Popularii de conjunctură [1]

Jumătate dintre partidele parlamentare românești - respectiv Partidul Democrat, Partidul Conservator (fost Umanist) și Partidul Popular România Mare (fost PRM) - sondează calea de acces în familia Partidului Popular European (PPE).

Dacă, în cazul PD, lucrurile nu sunt destul de clare, formațiunea politică democrată făcând încă parte din Internaționala Socialistă, PC și PPRM au făcut deja primii pași schimbând denumirea partidelor, astfel încât să se încadreze, măcar cu numele, în criteriile care definesc partidele popular europene. Dacă PPE va accepta pe unul dintre cele trei partide, e greu de spus, dar se pare că nici unul nu are șanse reale de reușită.
În condițiile în care două partide din România - UDMR și PPCD (fostul PNȚCD) - au statut de membru asociat al PPE și vor deveni membri cu drepturi depline odată cu intrarea țării noastre în UE, se pune întrebarea de ce încă trei formațiuni politice românești asaltează aceleași redute, deja ocupate. Vom încerca să găsim un răspuns.
Într-un recent interviu, secretarul general al Partidului Popular European, Antonio Lopez-Isturiz, parlamentar european, explica faptul că "evoluția" celor trei partide românești "nu este deloc surprinzătoare". El motiva prin aceea că PPE este cea mai puternică și mai proeminentă forța politică a UE, cu cel mai mare număr de prim-miniștri UE, comisari UE, inclusiv președintele Barroso și au cel mai mare grup din Parlamentul European. "Astfel, de vreme ce România se află în pragul UE, multe dintre partidele sale de centru și centru-dreapta se aliniază valorilor și ideologiei noastre", mai spunea Antonio Lopez-Isturiz.
La o scurtă trecere în revistă a structurii pe grupuri politice a Parlamentului European putem constata, că dintr-un total de 732 de euro-parlamentari, 267 aparțin grupului PPE-DE, socialiștii europeni situându-se pe poziția a doua, cu 201 euro-parlamentari.
În cadrul grupului PPE-DE, ponderea cea mai mare o au euro-parlamentarii germani (49), urmați de britanici (28), spanioli și italieni (24 fiecare), cei mai puțini reprezentanți având Danemarca (1). Printre partidele aflate în această familie se numără CDU din Germania, Partidul Conservator din Marea Britanie, Forza Italia, Partidul Popular din Spania.
Și celelalte structuri ale UE sunt dominate de populari. Astfel, Consiliul European are nu mai puțin de 12 prim-ministri din PPE, iar 9 dintre cei 25 de comisari ai Comisiei Europene, în frunte cu președintele Jose Barroso, sunt și ei din familia popularilor europeni.
Avantaje și dezavantaje
Mânate de capricii și interese de moment, celor trei partide românești aspirante la un loc în grupul PPE le lipsește viziunea pe termen lung. Să detaliem. În momentul de față, România are statut de observator în Parlamentul European. Integrarea în UE, preconizată pentru 1 ianuarie 2007, nu oferă, deocamdată, euro-parlamentarilor români drepturi depline, urmând ca acestea să fie căpătate după următoarele alegeri ale Parlamentului European, care se vor desfășura în 2009. Atunci, România va avea 33 de euro-parlamentari.
Ca un mic amănunt, alegerile pentru Parlamentul României, dacă nu vor fi anticipate, ar urma să aibă loc în 2008. Cu alte cuvinte, actuala structură a Parlamentului de la București ar putea fi alta, cum, de asemenea, nu este exclus, ca și Parlamentul European să aibă, la acea vreme, o altă pondere politică.
În aceste condiții, ce avantaje ar avea PPE dacă ar permite unuia dintre cele trei partide accesul în marea familie a popularilor europeni?
În cazul PC și PPRM, avantajele PPE ar fi neglijabile. După ultimele sondaje, partidul lui Dan Voiculescu are șanse minime să mai intre în parlamentul viitor național, iar PPRM ar putea avea o pondere mai scăzută decât în prezent.
În privința PD, care ar putea avea avantajul de a înclina mai mult balanța PPE în defavoarea PSE în Parlamentul European, lucrurile nu sunt nici aici clare. Cum vor privi popularii, dar și socialiștii europeni un partid care traversează peste noapte tot eșichierul politic și trece, fără nici o strâgere de inimă,de pe un trotuar pe altul - de la stânga la dreapta? Explicația o dă tot secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz. Întrebat care partid din politica românească are cea mai mare șansă de a reprezenta ideologia populară în Parlamentul României, Isturiz declară: "Nu pot pre-judeca evoluțiile politice care au loc în acest moment în România. Totuși, personal, aș saluta partidele care alcătuiesc actuala coaliție de guvernare. Această coaliție include și UDMR, care face parte din PPE de câțiva ani".
Care dintre cele trei aspirante la PPE vor fi agreate vom putea afla la începutul lunii iunie, când reprezentanți ai conducerii Partidului Popular European vor veni la București. Tot atunci vom cunoaște, poate, și doctrina îmbrățișată de PD la Congresul din 25 iunie.
Publicat de : Cornelia Drăghici
Data publicării: 17 Mai 2005 - 08:02
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=4157&titlu=Popularii_de_conjunctura