VIITORUL CSAT, O CAZEMATA IN JURUL PRESEDINTELUI [1]

Dan Badea Traian Basescu a reusit sa ne uimeasca din nou

. El a reusit sa termine intreg pachetul legislativ privind Securitatea Nationala a Romaniei la un an de la depunerea juramantului ca presedinte al Romaniei. Grupul operativ de lucru din cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), coordonat de consilierul politic al presedintelui, Claudiu Saftoiu, si-a depus deja "oferta" la Guvern. "Produsele" de ultima ora ale echipei de la Cotroceni sunt proiectul de Lege privind organizarea si functionarea Consiliului Securitatii Nationale, proiectul Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei si proiectul de Lege privind Activitatea de Informatii, Contrainformatii si Securitate. Baietii lui Basescu au realizat un adevarat ghiveci al Securitatii Nationale, incat ne va lua multa vreme pentru a-l intelege cu adevarat. Pe de alta parte, deoarece exista zvonuri conform carora echipa presedintelui Basescu intentioneaza sa promoveze intreg pachetul legislativ prin ordonante de urgenta, in timpul vacantei parlamentare ce urmeaza, suntem obligati sa atragem atentia opiniei publice asupra a ceea ce ni s-a pregatit in laboratoarele Cotrocenilor. Prezentam astazi primul dintre aceste "produse", viitorul CSAT. Dupa ce au decis abuziv infiintarea Comunitatii de Informatii, in lipsa suportului legal de functionare, a strategiei de securitate nationala si fara a o supune dezbaterii parlamentare, oamenii presedintelui Basescu au hotarat din nou, tot in cadrul restrans al Administratiei Prezidentiale, reorganizarea CSAT. In esenta insa, aceasta reorganizare este de fapt un nou organism care pastreaza in linii mari atributiile vechiului CSAT, dar ca structura si mod de actiune este radical diferit. Noua denumire a CSAT-ului va fi, dupa adoptarea legii, Consiliul Securitatii Nationale (CSN). In argumentele ce insotesc proiectul acestei legi, echipa de experti prezidentiali a avut mari probleme in a defini rolul acestui organism. Astfel, ei si-au pus zece mari intrebari, la care n-au gasit raspuns, acesta ramanand sa fie dat, probabil, de catre societatea civila. Prima dintre intrebarile deschise lansate de expertii lui Saftoiu este urmatoarea: "Consiliul trebuie sa fie un corp de sprijin pentru presedinte (1), sau un corp de "consilieri", un grup de oameni cu inalte functii in stat care il sfatuiesc pe presedinte (2), sau un forum de dezbateri menit sa dea presedintelui o perspectiva cat mai cuprinzatoare asupra problemelor de securitate pentru ca el sa ia deciziile in cea mai buna cunoastere a situatiilor (3), sau institutie cu responsabilitate colectiva, in care toti membrii raspund alaturi de presedinte pentru activitatile lor (4)?" Din parcurgerea proiectului de lege rezulta ca prima varianta(1) este raspunsul corect. Consiliul Securitatii Nationale si Internationale Prima modificare importanta din legea CSAT este chiar schimbarea denumirii acestui organism. El se va numi astfel Consiliul Securitatii Nationale si, fata de CSAT, va fi investit si cu "coordonarea unitara a activitatilor care privesc participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere si restabilire a pacii". Prin aceste atributii, CSN se autoproclama jandarm international, depasind chiar si aspiratiile lui Nicolae Ceausescu. O alta modificare importanta este scoaterea din textul noii legi a propozitiei "activitatea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii este supusa examinarii si verificarii parlamentare", restul articolului de lege ramanand neschimbat. Cu toate acestea, in argumentatia autorilor acestui proiect de lege se afirma ca s-a urmarit, culmea!, intarirea controlului parlamentar prin… cooptarea in componenta Consiliului a celor doi presedinti de camere" ca si cand participarea acestora la procesul decizional este suficienta pentru a exclude controlul parlamentar de specialitate. Nicolae Vacaroiu ii ia locul lui Tariceanu Modificari fundamentale s-au operat si in ceea ce priveste structura de conducere a CSN. Daca, pana acum, ierarhia CSAT presupunea si presupune inca doar o functie de vicepresedinte, ocupata de primul-ministru, in proiectul noii legi s-a introdus functia de prim-vicepresedinte al Consiliului, dar si un nou post de vicepresedinte. Astfel, prim-vicepresedinte al CSN va fi Presedintele Senatului, iar al doilea post de vicepresedinte va fi ocupat de presedintele Camerei Deputatilor. Seful CSN va fi insa, ca si pana acum, presedintele Romaniei. De asemenea, au aparut modificari si in privinta membrilor Consiliului. Au pierdut aceasta calitate seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala, dar au fost cooptati, ca noi membri, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului si ministrul sanatatii. Secretarul noului CSN este consilierul prezidential pentru securitate nationala, cel care, cum am aratat deja cu alta ocazie, este si seful Comunitatii Nationale de Informatii. Prin CSN, Basescu si-a subordonat Guvernul O alta modificare de structura este infiintarea, in cadrul noului CSN, a trei comitete care acopera cele trei componente strategice fundamentale ale securitatii nationale, chiar daca una dintre aceste componente (siguranta nationala) a capatat o alta denumire. De altfel, initiatorii proiectului de lege au renuntat la sintagma de "siguranta nationala", considerand ca aceasta este "o componenta a securitatii nationale, alaturi de apararea nationala si ordinea publica". Cele trei comitete sunt: Comitetul pentru aparare, Comitetul pentru ordine publica si Comitetul pentru activitatea de informatii, contrainformatii si securitate. Conform proiectului de lege, "Comitetele sunt organe de lucru ale Consiliului, infiintate cu scopul de a organiza si coordona activitati care privesc securitatea nationala si internationala, politica externa si orientarile de baza in domeniul politico-militar, directiile de actiune referitoare la apararea tarii, ordinea publica, managementul situatiilor de urgenta si comunitatea de informatii" (art.14, pct.1). De asemenea, "comitetele sunt formate dintr-un numar de 3 la 5 persoane, fiind coordonate de catre un membru al Consiliului care indeplineste functia de presedinte al acestuia si isi desfasoara activitatea pe baza programului annual al Consiliului". In componenta acestora, indeosebi ca invitati, Traian Basescu si-a plasat toti consilierii prezidentiali ale caror roluri nu pot fi decat pur decorative, daca nu chiar de-a dreptul informative. Comitetul pentru aparare este condus de ministrul apararii nationale si este format din ministrul afacerilor externe, ministrul economiei si comertului, ministrul justitiei si ministrul finantelor publice. Comitetul pentru ordine publica este condus de ministrul administratiei si internelor si ii are, ca membri, pe ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, ministrul justitiei, ministrul sanatatii si ministrul finantelor publice. Comitetul pentru activitatea de informatii, contrainformatii si securitate este condus de directorul SRI si este format din directorul SIE si ministrul justitiei. Invitati la lucrarile acestui comitet, "daca prezenta lor este necesara in raport cu problemele aflate pe ordinea de zi", sunt: directorul general al Directiei Generale de Informatii a Apararii (DGIA), directorul Directiei de Informatii si Protectie Anticoruptie (DIPA) din Ministerul de Justitie, directorul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) a MAI, directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS), directorul Serviciului de Protectie si Paza (SPP), consilierul prezidential pentru securitate si consilierul prezidential pentru probleme politice. Comunitatea de Informatii a CSN In paralel cu Comunitatea Nationala de Informatii (CNI), proiectul de lege prevede constituirea unei "structuri analitice de planificare si coordonare strategica, evaluare si elaborare integrata a produselor informationale ale CNI. Atributiile, organizarea si functionarea acestei structuri se stabilesc prin hotarare a Consiliului" (art.11, pct.2). Conform unei alte hotarari a CSAT, cea de infiintare a CNI din 18 noiembrie, atributiile noii structuri descrise mai sus seamana pana la identificare cu atributiile Oficiului pentru Informatii Integrate din cadrul CNI. Avand in vedere insa ca proiectul de lege prezentat de noi este realizat pe 11 noiembrie a.c., iar hotararea de infiintare a CNI a fost data o saptamana mai tarziu, este de presupus ca echipa de experti a lui Saftoiu a renuntat, ulterior, la prevederea privind infiintarea structurii "analitice" descrise mai sus. Altfel, CSN-ul va avea doua comunitati de informatii in spatiul si asa destul de stramt al gheretei de la Cotroceni.
Publicat de : Dan Badea
Data publicării: 17 Dec 2005 - 07:14
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=13038&titlu=VIITORUL_CSAT__O_CAZEMATA_IN_JURUL_PRESEDINTELUI