Primarii de la tara se chinuie cu bugete de supravietuire



Comunele tarii care asteapta sa intre in Europa la sfarsitul anului se chinuie cu bugete minuscule, de 10 15 miliarde lei vechi, in conditiile in care kilometrul de asfalt costa peste 2,5 miliarde ROL

. Banii se aduna din veniturile proprii, care aduc intre 25% si 50% din bugetul local, din sume defalcate din TVA, alocate special pentru finantarea invatamantului, si din bani din impozitul pentru profit, pentru echilibrarea bugetelor locale. Practic, acesti bani sunt alocati sa acopere cat de cat cheltuielile minime de supravietuire ale localitatilor. In fata provocarii a kilometri intregi   de drumuri comunale neasfaltate, primarii se duc cu jalba în protap pe la judete sa capete ceva bani pentru ambitiile satului: un km de drum asfaltat, un proiect de alimentare cu apa, un pod…
Teoretic, banii se dau de la judet în functie de suprafata comunei si numarul de locuitori. Practic, mai intervine si elementul politic. Cu acest sistem, explica presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, comunele bogate primesc cei mai multi bani, iar cele sarace - cei mai putini. Pentru ca, de regula, comunele bogate au mai multi locuitori. În plus, de multe ori acestea sunt situate la marginea oraselor, unde sunt supermarketuri sau agenti economici prosperi, care platesc taxe si impozite semnificative, astfel ca aceste comune, care au deja venituri proprii mari, primesc si cei mai multi bani de la judet. Sistemul, desi pare echitabil, adânceste dis- crepantele.

Un km de asfalt pe an
Prundu e o comuna din judetul Giurgiu cu 5.800 de locuitori. Are un buget de aproape 11 miliarde, venituri proprii de 5,3 miliarde, sume defalcate din TVA 5,5 miliarde ROL. Acestia din urma sunt alocati pentru plata salariilor din învatamânt, a asistentilor personali, a asistatilor social. Primarul localitatii, Vasile Andronache, a reusit sa asfalteze 2 km din 14; un km acum doi ani, un km anul acesta. Costul asfaltarii - 5,4 miliarde ROL.

Primariile încaseaza numai 80% din impozite
Veniturile proprii provin din taxele si impozitele locale, pe proprietate. De regula, acestea se încaseaza numai la nivel de 75 - 80%. Pentru comuna Maguri Racatau, din judetul Cluj, cu 2.500 de locuitori, bugetul e de 20 de miliarde lei, numai 25% acoperit din veniturile locale. În comuna nu e niciun agent economic. Primarul localitatii, Ionel Cobârzan, spune ca pentru comunele mai sarace ar trebui prevazuti bani speciali pentru infrastructura. Pâna acum, banii se împarteau de catre consiliile judetene. Din iarna se pare ca banii comunelor vor fi alocati de catre directiile generale ale finantelor publice, în functie de proiecte.  
Publicat de : ---
Data publicării: 31 Mai 2006 - 06:00
 

Link știre