Urbanism: Proiectele de "finete" vor rezolva traficul Capitalei [1]

  In ultimii trei ani Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) a cheltuit peste 500 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, incluzand liniile de tramvai, iar pentru proiectele noi se estimeaza un necesar de inca circa 800 de milioane de euro

. Dezvoltarea cantitativa a infrastructurii din Capitala nu este si nu va fi insa suficienta pentru a asigura conditii optime de trafic, nici pentru pietoni, nici pentru vehicule. Daca pana acum scopul primarilor, generali si de sector, a fost sa peticeasca drumuri si sa sudeze conductele sparte, Capitala are nevoie acum de calitate. De proiecte de infrastructura de mica anvergura care sa aduca mai putin cantitate si mai mult calitate.

Un astfel de exemplu este noul pasaj de la Obor, proiect de circa 12 milioane de euro, recent inaugurat, care functioneaza ca o subtraversare optionala a soselei Colentina, peste care vor trece tramvaiele.

Pentru un buget de investitii de peste 300 de milioane de euro, daca pana acum scopul principal era prelungirea sau astuparea, parcul auto din ce in ce mai mare si, nu in ultimul rand, presiunea populatiei, vor obliga autoritatile sa conceapa proiecte care sa ridice calitatea infrastructurii actuale, nu prin reabilitare, ci printr-o folosire mai eficienta.

Pana acum au fost reabilitate 225 de strazi si tronsoane de strazi, care totalizeaza circa 238 de km, conform bilantului de final de mandat prezentat de primarul Adriean Videanu. Dintre aceste proiecte 16 au o importanta deosebita pentru fluidizarea traficului, si anume, cele care au vizat largirea sau supralargirea drumurilor si pasajele pietonale si rutiere.

Printre exemple se numara supralargirile soselei Pipera, strazii Nitu Vasile si a bulevardului Constantin Brancoveanu.



Exproprieri de 8.000 euro/mp

Una dintre cele mai mari probleme ale autoritatilor in dezvoltarea proiectelor intr-un ritm cat mai rapid este necesitatea relocarii sistemelor de utilitati din zonele respective. "O problema mai mare decat exproprierile este cea a relocarii sistemelor de utilitati care traverseaza sau stau la baza proiectelor, cum este cazul si la Pasajul Basarab. Am gasit in subteran sute, poate mii de cabluri de tensiune, si toate a trebuit relocate", spune Gheorghe Udriste, directorul general al Directiei de infrastructura si transporturi din cadrul PMB.

Exemplul dat de el este strapungerea Berzei-Buzesti, care leaga Piata Victoriei de Dambovita, proiect estimat acum la o valoare de circa 400 de milioane de lei (circa 110 mil. euro), din care lucrarile de construtie si montaj reprezinta numai 150 de milioane de lei (aproximativ

40 mil. euro), diferenta fiind necesara pentru exproprieri si pentru relocarea utilitatilor.

La finalizare traseul va avea cate trei benzi pe sensul de mers si o cale dubla de tramvai pe centrul strazilor.

"Estimarea de pret care se face pentru unele proiecte este depasita, din pacate, uneori, de realitatea din teren. Noi verificam planul cadastral si ne asteptam, de exemplu, sa avem de despagubit zece familii. La fata locului putem constata ca unele imobile locuiesc mai multe familii, ceea ce inseamna costuri mai mari", explica Udriste.

PMB duce in acest moment o campanie masiva de exproprieri, cele mai importante zone fiind cele de pe splaiul Dudescu, Nicolae Grigorescu si cele din apropierea Pasajului Basarab. In cazul in care proprietarul de drept al terenului si imobilelor care au fost expropriate nu accepta propunerea de pret inaintata de PMB, cazul este in litigiu si proiectul sta pe loc.

"Am avut cazuri in care unele persoane au cerut si 8.000 de euro pe metrul patrat. Oricum in momentul in care se calculeaza cuantumul despagubirilor se iau in considerare o multime de lucruri. Daca pe terenul de care este nevoie pentru proiect este o firma, atunci noi trebuie sa calculam si impactul financiar pe care il are relocarea pentru respectiva afacere, adica trebuie sa platim mai mult", spune oficialul PMB. In mod normal pretul pe metrul patrat la exproprieri este de 400-1.000 de euro, in functie de tipul terenului, respectiv daca este liber de constructii, daca are un imobil pe el, daca proprietarul este persoana fizica sau juridica.



Experimentul NATO

In timpul summitului NATO bucurestenii au putut observa ceva aproape de neinchipuit: timpi scazuti de asteptare la semafor si mai putine masini care au efectuat manevre interzise. Motivul principal a fost prezenta a cateva sute de agenti de circulatie in marea majortitate a intersectiilor din Capitala. PMB a inaugurat recent centrul de manangement al traficului, care cuprinde momentan numai 14 intersectii importante urmand ca pana la finalizare, in toamna acestui an, sa cuprinda 140 de puncte importante in traficul local.

Nici strazile mai bune si nici monitorizarea in timp real a traficului nu vor putea insa fluidiza suficient traficul actual, pentru simplul motiv ca depaseste de cateva ori capacitatea maxima de transport in conditii de confort a infrastructurii actuale. Udriste recunoaste ca in ceea ce priveste zona centrala a Bucurestiului din punctul de vedere strict al infrastructurii nu se mai poate face nimic. Masurile necesare cum ar fi taxarea trecerii cu automobilul prin zona centrala nu pot fi insa introduse pana cand nu se ofera o alternativa. In mod evident aceasta ar trebui sa fie soseaua de centura a Capitalei, pe care inca se mai fac exproprieri si care ar urma sa fie dublata, de la doua la patru benzi.

Inchiderea inelului central de circulatie insa, reprezentata in cea mai mare parte de finalizarea Pasajului Basarab, ar putea reduce si presiunea traficului. Desi nu va rezolva problema tranzitului Capitalei pe cele doua axe importante, N-S, E-V, el va permite redistribuirea traficului pe magistralele importante. Altfel spus, el va fi o alternativa pentru diametrala nord-sud. Printre cei avantajati vor fi cei care vin din nord si vor sa ajunga in Berceni, sau cei din zona Rahovei, care sunt obligati acum sa treaca prin Drumul Taberei.



Benzi unice, poate dupa alegeri

Promise inca din primavara de catre actualul primar, benzile unice pentru mijloacele de transport in comun sunt in stadiul de cifre si litere pe hartie. In toamna insa ar putea incepe in sfarsit demarcarea lor, pe cele mai importante bulevarde din Capitala care permit, prin numarul sporit de benzi de circulatie pe sens, o astfel de masura. Tot in toamna ar putea fi scoase la licitatie cele doua mari pachete de constructie a parcarilor sub si supraterane, proiecte ce urmeaza sa fie dezvoltate prin parteneriat public-privat.

Printre proiectele care ar putea sa fie pornite in scurt timp se numara pasajul peste Barbu Vacarescu si patru artere care ar urma sa fie reabilitate complet, respectiv Aerogarii, Liviu Rebreanu, Pantelimon si Iancului. Succesul de la pasajul Obor nu a putut fi reeditat si in Piata Muncii, desi exista un proiect in acest sens, pentru ca nu a primit avizul comisiei de urbanism a PMB. "Am ratat startul in Piata Muncii. Comisia de urbanism a dorit o alta solutie, adica sa coboare complet pietonii in subteran, iar linia de tramvai sa fie mutata sub actualul amplasament", explica Udriste.


Publicat de : ---
Data publicării: 26 Iun 2008 - 04:27
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=30061&titlu=Urbanism__Proiectele_de_&_quot_finete&_quot__vor___rezolva_traficul_Capitalei