Cum a fost amputata legea votului prin coresponden?a [1]

Pe ultima suta  de metri, parlamentarii au adoptat legea pentru votul romanilor din diaspora, insa varianta votata de Camera Deputa?ilor ridica unele semne de intrebare, atat in privin?a con?inutului, cat ?i in privin?a sferei de aplicare

.

Legea votului prin coresponden?a a fost adoptata, ieri, de Camera Deputa?ilor in calitate de for decizional cu voturi 257 pentru, 30 impotriva ?i 12 ab?ineri. Forma finala a fost sprijnita de PSD ?i PNL, in timp ce UDMR, ALDE ?i PND s-au pronun?at impotriva.

Oficial, parlamentarii au \'bifat\' una dintre solicitarile majore ale romanilor din diaspora, dupa scandalul de la alegerile parlamentare, cand mii de romani din strainatate nu au reu?it sa i?i exercite dreptul de vot. Insa, semnele de intrebare au ramas.

Astfel, pe ultima suta de metri, deputa?ii au aprobat un amendament al PSD potrivit caruia legea se va aplica doar la alegerile parlamentare, nu ?i la cele preziden-?iale sau europarlamentare, a?a cum era prevazut ini?ial.  

\'Pentru prezidentiale sunt niste particularitati si mai avem pana in 2019, este un proiect-pilot, pana atunci vedem ce se intampla. Nu este ca nu vrem sa facem, dar am considerat ca vrem sa vedem ce se intampla in toamna lui 2016, cand votul prin corespondenta va fi aplicat la parlamentare\', a fost explica?ia oferita de Gabriel Vlase (PSD), pre?edintele Comisiei de Cod electoral. 

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a promis ca reglementarile privind alegerile preziden?iale vor fi discutate separat de catre Comisia electorala, incepand de saptamana viitoare, asuman-du-?i paternitatea legii, de?i PSD a tergiversat adoptarea acesteia timp de zece luni de zile. \'Noi suntem cei care am grabit legea. Eu voi cere Comisiei speciale sa continue discutiile pentru a se realiza proiectul de lege si pentru alegerile prezidentiale\', a declarat Liviu Dragnea.

Insa, declara?iile celor doi reprezentan?i PSD sunt contradictorii. Pre?edintele Comisiei electorale spune explicit ca subiectul se va discuta abia dupa alegerile din 2016, pasand, practic, problema viitorului Legislativ. In schimb, Liviu Dragnea a sus?inut ca proiectul va fi discutat incepand de saptamana viitoare.

Alte restrangeri

Dincolo de declara?iile de inten?ie, in urma votului de ieri, s-a produs o noua restrangere a aplicabilita?ii actului normativ.  Acum cateva saptamani, parlamentarii au exclus aplicarea legii la alegerile locale ?i la referendum. Practic, pre?edintele Iohannis va pierde un sprijin important, in eventualitatea ca ar convoca o consultare populara.

O alta modificare importanta votata ieri vizeaza eliminarea posibilita?ii inscrierii online pentru a vota prin coresponden?a. Romanii din strainatate se vor putea inscrie doar prin po?ta sau la ambasade ?i consulate, ceea ce va ingreuna procedurile ?i poate duce la reducerea numarului de inscrieri. Amendamentul a fost propus de PSD in timp ce PNL s-a opus eliminarii acestei prevederi.

Potrivit variantei finale a proiectului, alegatorii care au domiciliul sau re?edin?a in strainatate se pot inscrie in registrul electoral, pentru a vota prin coresponden?a, incepand cu data de 1 aprilie a anului in care au loc alegeri parlamentare la termen si pana la data expirarii a 48 de ore de la data inceperii perioadei electorale. \'Perioada electorala incepe cu 45 de zile inainte de alegeri\', a explicat Victor Dobre (PNL), membru in Comisia de Cod electoral. De exemplu, daca alegerile parlamentare de anul viitor ar avea loc pe 20 noimebrie (data vehiculata in cercurile guvernamentale), perioada electorala ar incepe la inceputul lui noiembrie. In varianta ini?iala, inscrierile se puteau face intre 1 martie ?i 30 iunie.

Iohannis, impiedicat sa ceara schimbari

Dupa votul de ieri, grupurile parlamentare au la dispozi?ie doua zile pentru a contesta legea la Curtea Constitu?ionala (CCR). UDMR, ai carei deputa?i au parasit ieri ?edin?a in semn de protest fa?a de procedura de urgen?a,  a anun?at o astfel de inten?ie, insa poate face acest pas doar daca prime?te sprijinul ALDE ?i PND, partide care s-au pronun?at impotriva legii.

Totu?i, liderul ALDE, Calin Popescu Tariceanu, afirma ca partidul sau nu va sprijini contesta?ia la CCR. Pentru contestarea legii, este nevoie de 50 de deputa?i sau 25 de senatori, iar cele trei partide au 54 de deputa?i ?i 20 de senatori. 

Etapa urmatoare va fi trimiterea spre promulgare la pre?edintele Klaus Iohannis. Chiar daca proiectul ridica o serie de semne de intrebare, este pu?in probabil ca ?eful statului sa i?i exercite dreptul de a cere reexaminarea actului normativ. Potrivit unor decizii anterioare ale CCR, legisla?ia electorala nu poate fi modificata cu mai pu?in de un an inainte de alegeri, ceea ce ar presupune intrarea in vigoare a legii in luna noiembrie a acestui an.

Daca ar solicita reexaminarea legii, ?eful statului va putea fi acuzat ca impiedica aplicarea proiectului in 2016, pentru ca procedura de reexaminare este de durata,  presupunand un nou vot in fiecare Camera a Parlamentului. Proiectul de lege a ajuns pe ordinea de zi la votul final dupa zece luni de tergiversari, orchestrate de majoritatea din jurul PSD, de?i la Parlament erau depuse mai multe proiecte pe aceasta tema, ini?iate de PMP ?i de PNL.

Liberalii au fost pana ieri in greva japoneza, iar o alta forma de protest a PNL a fost renun?area la ?efia Comisiei electorale, care era condusa de deputatul Mihai Voicu. Dupa ce  PSD ?i-a asumat ?efia prin deputatul Gabriel Vlase,  legea a fost discutata rapid, pe baza unui nou proiect intocmit de AEP.

Descopera ghetele de dama de la ModLet comenteaza /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 29 Oct 2015 - 05:16
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=50316&titlu=Cum_a_fost_amputata_legea_votului_prin_coresponden?a