniei este cel care ii numeste in functie, cu avizul consultativ al CSM.

Procedura propusa de Aron, si care a starnit dezbateri aprinse in vara anului 2015, atunci cand s-a aflat ca CSM si fostul ministru al Justitiei Robert Cazanciuc au discutat pe ascuns despre ea, prevede ca CSM sa fie cel care propune procurorii sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului General, precum si pe adjunctii acestora, iar presedintele Romaniei sa fie cel care ii numeste, astfel ministrul Justitiei nemaiavand nicio atributie in acest sens. Mandatele lor ar urma sa creasca de la 3 la 4 ani, iar conditia vechimii in functia de procuror ar urma sa creasca de la 10 la 12 ani.

De asemenea, procedura de revocare a acestor sefi de mari parchete ar urma sa depinda tot de CSM, chiar daca este decisa oficial de Presedintele Romaniei. Astfel, conform proiectului de modificare a legii privind statutul magistratilor (303/2004), revocarea din aceste functii de conducere ar urma sa se faca la propunerea CSM, care se poate sesiza in trei feluri: din oficiu, la cererea unei treimi din membrii sai sau la cererea a doua treimi din membrii adunarii generale a magistratilor de la unitatea de parchet al carei sef este vizat.

Motivarea lui Mircea Aron pentru aceste modificari: „Pentru independenta sistemului judiciar este important ca numirea in cele mai importante functii de conducere din ierarhia Ministerului Public, precum si revocarea din aceste functii de conducere sa se realizeze de Presedintele Romaniei la propunerea CSM, intr-o modalitate similara numirii in functii de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat atributia esentiala de selectare a persoanei nominalizate sa apartina reprezentantilor autoritatii judecatoresti, nu puterii executive”.

Aron arata ca propunerea, sustinuta de Plenul CSM, respecta raportul MCV pe 2015 al Comisiei Europene, care a considerat ca modificarea acestei proceduri de numire este o prioritate a anului 2015 pentru sistemul judiciar din Romania.

Sistemul actual de numire a sefilor DNA, DIICOT si Parchetului General este ca ministrul Justitiei sa ii propuna, cu avizul consultativ al CSM, iar Presedintele Romaniei sa ii numeasca in functie. Aceasta procedura a dat nastere intotdeauna unor ciocniri si intelegeri netransparente intre „palate” – Presedintie si Guvern (care are ministrul Justitiei). In 2013, a avut loc un „troc politic” intre fostul presedinte Traian Basescu si fostul premier Victor Ponta. Astfel, fara vreun anunt prealabil si fara o procedura transparenta, cei doi au convenit ca Laura Codruta Kovesi sa fie numita sefa DNA, iar Tiberiu Nitu Procuror General, sef al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Tot atunci, a fost propusa de Basescu si numita sefa a DIICOT Alina Bica, in prezent inculpata in mai multe dosare de coruptie si prietena a Elenei Udrea. CSM a avizat aceste propuneri, desi cu cateva luni inainte ii daduse aviz negativ lui Tiberiu Nitu, propus de Ponta, prin ministrul Justitiei de atunci – Mona Pivniceru, si respins de Basescu.

De altfel, acest troc s-a facut in absenta unui ministru plin al Justitiei, dupa ce Mona Pivniceru a demisionat, iar interimatul a fost preluat chiar de premierul Victor Ponta. Astfel, negocierea sefilor de mari parchete s-a facut direct intre presedinte si prim-ministru, care era si ministru al Justitiei. Ulterior, Ponta l-a numit ministru al Justitiei pe Robert Cazanciuc.

Sefi noi la DNA si Parchetul General, la primavara?

In luna mai, mandatele de sefi ai DNA si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie le expira Laurei Codruta Kovesi, respectiv lui Tiberiu Nitu. Numiti in 2013 prin trocul politic descris mai sus, cei doi au posibilitatea unui nou mandat, daca ministrul Justitiei ii propune din nou (in masura in care nu se modifica pana atunci procedura de numire, asa cum intentioneaza CSM).

Pastrarea sau schimbarea din functie a lui Kovesi a nascut deja primul scandal din mandatul ministrului Justitiei, Raluca Pruna. Astfel, intr-o serie de trei interviuri la publicatii diferite, ea a dat de inteles ca ar pastra-o in functie pe Kovesi, apoi ca schimbarea ei ar fi un lucru bun, apoi din nou ca ar mentine-o in fruntea DNA.

„Ar fi neserios din partea mea sa ma lansez in speculatii cu privire la prelungirea sau nu a unor mandate. Sigur, ca principiu, am spus ca legea da posibilitatea reinvestirii unei persoane, insa iarasi cred ca societatea romaneasca este, la acest moment, destul de antagonica si cred ca o procedura – vorbesc ca principiu – de reinvestire a unei persoane care a facut dovada unei bune administrari, dovada de integritate si profesionalism, ar expune acea persoana criticii unei parti din societate”, a declarat Raluca Pruna intr-un interviu pentru Romania Libera, spunand totodata ca va promova o procedura de selectie cat mai transparenta pentru sefii marilor parchete.

Afirmatia a fost interpretata de o parte din presa drept un semnal ca noul ministru se gandeste la schimbarea din functie a lui Kovesi.

Pruna a revenit insa intr-un interviu pentru Hotnews, chiar a doua zi: „Cred ca s-a inteles gresit. Eu nu sunt aici nici sa multumesc o parte a societatii, nici pe toata lumea. (…) Ce am declarat ieri, dar din pacate nu s-a inteles foarte bine, am spus ca suntem o societate antagonizata, in care exista suspiciuini. Asta este perceptia pe care o am eu. Si ca in aceste conditii este greu sa aplici procedura care este prevazuta de lege si care permite reinvestirea unei persoane, in cazul de fata procurorul sef al DNA. In mod normal el putea, pe baza rezultatelor acestei institutii care, sigur, fara sa intram in detalii de statistica, sunt de necontestat, intr-o societate normala ai putea reinvesti aceasta persoana fara nici o problema. Am spus ieri ca nu inteleg la acest moment sa intru in detaliile - voi reinvesti, nu voi reinvesti – pentru ca, o data, sunt la inceput de mandat si apoi, strategic vorbind, chiar in situatia in care decizia mea ar fi sa reinvestesc, nu exclud acest lucru, pentru ca este foarte posibil sa fac asta, imi da voie legea, si inteleg sa folosesc tot ce legea imi da voie sa fac, chiar daca as decide acest lucru nu inteleg sa spun la acest moment. Ma voi decide, nu stiu, in aprilie, mandatul expira la jumatatea lunii mai”.

Kovesi s-a bucurat de mai multe mesaje de sustinere din partea SUA, cel mai explicit venind in Senatul american, la audierea noului ambasador in Romania, Hans Klemm, in iulie 2015. Atunci, senatorul Ron Johnson i-a recomandat lui Klemm sa se asigure ca Guvernul Romaniei o va sustine in continuare pe Kovesi.

De cealalta parte, la Parchetul General, Tiberiu Nitu pare ca se pregateste deja de debarcare. El a solicitat CSM, in noiembrie, continuarea activitatii la Curtea de Apel Ploiesti, pe o functie de executie, dupa incetarea mandatului sau la conducerea Parchetului General. CSM i-a aprobat cererea, unitatea de parchet respectiva fiind locul unde lucreaza si sotia lui Nitu, Silvia, tot procuror. Gestul lui Nitu a fost interpretat ca o renuntare la un nou mandat in fruntea Parchetului General, insa de fapt este o procedura formala: el avea dreptul sa opteze pentru o functie in magistratura, cu 6 luni inainte de expirarea mandatului sau in fruntea Parchetului General. Practic, Nitu si-a asigurat iesirea din scena, in cazul destul de probabil in care nu va mai fi propus pentru un nou mandat.

Curtea Constitutionala, editia vara-toamna. Trei judecatori pleaca

O alta schimbare la varful justitiei va avea loc incepand din vara lui 2016 la Curtea Constitutionala, organismul care valideaza si invalideaza legile, avand un rol determinant in functionarea statului de drept. Astfel, in luna iulie le expira mandatele de 9 ani presedintelui CCR, Augustin Zegrean (propus in functie de fostul presedinte Traian Basescu in 2007) si lui Tudorel Toader (propus in functie de Camera Deputatilor, cu sustinerea PNL, tot in 2007), iar in luna septembrie lui Zoltan Puskas (propus in functie de Senat, cu sustinerea UDMR, tot in 2007).

De asemenea, Zegrean fiind si presedintele CCR, va fi nevoie de alegerea unui nou presedinte al acestui for. Totodata, in 2016 se implineste un an de cand CCR functioneaza fara un membru, doar cu 8 in loc de 9 judecatori (cvorumul fiind indeplinit si asa), dupa ce Toni Grebla (propus in 2013 de Senat, cu sustinerea PSD) a demisionat in februarie 2015, fiind inculpat si trimis in judecata de DNA, pentru trafic de influenta si constituire a unui grup infractional organizat. Senatul trebuie deci sa propuna si un inlocuitor pentru functia de judecator lasata vacanta de Grebla.

Procedura de numire a judecatorilor la CCR se face prin propunerea lor de catre Presedinte, Senat si Camera Deputatilor, fiecare avand dreptul la trei judecatori propusi.

Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se schimba la toamna

Mandatul judecatoarei Livia Stanciu, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, expira in septembrie 2016, ea aflandu-se la al doilea mandat la conducerea instantei supreme si astfel nemaiavand dreptul sa ocupe inca o data aceasta functie. De asemenea, mandatele celor doi adjuncti ai sai, judecatorii Ionut Matei si Cristina Tarcea, expira si ele tot in septembrie.

Stanciu si Matei sunt doi dintre cei mai intransigenti judecatori ai instantei supreme, ei dand verdicte definitive in mari dosare de coruptie si conducand cele doua complete penale de 5 judecatori, adica cele care au ultimul cuvant privind dosarele penale in care sunt implicati demnitari sau magistrati. Cristina Tarcea conduce completele de 5 judecatori pe materie civila.

Livia Stanciu a fost numita la conducerea instantei supreme de fostul presedinte Traian Basescu, fiind propusa de CSM, in 2010. Mandatul ei a fost reinnoit in 2013, pentru 3 ani.

/* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.gandul.info.all site.640x160_adtext */ ado.slave('adoceanthinkdigitalroyapjknnpoo', {myMaster: 'gspR_wc1HDIbfbwQluvEf3MuEE6qPkMxR5RjiYToGJ7.f7' }); /* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.gandul.info.all site.600x152_up_300x250_560x152_final art */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrolaitgqdlpt', {myMaster: 'gspR_wc1HDIbfbwQluvEf3MuEE6qPkMxR5RjiYToGJ7.f7' }); Citeste si The Guardian: Protestele de la Bucuresti, culminarea presiunilor pentru demisia premierului acuzat de coruptie. Kovesi, laudata de presa britanica Citeste si Ambasadorul SUA la Bucuresti, mesaj ferm pentru Laura-Codruta Kovesi: ''I-am spus si dansei ce le-am spus tuturor oficialilor romani'' Citeste si Kovesi, despre executarea silita: Daca Ministerul Finantelor nu se descurca, sa predea atributia
Publicat de : ---
Data publicrii: 05 Ian 2016 - 06:00
 

Link tire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=51687&titlu=Marile_mize_ale_schimbarilor_din_Justitie_in_2016__Prima_mutare__noua_conducere_a_CSM