Zece dovezi ca PSD vrea sa puna cruce anticorup?iei [1]

Protejarea colegilor acuza?i de procurori ?i modificarea legilor care vizeaza activitatea DNA, ANI sau CCR sunt principalele direc?ii de atac ale ­social-democra?ilor

.

Imediat dupa infrangerea lui Victor Ponta in alegerile preziden?iale, PSD a parut ca renun?a la blocarea anticorup?iei, in urma presiunii populare in acest sens. La cateva zile dupa alegeri, Parlamentul a respins controversata lege a amnistiei ?i gra?ierii, iar, in perioada urmatoare social-democra?ii au votat ridicarea imunita?ii parlamentare pentru senatorii Ecaterina Andronescu (PSD), ?erban Mihailescu (UNPR) sau pentru deputatul Elena Udrea (PMP). La patru luni de zile dupa alegeri, social-democra?ii au revenit la vechile obiceiuri, blocand ridicarea imunita?ii unor colegi ?i propunand relaxarea legisla?iei anticorup?ie. \'Romania libera\' a selectat cele mai consistente ac?iuni de blocare a justi?iei, multe dintre acestea incalcand decizii ale Cur?ii Constitu?ionale.

1. Blocarea urmaririi penale a lui Varujan Vosganian. Senatul a re­spins, in 12 februarie, cererea procurorilor, fiind inregistrate 71 de voturi \'impotriva\', din partea PSD dar ?i a unor liberali,  56 de voturi \'pentru\' si cinci voturi anulate. Sprijinul PSD pentru Varujan Vosganian a fost legat ?i de faptul ca fostul ministru liberal era acuzat pentru elaborarea unei hotarari de guvern, fapt care a fost considerat un precedent periculos. Vosganian era acuzat ca a elaborat un act normativ care a permis vanzarea de gaze la preturi preferentiale catre omul de afaceri Ioan Niculae.   

2. Blocarea urmaririi penale in cazul lui Laszlo Borbely. Camera Deputa?ilor a respins solicitarea DNA pe 11 martie. 154 de voturi au fost impotriva cererii DNA, 125 au fost pentru inceperea urmaririi penale, iar cinci voturi au fost anulate. Potrivit unor surse parlamentare, PSD a votat impotriva urmaririi penale, pentru a-?i asigura sprijinul UDMR in perioada urmatoare, blocand o apropiere a Uniunii de PNL.

3. Dan ?ova, mai presus de Constitu?ie. Pe 25 martie, Senatul a respins cererea DNA de arestare preventiva a senatorului PSD. ?i aceasta cu toate ca solicitarea DNA a intrunit votul majorita?ii senatorilor prezen?i. Conducerea Senatului a invocat Statutul deputa?ilor ?i senatorilor, dar ?i Regulamentul institu?iei, care prevad votul majorita?ii membrilor Senatului. Pre?edintele Klaus Iohannis, CSM ?i PNL au contestat decizia Senatului la Curtea Constitu?ionala (CCR), care se va pronun?a pe 8 aprilie.

4. Superimunitatea, la un pas de adoptare. Social-democra?ii au incercat modificarea articolelor referitoare la imunitatea parlamentara din Regulamentului Camerei. Ei au propus ca solicitarile DNA de arestare preventiva sa con?ina \'motivele concrete si temeinice\', inclusiv probe din dosar,  iar deputa?ii sa se pronun?e in baza acestora. Propunerea fusese respinsa de CCR in 2013 pe motiv ca, in acest fel, Parlamentul ar prelua o parte din atribu?iile magistra?ilor, incalcand separa?ia puterilor in stat. Noul regulament nu a fost aprobat, dupa ce a inregistrat majoritate simpla, ?i nu majoritate absoluta, a?a cum prevede Constitu?ia. PSD a anun?at reluarea demersurilor.

5. Baronii incompatibili, incercare de salvare. Senatul are pe ordinea de zi, in calitate de for decizional, un proiect de lege care ar permite ale?ilor locali sa faca parte din AGA sau CA ale asocia?iilor de dezvoltare intercomunitara. In prezent, legisla?ia interzice acest lucru, sub sanc?iunea pierderii mandatului. Sute de ale?i locali au fost declara?i incompatibili de catre ANI pe baza acestei prevederi ?i se afla in diferite etape procesuale.

6. Fara catu?e pentru corup?i. Comisia juridica a Senatului va discuta, dupa sarbatori, proiectul ini?iat de senatorul PSD ?erban Nicolae pentru modificarea Codului de Procedura Penala. Potrivit proiectului, arestul preventiv se poate decide doar in cazul infractiunilor cu acte de violenta, fiind eliminate infrac?iunile de corup?ie. Arestul preventiv va avea doua forme: arestul la domiciliu si arestul sever. Inculpatul asupra caruia s-a dispus una dintre aceste masuri preventive nu va putea fi incatusat. DNA a sus?inut, ieri, ca propunerile ar putea afecta eficienta investigatiilor in dosarele de coruptie. Introducerea unei masuri preventive noi, respectiv arestul sever, nu este justificata, reprezentand doar \'un pretext pentru a restrange situatiile in care se poate dispune arestarea preventiva\'.

7. Raspundere redusa pentru parlamentari. Parlamentarii ar putea sa nu mai raspunda pentru luare de mita ?i abuz in serviciu, daca faptele au fost comise inainte de 1 februarie 2014. Ministrul Eugen Nicolicea a propus un proiect care, oficial, ar trebui sa prevada fara dubiu ca pre?edintele ?i parlamentarii sunt func?ionari publici, pe motiv ca actualul Cod Penal este neclar. Consiliul Legislativ a atras aten?ia ca, daca proiectul ar fi votat, ar insemna ca s-ar interpreta ?i vechiul Cod Penal,  consim?indu-se ca parlamentarii ?i pre?edintele nu faceau parte din categoria func?ionarilor publici, ceea ce i-ar salva de procesele declan?ate inainte de modificarea Codului.

8. O noua lege a ANI. La Camera Deputa?ilor a fost inregistrat un proiect de lege privind Agen?ia Na?ionala de Integritate. Potrivit propunerii, daca un demnitar este declarat incompatibil nu mai poate exercita \'aceea?i func?ie\' timp de trei ani de zile. In acest fel, s-ar lipsi de con?inut sanc?iunile pentru ca daca, de exemplu, un pre?edinte de CJ este declarat incompatibil, el nu mai poate ocupa aceasta func?ie, dar poate fi parlamentar. CCR a decis ca o astfel de sanc?iune se aplica pentru toate func?iile publice.

9. Reducerea atribu?iilor CCR. Comisia juridica a Senatului are pe ordinea de zi un proiect referitor la   dreptul Cur?ii Constitu?ionale de a judeca hotararile Parlamentului. Propunerea, ini?iata de ministrul UNPR pentru Rela?ia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, men?ioneaza ca judecatorii CCR pot analiza acele hotarari care afecteaza \'principii ?i valori constitu?ionale\'. Potrivit unor exper?i, aceasta limitare explicita elimina de la judecata CCR deciziile referitoare la persoane, de exemplu cele care vizeaza numiri in func?ii.

10. Liber la angajat rude. Senatul a aprobat tacit, pe 25 martie, un proiect potrivit caruia func?ionarii publici, deci ?i parlamentarii,  sa nu se mai plaseze in conflict de interese daca i?i angajeaza rudele pana la gradul II. Mai multe zeci de parlamentari au procese pe rol dupa ce ANI i-a acuzat de conflict de interese tocmai pentru ca ?i-au angajat rudele la cabinetele parlamentare.    

Pana la 80% reducere la beletristica comenteaza /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 01 Apr 2015 - 05:37
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=45795&titlu=Zece_dovezi_ca_PSD_vrea_sa_puna_cruce_anticorup?iei