Desemnarea lui MRU arunca in aer o institutie a statului [1]

Consecinte doar ale desemnarii lui MRU la sefia SIE

Desemnarea lui MRU pentru functia de director al SIE a inflamat o parte a scenei politice si o parte a ONG-urilor si generat opinii pro sau contra in media

. Nu stim in acest moment daca MRU va fi votat pentru functia de sef al SIE (la prima vedere, aritmetica parlamentara indica o majoritate favorabila lui MRU, dar pentru cei care cunosc bine fenomenul, aceasta aritmetica ascunde multe capcane). Nu stiu daca presedintele Klaus Iohannis a procedat bine sau nu prin desemnarea lui MRU (probabil ca Iohannis are o strategie a lui, imi vine greu sa cred ca o persoana care timp de 6 luni a lucrat „nemteste” nu a luat in calcul si efectele de imagine negative ale unei astfel de numiri). STIU insa ca doar simpla desemnare a lui MRU va arunca in aer o institutie si va descalifica o serie de actuali si fosti parlamentari.

Ce spune Constitutia

În aceste zile s-a iscat o polemica. Falsa. Adversarii desemnarii lui MRU au invocat legea „SIE”, care prevede ca „presedintele propune si CSAT numeste directorul SRI”. Cealalta tabara a venit cu litera Constitutiei care prevede negru pe alb ca presedintele propune si Parlamentul numeste. Este clar ca avem aici un CONFLICT de natura legislativa intre o lege si Constitutie. Sa vedem ce spune Legea fundamentala pentru astfel de situatii:

Statul Roman – articolul 1

(5) În Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Conflictul temporal de legi – articolul 154

(1) Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii.

(2) Consiliul Legislativ, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.

Consiliul Legislativ este in culpa de 11 ani!

Daca punctul 5 al art.1 lamureste situatia (suprematia Constitutiei asupra legilor) si lasa clar in offside politicienii, oneghistii si ziaristii care au invocat Legea „SIE” in cazul MRU, in schimb articolul 154, in special punctul 2, ne trimite la Consiliul Legislativ. Ce trebuia sa faca aceasta institutie? Începand din 5 noiembrie 1994, deci de la 12 luni de la infiintare, trebuia sa semnaleze si sa trimita (in special) Parlamentului legi aflate in vigoare, dar care intrau in coliziune cu Constitutia. Acelasi lucru trebuia sa in faca si dupa revizuirea Constitutiei, in 2003. Concret, trebuia sa verifice legile adoptate dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din 1991. Nu am auzit de situatii in care o lege importanta sa fi fost reanalizata de Consiliul Legislativ si refacuta de Parlament pentru cazuri care au intrat sub incidenta art.154 din Constitutie. Si exemplul cel mai bun este Legea 1/1998, legea de organizare si functionare a SIE. Consiliul Legislativ trebuia inca din 2004 sa semnaleze Parlamentului ca „Legea SIE” contine un articol sau articole in contradictie cu Constitutia. Timp de 11 ani, Consiliul Legislativ a dormit in front. Nu si-a indeplinit una din atributiile sale constitutionale si legale - art.2, litera e din Legea 73/1993, pentru infiintarea, organizarea, si frunctionarea Consiliului Legislativ prevede: examineaza conformitatea legislatiei cu prevederile si principiile Constitutiei si sesizeaza birourile permanente ale Camerelor Parlamentului si, dupa caz, Guvernul asupra cazurilor de neconstitutionalitate constatate; prezinta, in cel mult 12 luni de la infiintare, propuneri pentru punerea de acord a legislatiei anterioare Constitutiei cu prevederile si principiile acesteia.

Gata, am rezolvat toate problemele

Din Raportul de activitate pe anul 2004 al Consiliului Legislativ aflam ca „asa dupa cum am aratat si in raportul precedent, asanarea legislativa s-a dovedit a fi un proces dificil si de durata, intrucat o serie de acte normative, considerate partial anacronice, in raport cu dispozitiile si spiritul noii Constitutii, nu au putut fi abrogate imediat, existand riscul crearii unui vid legislativ”. Practic cei de la Consiliul Legislativ s-au ocupat in special de legislatia antedecembrista si foarte putin de legislatia post 1991. Atentie, in urmatoarele rapoarte de activitate (cele dintre anii 2005 si 2013) nu mai apare capitolul special, „Reexaminarea Legislatiei anterioare Constitutiei”. Practic, Consiliul Legislativ a considerat in 2004 ca si-a terminat treaba. Realitatea contrazice aceasta institutie a statului. Si „Legea SIE” este unul dintre exemplele pertinente. Mai exista si alte probleme legate de activitatea Consiliului Legislativ. Înainte ca un proiect de lege sa intre in dezbatere la Parlament, Consiliul Legislativ trebuie sa dea un aviz, document in care trebuie sa insereze inclusiv si abateri de la Constitutie. Si aici avem un alt „caz celebru”, Legea 96/2006 privind statutul senatorilor si deputatilor, unde doua articole legate de regimul imunitatilor nu „bateau” cu Constitutia. Nu stim cum arata avizul Consiliului Legislativ pentru ca el nu a fost publicat in 2005 pe site-ul Camerei Deputatilor. Un lucru este cert: legea a fost adoptata cu articole in divergenta cu Constitutia.

Salariu mare, eficienta minima

Multe din legile avizate favorabil de Consiliul Legislativ au cazut integral sau partial la CCR, dar avizele nu au identificat elemente de constitutionalitate. Nu mai intram in amanunte privind si alte infirmari ale avizelor. Trebuie insa sa aratam de cine este condusa institutia si ce bine este remunerata. Seful Consiliului Legislativ este Dragos Iliescu, in functie din 2001, si are un salariu pe masura: 64.452 lei pe an. Nici salariile adjunctilor sai, adica ale sefilor de sectii, nu sunt derizorii: Nicolae Turcu – 60.372 lei/an, Sorin Gheorghe Popescu – 56.562 lei/an. Functionarii publici si consilierii au salarii anuale peste 45.000 de lei.

Pentru comparatie, publicam o serie de salarii anuale ale unor demnitari din statul roman:

64.368 lei – deputat, presedinte de comisie parlamentara, chestor al Camerei

64.320 lei – ministru (titular de portofoliu) in Guvernul Romaniei

63.466 lei – deputat, secretar Camera Deputatilor

58.908 lei – deputat fara functii

Parlamentari care trebuiau sa stie

Daca unora dintre „oneghisti” si ziaristi care au sustinut ca numirea directorului SIE trebuie facuta de CSAT nu le putem reprosa pozitia, pentru ca de regula nu „incruciseaza” articole din Constitutie, nu le „combina” cu articole din diferite legi, de la parlamentari insa avem alte pretentii. Si in special de la parlamentarii care din 2004 si pana in prezent au activat in „comisia SIE”. Ei trebuiau (independent de cei de la Consiliul Legislativ), datorita fisei postului, sa stie ca exista o nepotrivire intre Constitutie si Legea „SIE”. Cei in cauza sunt: Ilie Sarbu, Dorel Caprar, Mihai Weber, Serban Valeca, Gabriel Vlase, Constantin Nita (toti PSD), Mihaita Calimente, Marius Obreja (PNL), Vasile Nistor (PC), Cornel Samartinean, Mihai Secara, Cezar Preda (PDL-acum PNL) – parlamentari in activitate; George Maior, Cristian Diaconescu, Toader Mocanu (PSD), Daniela Buruiana, Eserghep Gelil (PRM), Mihai Stanisoara, Romeo Raicu, Daniel Pirpiliu (PDL), Daniel Iliusca (PNL) – fosti parlamentari. Este greu de crezul ca toti acesti parlamentari nu au stiut despre ce este vorba. Dar au actionat conform intereselor de partid si nu au fost interesati sa fie cu legislatia la zi.


Publicat de : ---
Data publicării: 30 Iun 2015 - 05:31
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=48084&titlu=Desemnarea_lui_MRU_arunca_in_aer_o_institutie_a_statului