Kovesi: Imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminata complet. E o aplicare preferentiala a legii [1]

--> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Codruta Kovesi a spus, miercuri seara, la Digi24, ca nu este normal ca un vot politic sa se substituie justitiei, ea criticandu-i pe parlamentari pentru ca fac scut in jurul colegilor lor care au probleme cu legea, blocand actul de justitie

.

”Sa fie eliminata complet (imunitatea parlamentara -n.r.). Nu e normal ca un vot al unor politicieni sa blocheze justitia sau sa se substituie justitiei (...) Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusa controlului judecatoresc (...) Daca vorbim de solicitari de arestare preventiva, atunci avem un tratament preferential in favoarea parlamentarilor. Un cetatean care nu e parlamentar si care comite acelasi gen de fapta poate fi arestat oricand. Un parlamentar poate comite orice fapta de coruptie pentru ca Parlamentul poate proteja si nu voteaza arestarea preventiva. Este o aplicare preferentiala a legii”, a spus procurorul-sef al DNA.

Referindu-se la actuali sau fosti ministri, care nu pot fi nici urmariti penal fara un aviz al Parlamentului, Laura Codruta Kovesi a amintit de cazurile fostilor ministri Daniel Chitoiu si Laszlo Borbely, in care acest aviz nu a fost dat.

”Era o suspiciune, se putea confirma sau infirma. Noi nici nu am putut face o verificare pentru ca nu am primit aviz. Anchetele sunt blocate”, a mentionat procurorul sef al DNA.

Kovesi a explicat si de ce dosare din 2012 sau 2013 se solutioneaza acum, spunand ca un procuror lucreaza si la peste 100 de dosare anual si precizand ca de la inceputul acestui an s-au inregistrat 1.500 de dosare noi la DNA, in conditiile in care in perioada similara a anului trecut au fost peste 1.200 de dosare.

”Nu este o crestere spectaculoasa, avand in vedere ca intr-un an de zile procurorii din DNA au de solutionat in jur de 9.100 de dosare”, a spus Laura Codruta Kovesi.

De asemenea, Kovesi i-a raspuns presedintelui Klaus Iohannis, care se intreba retoric cum de nu a verificat nimeni in ultimii ani acuzatiile de coruptie la adresa unor politicieni si spunea ca este ”bine ca se intampla si acum, in ceasul al doisprezecelea”.

”Eu pot sa raspund pentru ce am facut in ultimii doi ani, de cand conduc Directia Nationala Anticoruptie. Sunt dosare cu persoane publice, cu persoane importante implicate, in ultimii doi ani. In mod constant au fost astfel de dosare, nu este o noutate. Si in 2013, si in 2014 au fost dosare cu ministri, cu parlamentari, cu magistrati, cu presedinti de consilii judetene, cu primari (...) Ceea ce este interesant este faptul ca foarte multe persoane vin si denunta fapte comise in urma cu unu sau doi ani de zile sau dupa ce o anumita persoana isi pierde functia publica, pentru ca au mult mai mult curaj sa faca acest lucru. Sunt situatii in care dosarele au fost inregistrate in DNA in anii anteriori si s-a lucrat pentru a se strange probele necesare in vederea luarii unor masuri preventive”, a mai spus Codruta Kovesi la Digi24.

CSM: „Toti cetatenii, indiferent de functia ocupata, sunt imuni in fata legii”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, in 26 martie, o pozitie oficiala in cazul unor cereri de la Parchet ajunse la Parlament pentru avizarea urmaririi penale, retinerii si arestarii unor parlamentari, in care arata ca recentele situatii din Parlament au blocat sau ingreunat actul de justitie, in conditiile in care imunitatea parlamentarilor si a membrilor sau fostilor membri ai Guvernului nu trebuie sa duca la imposibilitatea desfasurarii procedurilor judiciare.

"Consiliul subliniaza ca toti cetatenii, indiferent de functia ocupata, sunt egali in fata legii si sustine ca principiul separatiei puterilor in stat trebuie respectat, in primul rand, de reprezentantii celor trei puteri, legislativa, executiva si judecatoreasca", arata CSM.

De la inceputul acestui an, parlamentarii nu au avizat cererile privind ridicarea imunitatii in cazul fostilor ministri Dan Sova, senator PSD, Varujan Vosganian, senatorului PNL, Laszlo Borbely, deputat UDMR.

In raportul MCV pentru Romania, publicat pe 28 ianuarie, se afirma ca "au existat sperante ca noul Statut al deputatilor si senatorilor, adoptat in iulie 2013, sa introduca o abordare mai sistematica si mai coerenta, in concordanta cu principiul egalitatii in fata legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat sa fie caracterizat de intarzieri in ceea ce priveste admiterea si respingerea cererilor formulate de organele de urmarire penala in vederea ridicarii imunitatilor deputatilor si senatorilor".

Documentul noteaza faptul ca, in cursul anului trecut, procurorii DNA au cerut Parlamentului sa aprobe arestarea preventiva a opt deputati si a unui senator, care fusesera acuzati de infractiuni de coruptie. Dintre cele noua cereri, cinci au fost respinse: patru de catre Camera Deputatilor si una de catre Senat.

Totodata, raportul CE arata ca, in 2014, au fost formulate 12 cereri de autorizare pentru cercetarea unui ministru si a 11 fosti ministri pentru infractiuni de coruptie. Camera Deputatilor a primit doua cereri, una fiind respinsa.

"Rapoartele MCV au aratat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii sa fie motivate. Criteriile pe baza carora cererile sunt admise sau respinse sunt in continuare neclare si nu sunt comunicate organelor de urmarire penala", se mai arata in document.

Cine se vrea „imun” in fata legii

Vicepresedintele comisiei juridice, deputatul PSD Ciprian Nica, membru si in comisia de revizuire a Constitutiei, respinge din prima posibilitatea ca imunitatea parlamentara sa fie eliminata din legea fundamentala.

„Nu sunt de acord. Avem si o decizie a CCR, care ne spune ca aceasta imunitate prevazuta la articolul 72 este o garantie acordata parlamentarului ca pe perioada mandatului primit in urma votului poporului trebuie sa aiba mici garantii de securitate. Nu mi se pare normal ca la nivelul Parlamentului sa nu ai o minima garantie a actului legislativ. Daca tu, ca parlamentar, nu ai minim de garantie asupra votului...atunci de ce sa te mai duci in Parlament? Nici macar nu suntem la nivelul celorlalte state europene cu imunitatea”, a declarat Nica pentru gandul, precizand ca, in Germania, parlamentarii au imunitate inca zece ani de la finalizarea mandatului.

Dupa cum gandul a scris in urma cu doi ani, procurorii germani pot cerceta oricand un membru al Parlamentului. Intr-un interviu pentru gandul, Dieter Wiefelspuetz, fost presedinte al comisiei de imunitati din Bundestag, a explicat ca, la inceputul fiecarei legislaturi, parlamentarii renunta la o parte din imunitatea conferita de lege. Cand cer un aviz pentru arestarea, perchezitia sau trimiterea in judecata a unui parlamentar, procurorii din Germania trimit in Parlament o informare de doua - trei pagini. „Potrivit legislatiei din Germania un procuror nu poate nici macar sa inceapa o investigatie impotriva unui membru al Parlamentului. Noi insa ocolim acesta regula. La inceputul fiecarei noi legislaturi parlamentarii renunta la acesta imunitate pentru a permite procurorilor si politiei sa ii investigheze. Tot ce trebuie sa faca anchetatorii este sa informeze Bundestagul ca au un dosar ce priveste un membru al legislativului. In cazul in care Bundestagul nu reactioneaza in 48 de ore, acestia (anchetatorii - n.r.) isi pot continua  investigatia”, a explicat Wiefelspuetz.

Desi in opozitie, nici deputatul PNL, fost lider PDL, Ioan Oltean, nu ar dori ca parlamentarii sa ramana fara un minim de protectie.

”Problema imunitatii este una delicata, care trebuie analizata cu mare atentie. Problema nu este articolul 72, ci modul in care se aplica. O anumita imunitate nu poate fi exceptata, nicio tara a UE nu are parlamentari fara imunitate. Un parlament nu poate fi ridicat de pe strada oriunde si oricum, decat in caz de flagrant. Mi se pare firesc sa fie prevazuta aceasta protectie in Constitutie, dar trebuie sa modificam in legea de aplicare exact procedurile de realizare a prevederii constitutionale”, a spus Oltean, contactat de gandul.

Concret, in viziunea lui, ar trebui modificate Regulamentele Camerelor si Statutul deputatilor si senatorilor, astfel incat o cerere venita de la DNA sa nu mai fie amanata, ci sa existe atat termene clare, cat si trasparenta totala.

Un alt reprezentant PSD, Florin Iordache, se eschiveaza. Desi sustine ca cererile de retinere si arestare preventiva trebuie adoptate cu jumatate plus unu din cei prezenti, Iordache evita sa spuna daca ar dori ca imunitatea parlamentara sa fie eliminata.

”O sa analizam, nu stiu sa va dau un raspuns acum. E si da, si nu, cu argumente. Sunt multe, ce facem, stam acum la telefon? Sunt multe argumente, nu le discutam acum la telefon”, a spus el.

Intrebat de gandul daca ar trebui sa se faca diferenta intre un cetatean simplu si un parlamentar atunci cand vine vorba despre retinere si arestare preventiva, Iordache a facut o pauza lunga. Apoi, deputatul PSD a explicat logica din spatele articolului 72 din Constitutie.

”Nu.. in mod normal, nu. Dar aici era vorba despre fosti ministri, asta a fost logica, pentru a exista o protectie vizavi de activitatea ministeriala”, a adaugat pesedistul.

Cine ar spune „pas” imunitatii parlamentare

Primul la randul celor care ar fi de acord sa se elimine imunitatea parlamentara este chiar presedintele comisiei de revizuire a Constitutiei. Senatorul jurist Ioan Chelaru a precizat, pentru gandul, ca exista o discutie ampla in cadrul comisiei speciale, parerile fiind impartite. Din punctul lui de vedere, imunitatea ar trebui pastrata doar pentru vot si pentru declaratiile politice.

”Personal, nu cred ca puterea legislativa ar trebui sa aiba vreo atributiune in mersul unui dosar. Inteleg insistenta unei anume protectii, dar la noi, si evenimentele din ultima perioada, si votul care a fost interpretat ca o anumita protectie, plus numarul mare de parlamentari cu probleme de natura penala a readus in discutie acest subiect. Cred ca va avea consecinte asupra revizuirii Constitutiei”, a precizat Chelaru, contactat de gandul.

Si fostul lider al deputatilor PPDD, actualmente democrat-popular, Daniel Fenechiu, ar sustine aceasta modificare. In opinia vicepresedintelui comisiei de revizuire, mai important este articolul 16 din legea fundamentala, care prevede faptul ca ”ceteatenii sunt egali in fata legii” si ca ”nimeni nu este mai presus de lege”.

”Sustin demersurile de eliminare a acestor piedici in calea justitiei, iar in ipoteza in care nu vor fi eliminate, trebuie sa urmeze o simplificare care sa elimine toate aceasta stare de suspiciune care exista. Eu cred ca nu este normal ca eu deputat sa ma pronunt asupra starii de libertate a unui coleg, asta fiind treaba instantelor judecatoresti. Nu e in regula ca noi sa putem sa blocam cererile venite de la justitie”, a spus Fenechiu.

Pe de alta parte, daca imunitatea nu va fi eliminata, deputatul considera necesara o simplificare a procedurilor. Astfel, sa fie nevoie de un astfel de vot doar daca un deputat sau un senator, pe numele caruia procurorii anticoruptie au solicitat incuviintarea retinerii si arestarii preventive, acuza presiuni politice si vine cu dovezi in acest sens.

”Aceasta procedura nu ar trebui sa existe decat in situatia in care se invoca presiuni politice si astea sunt demonstrate, nu pe considerente ca eu cred sau nu cred ca ar trebui arestat. Doar daca persoana a carei arestare se cere vine si spune ca a fost victima unei constelatii politice impotriva mea, toti vor sa ma aresteze. Daca produce probe ca ar fi victima unei hartuiri politice, as putea sa ma gandesc”, a adaugat Fenechiu, pentru gandul.

La randul lui, senatorul PNL Catalin Boboc, presedintele comisiei juridice, spune un „nu” ferm votului asupra inceperii urmaririi penale. Referitor la cererile de retinere si arestare preventiva insa, e de discutat.

”Ar trebui clarificate foarte bine aceste prevederi. O oarecare protectie ar trebui sa existe, dar lamurite foarte bine lucrurile. In cazul retinerii si arestarii preventive, ar trebui un pic gandit. Trebuie neaparat sa existe o dezbatere in acest sens ca sa poata fi luata o decizie. Nu ar trebui sa blocam justittia, iar asta inseamna respingerea cererilor procurorilor, in primul rand. Introduce o protectie in plus fata de alti cetateni care comite aceeasi infractiune. Daca noi spunem da, nu inseamna ca vine duba cu catusele la Parlament”, a spus Boboc, contactat de gandul.

Un prim argument pentru eliminarea imunitatii parlamentare, in opinia senatorului UNPR Haralambie Vochitoiu, ar fi si valul de critici venite din societatea civila, si nu numai, la adresa Parlamentului.

”Parerea mea personala este ca da, ar trebui scoasa pentru ca atrage critici Parlamentului. Nu mai vreau sa fie aceasta dezbatere publica, cine trebuie sa-si sustina cauza in fata justitiei. Premisele de la care pleaca aceasta imunitate este ca un politician, la nivelul acesta, este expus si predispus la eventuale abuzuri politice, dar nu a fost corect inteles de toata lumea. Doar judecatorul poate decide asupra vinovatiei si arestare preventiva a unui cetatean, fie ca e vorbva de un ales, fie ca e vorba de un cetatean”, a spus Vochitoiu, pentru gandul.

Citeste si Udrea: Kovesi l-a "exonerat" pe Blaga; Liderii PNL si apropiatii lui Iohannis au protectie Citeste si Romanii au mai multa incredere in Laura Codruta Kovesi, sefa DNA, decat in Patriarhul Daniel. Unde se situeaza Klaus Iohannis si Victor Ponta Citeste si Laura Codruta Kovesi acuza presiuni politice pentru abandonarea unor cazuri de coruptie. Mesajul transmis de sefa DNA
Publicat de : ---
Data publicrii: 10 Apr 2015 - 06:05
 

Link tire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=45939&titlu=Kovesi__Imunitatea_parlamentarilor_ar_trebui_eliminata_complet__E_o_aplicare_preferentiala_a_legii