Rătăciti prin... doctrine [1]

Pe masa de lucru a comisiei de etică a Internationalei Socialiste se află o cuprinzătoare documentatie referitoare la unul dintre partidele membre, nimeni altul decât PD, asa cum s-a metamorfozat în ultimii ani când si-a pierdut până si cele mai vagi urme de social democratism.

Nu numai preconizata fuziune cu PNL, ci si demersurile unor lideri pedisti în directia apropierii de partidul Popular European sunt de natură a-i determina pe multi responsabili ai Internationalei Socialiste să regândească pozita PD în cea mai mare si mai puternică organizatie politică mondială bazată pe comuniunea doctrinară.
Stim că pentru multi concetăteni, treaba aceasta cu „doctrinele" nu are absolut nici o importantă. Nu-i avem în vedere doar pe cei dezinteresati, în general, de politică, ci si pe militantii unor partide. Atât sondajele de opinie cât si propriile noastre investigatii gazetăresti au demonstrat că până si unii parlamentari care fac parte din anumite partide habar n-au ce doctrină propovăduiesc formatiunile lor poltiice, răspunsurile rezumându-se – în cazul cel mai bun, adică atunci când nu spun niste enormităti strigătoare la cer – la repetarea papagalicească a câtorva lozinci.
Ceea ce se întâmplă în PD si în legătură cu acest partid prezintă un interes larg nu numai si nu în primul rând în plan doctrinar, ci în raport cu o temă comună tuturor formatiunilor politice, demne de această denumire.
Poate că mai mult decât alte partide, PD s-a preocupat, în special după Conventia din martie 1992, de identitatea lui ideologico-doctrinară, în deosebi în ceea ce priveste însusirea si promovarea anumitor valori specifice, adică a valorilor propovăduite de social democratia modernă, de tip occidental. Cine va scrie (dacă se va ivi si un asemenea personaj) istoria PD va constata – fără un efort deosebit – că a adoptat până la Conventia de la Iasi din august 1997 un număr incredibil de documente programatice, un adevărat tezaur de creatie doctrinară. Nu a fost vorba despre copierea textelor fundamentale ale Internationalei Socialiste, ci despre un efort remarcabil de întelegere si de interpretare corectă a realitătilor românesti din perspectiva valorilor social democrate. Toate acestea zac, probabil undeva în arhivele din Aleea Modrogan. Este interesant, totusi, de remarcat că se mai păstrează, încă, în memoria unor membri „de rând" ai PD câte ceva din ceea ce reprezenta vocea PD în „concertul" politic autohton. Dar, cine îi mai bagă în seamă pe membri cu vechi state de serviciu, care mai cred în ceva, care mai au convingeri politice? Probabil, ca si în alte partide, sunt trecuti irevocabil în rândurile dinozaurilor.
Fapt este că PD din anul 2005 nu mai seamănă deloc, nu mai are nimic comun cu partidul dinamic, ofensiv, creativ din perioada 1992-1997.

Cine l-a făcut să dispară se stie prea bine; liderii reveniti la putere în perioada 1997-2000 nu s-au interesat decât de propriile pozitii, în special de acumularea unor averi considerabile, iar cei nou veniti, s-au înscris, fără probleme, în goană pentru înavutire, tot prin accesul la putere.
În aceste conditii, ce rost mai are orientarea doctrinară? Este un adevărat balast. Apropierea de Partidul Popular European indică aceeasi „linie" de comportament. Cel putin la acest capitol – oportunismul – se manifestă o consecventă remarcabilă, demnă de invidiat.
Dar ce interesează toate acestea pe Nea Nae sau pe Tanti Varvara? S-ar cuveni să-i intereseze. Cea mai mare parte a necazurilor cărora trebuie să le facă fată, zi de zi, se explică prin modul în care unii politicieni au înteles si înteleg să conducă tara. Pentru că, fie la putere, fie în opozitie, au proprii reprezentanti în forul suprem al tării, Parlamentul României. Dacă pe fotoliile de senatori si de deputati se află multi oportunisti de tipul evocat sunt slabe sperante că se va schimba ceva fundamental, în bine, în viata majoritătii concetătenilor nostri. Mărirea si decăderea unui partid politic – care s-a aflat si a revenit precum PD la putere – este de natură a preveni electoratul în legătură cu gravele consecinte ale unei optiuni de vot gresite. Lamentările nu-si au rostul. Măcar să se învete ceva din asemenea lectii aspre ale istoriei noastre postdecembriste.

Publicat de : Valentin Stănilă
Data publicării: 01 Mar 2005 - 09:09
 

Link ştire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=1621&titlu=Rataciti_prin____doctrine