Doctorul Ciomu al politicii [1]

Motto
Hic Rhodus, hic salta!
Recent, avandu-l alaturi pe marele perdant de la Cluj, dl Ioan Rus, marele perdant pe tara, dl Adrian Nastase, a spus a dojana apropo de nominalizarea dlui Vanghelie: “Primaria Generala poate sa fie o trambulina pentru un viitor presedinte al Romaniei”.

Adica mai pe romaneste: sa nu-l lasam pe Vanghelie sa candideze la primaria Bucurestiului, ca poate castiga si, cine stie, dupa aia poate candideaza la Presedintie si o castiga si pe aia! Aceasta e, desigur, o prostie: avand stigmatul PSD-ului pe armoariile sale heraldice (cioara si vioara!), dl Vanghelie este tras in jos si are sanse mici sa castige primaria generala, adevaratul motiv pentru care a fost aruncat in lupta fiind speranta de a nu obtine partidul un scor din cale-afara de rusinos. Dar chiar daca sansele dlui Vanghelie la Palatul Cismigiu ar fi reale, si chiar daca asta i-ar crea in viitor sanse la Palatul Cotroceni: care-i problema? Daca poporul il vrea primar general, sa fie primar general, iar daca poporul il vrea Presedinte, sa fie Presedinte!
Aceasta luare de pozitie a dlui Nastase tradeaza asadar antidemocratismul funciar al domniei-sale: l-o fi vrand poporul, dar nu-l vreau eu, deci nu se poate! Facandu-si de foarte tanar o stralucita cariera politica, pana la varf, in calitate de protejat si de favorit al unui puternic al zilei sau al altuia, si neavand nevoie de popor in ascensiunea sa vertiginoasa, dl Nastase poate crede sincer ca simpatia poporului, sprijinul popular, sunt de dispretuit intr-o cariera politica, si ca aceasta se poate foarte bine face exclusiv prin culise, cu aranjamente, intrigi si targuieli. Dar iata ca o data a fost si domnia-sa pus in situatia de a se supune judecatii electoratului, si a fost trantit la pamant. Asa de zdravan, incat intr-o tara normala, intr-un partid normal, n-ar mai trebui sa-si revina, in calitatea sa de politician cu un palmares de 0% succese electorale. Posibil, aceasta imprejurare explica de altfel, freudian, indarjirea dlui Nastase impotriva dlui Vanghelie, care pana acum a castigat doua competitii electorale din doua, avand asadar un palmares de 100%. Ca un adevarat doctor Ciomu al politicii, domnia-sa va fi reactionat poate subconstient la modul “daca eu nu pot, de ce sa poata el?”
Prin urmare, nu credem ca dl Nastase se teme sincer ca dl Vanghelie, castigand primaria de Bucuresti, va deveni candva presedintele Romaniei: nici macar domnia-sa nu poate fi chiar atat de dus cu pluta! Mai degraba, se teme ca dl Vanghelie va castiga pur si simplu. Ceea ce ar declansa, inevitabil, noi si dezagreabile comparatii, chiar daca gratie “democratiei de partid” din PSD ele ar ramane nerostite. De aceea dl Nastase ar prefera drept candidat la primaria generala nu un om din carne si sange, ci un manechin de zapada artificiala, ca domnia-sa. Nu un om viu, care sa spuna si prostii dar care sa aiba si idei, ci o holograma insailata in spatiul virtual al corectitudinii politice, un fel de femeie gonflabila ce poate lua orice forma si orice pozitie - iarasi ca domnia-sa - fiind azi blonda, maine bruna, azi - in opo-zitie - de stanga, maine - la putere - de dreapta, doar continutul ramanand mereu acelasi: nimicul. Un candidat care sa piarda cu 5%, dupa care partidul sa explice savant - a cata oara? - ca “am tras invatamintele ce se cuvin din mesajul electoratului”.
Dar nu eventualele refulari si frustrari ale dlui Nastase fac obiectul atentiei noastre, ci interesul public. Iar interesul public cere ca principalul partid din punctul de vedere al reprezentarii in Parlamentul Romaniei, chiar daca e in opozitie, sa nu fie condus de niste cretini. Ce s-a intamplat la Cluj? S-au adunat perdantii - Nastase cu Rus si cu alti lideri pesedisti din provincia in care PSD-ul a pierdut guvernarea - pentru a le da lectii campionilor de cum se castiga alegerile. Domniile-lor reprezinta, pasa-mi-te, intelighentia de partid, desi sunt sterili ca niste pietroaie de pe marginea drumului: singura rostire memorabila prin care distinsul si rafinatul domn Nastase va ramane in Istorie este “sa-mi numarati ouale!”. Dar dl Nastase are resursa suprema, sugerata deja de altii, incepand cu colegul nostru dl Mironov, de a arata cat e de distept: sa participe in locul dlui Vanghelie la alegeri, castigandu-le triumfal. Hic Rhodus, hic salta! - i s-a spus laudarosului din antichitate. Nu mai povesti ce saritura fabuloasa ai facut tu in Rhodos: aici e Rhodosul, sari aici!
Sau, cum spunea in concluzia sa un banc ireproductibil in toate detaliile: daca esti asa desteapta, satisfa-te si singura!
Publicat de : VICTOR NITELEA
Data publicării: 22 Feb 2005 - 09:59
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=1376&titlu=Doctorul_Ciomu_al_politicii