2015 in Parlament: imunitati, privilegii, cheltuieli [1]

Anul care tocmai se incheie a fost marcat in Camera Deputa?ilor ?i in Senat de un sir lung de voturi controversate privind ridicarea imunitatii unor parlamentari, de tentative repetate de modificare a Codului Penal si de compromisuri pe tema legilor electorale

.

Scandalul anului in Parlament a fost provocat de votul din Senat din 25 martie pentru arestarea preventiva a lui Dan Sova, cercetat in dosarul Turceni-Rovinari,  alaturi de fostul premier Victor Ponta. Au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 \'pentru\', 67 \'impotriva\' si cinci au fost anulate. Conducerea Senatului a anuntat ca solicitarea DNA nu a fost aprobata, pentru ca nu s-a intrunit numarul necesar de voturi \'pentru\', respectiv 85. Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a invocat regulamentul institutiei, care prevedea aprobarea cu votul majoritatii senatorilor, dar a ignorat Constitutia, potrivit careia hotararile se adopta cu majoritatea celor prezenti, in conditiile de cvorum.  Pe 6 mai, CCR a decis ca hotararea a fost neconstitutionala. In cele din urma, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, insa si de data aceasta Dan Sova a fost salvat de la arestarea preventiva, cu 66 de voturi \'pentru\' si 72 \'impotriva\'. Pe 3 decembrie insa, Dan Sova a aparut pentru a treia oara in plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventiva, insa intr-un nou dosar. Intre timp, Victor Ponta, prietenul lui Sova, pierduse sefia PSD, preluata de Liviu Dragnea. De data aceasta, senatorii au incuviintat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi \'pentru\' si 30 \'impotriva\'.

Un caz special a fost cel al fostului premier Victor Ponta, la aceea data si lider al principalului partid parlamentar, PSD. Pe 5 iunie acesta a ajuns in fata procurorilor DNA, fiind urmarit penal in dosarul \'Turceni-Rovinari\' pentru fals in inscrisuri, complicitate la evaziune fiscala in forma continuata ?i spalare de bani, in calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat insa pe Victor Ponta si de conflict de interese, in calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot in Parlament pentru urmarirea sa penala. Cererea a fost, insa, respinsa cu 120 de voturi \'pentru\' si 231 \'impotriva\'. Dincolo de salvarea lui Ponta de procurori, votul a avut si un efect politic: presedintele Klaus Iohannis nu l-a putut suspenda din functia de premier, Constitutia prevazand aceasta posibilitate doar in cazul urmaririi penale pentru fapte savarsite ca membru al Guvernului.

Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. In luna februarie, deputatii au aprobat toate cele sase solicitari impotriva fostului ministru: trei pentru inceperea urmaririi penale in doua dosare si inca trei pentru arestare preventiva.

In octombrie insa, Elena Udrea a fost din nou pusa in fata solicitarilor Justitiei, in al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta deputatii au votat impotriva arestarii preventive, permitand doar retinerea. A fost insa un nou vot cu scandal, transat doar dupa mai multe runde de renumarare a voturilor, dupa ce s-a descoperit ca lipsesc 22 de perechi de bile albe si negre. Pe parcursul anului, au mai fost salvati de catre colegi deputatul UDMR Laszlo Borbely, deputatul PSD Ion Ochi si deputatul PNL Catalin Teodorescu. In cazul altor trei parlamentari, solicitarile Justitiei au fost aprobate: Darius Valcov (senator PSD, fost ministru) si deputatii PNL Ioan Oltean si Theodor Nicolescu.

Codul Penal, atacat de 24 de ori

Senatorii si deputatii au initiat 24 de proiecte de modificare a Codului Penal,  plus alte proiecte privind organizarea judiciara si a modului de functionare a instantelor. Majoritatea acestora au provocat controverse, fiind uitate in sertarele Parlamentului, insa, de multe ori, fara un vot final de respingere.

Un proiect controversat a fost cel al senatorului PSD Serban Nicolae, care dorea interzicerea arestului preventiv, cu exceptia cazurilor in care persoanele erau acuzate de infractiuni cu violenta. Ar fi scapat astfel de cererile Justitiei toate persoanele acuzate de coruptie, in care arestul preventiv era solicitat pentru a preveni distrugerea de probe. Proiectul se afla in continuare in dezbaterea Parlamentului.

Parlamentarii si-au votat in anul 2015 mai multe beneficii, printre care si legea privind pensiile speciale ale senatorilor si deputatilor. In forma initiala, cum a fost depus in luna aprilie,  proiectul le permitea parlamentarilor sa incaseze pensii intre 1.500 si 4.600 de lei, in functie de vechimea in Parlament. In cele din urma, sumele finale vor fi chiar mai consistente, prin corelarea cu alte acte normative adoptate intre timp. Pensia se va acorda in limita a trei mandate, urmand sa fie calculata ca produs al numarului de luni de mandat cu 0,55% din indemnizatia bruta aflata in plata, la momentul iesirii la pensie. Pe de alta parte, veniturile deputatilor si senatorilor in baza carora au fost calculate aceste pensii speciale urmeaza sa creasca, de la 1 ianuarie 2016, cu 10%, potrivit unei modificari legislative aprobate de parlamentari la finalul acestui an, care viza salariile tuturor bugetarilor.

Deficitul bugetar, in pericol

Pe agenda Parlamentului au fost si o serie de proiecte cu un serios impact financiar, care au contribuit la cresterea deficitului bugetar de la 1,9% la 2,95%. Astfel, la inceputul lunii aprilie, parlamentarii au votat pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic si consular, functionari publici parlamentari, cu un impact bugetar de 300 de milioane de lei. 

In luna iulie, presedintele a solicitat reexaminarea Codului Fiscal, dupa atentionarile BNR si ale Consiliului Fiscal potrivit carora, prin aplicarea legii ini­tiate de Guvernul Ponta si votata de Parlament se vor produce pierderi de 17 miliarde de lei la capitolul incasari. In urma re­examinarii, au avut loc in Parlament dezbateri cu privire la noua forma, ajungandu-se la un acord ce viza reducerea cotei TVA de la 24% la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016 si de la 20% la 19% incepand de la 1 ianuarie 2017, plus amanarea intrarii in vigoare a catorva masuri. In forma finala, Codul Fiscal a produs scaderea incasarilor cu 10 miliarde de lei.

In luna noiembrie, inainte de instalarea Guvernului Ciolos, parlamentarii au votat  o lege cu impact financiar de trei miliarde lei, respectiv majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, introdusa in urma unui amendament al PSD la o ordonanta a Guvernului Ponta prin care salariile din Sanatate se majorau cu 25%. PNL s-a opus initial, cerand date de la Ministerul Finantelor, dar, ulterior, a votat favorabil.

In ultima zi a sesiunii parlamentare, Senatul a adoptat legea pensiilor speciale pentru alesii locali. Guvernul a contestat proiectul la Curtea Constitutionala, estimand ca efortul bugetar in 2016 se va ridica la 469 de milioane de lei.

Lacunele legislatiei electorale

Anul 2015 a fost anul care a adus modificari ample sistemului electoral.  Astfel, noua lege privind finantarea partidelor si a campaniilor electorale prevede ca acestea vor fi decontate de la buget pentru ­competitorii care au trecut de pragul de 3%. Legea privind alegerea alesilor locali prevede mentinerea un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor. Aceasta formula avantajeaza PSD, care are cei mai ­multi primari in functie, si a fost votata de Parlament, in ciuda protestelor societatii civile, care o considera o scadere a legitimitatii alesilor locali. In schimb, presedintii consiliilor judetene vor fi alesi de catre consilieri.

Mai mult, a fost modificata si legea alegerilor parlamentare, care prevede reintroducerea votului pe liste, precum si un numar mai mic de parlamentari, de 466. In toamna acestui an a fost adoptata, dupa multe intarzieri si scandaluri intre PSD si PNL, si legea votului prin corespondenta pentru romanii din diaspora.  

Alege-ti parfumul potrivit pentru iarna asta- Reduceri de 70%- Click aici comenteaza /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 29 Dec 2015 - 06:28
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=51620&titlu=2015_in_Parlament__imunitati__privilegii__cheltuieli