Miorita US Army [1]

 Laurentiu Mihu laurentiu

.mihu@evz.ro Oana Dobre oana.dobre@evz.roJoi, 8 Decembrie 2005 La Babadag, Kogalniceanu, Cincu si Smardan, venirea americanilor aduce si spaima, si sperante. Teama de un posibil atentat terorist este depasita insa de speranta ca bazele americane vor crea locuri de munca si prosperitate. La nivel de stat, facilitatile militare inseamna un nou statut pentru Romania, care va trebui sa suporte insa consecintele unui eventual esec al politicii americane de securitate. > Prietenia Americii ne atrage dusmania Rusiei. „Expansiunea infrastructurilor SUA si ale NATO pana la frontierele Rusiei pune sub semnul indoielii viitorul Tratatului de neproliferare”, a declarat ieri vicepremierul Serghei Ivanov, ministru al apararii in guvernul de la Moscova. > Vom avea scut antiracheta? „Romania si Turcia intra cu sanse mari in competitia cu Polonia pentru amplasarea scutului american antiracheta”, scrie influentul cotidian francez „Le Figaro”. Potrivit expertilor, Romania ar fi preferata din ratiuni politice. Interpretarea fotografiei de ieri: presedintele si Condoleezza „Basescu vrea sa o ia cu fulgi cu tot, ii strange mana ca un marinar” „Dincolo de aparente, Basescu etaleaza atitudinea unui barbat in fata unei femei, nu pe cea a unui presedinte in fata unui important demnitar”, considera profesorul Zoltan Bogaty, seful Catedrei de psihologie de la Facultatea de Psihologie si Sociologie a Universitatii de Vest din Timisoara. Acesta a studiat fotografia publicata ieri pe prima pagina a „Evenimentul zilei”, pe care o republicam alaturat. „Spatiul ocupat de Basescu in acest cadru este mult mai mare decat cel ocupat de secretarul de stat american. Impresia este ca Basescu vrea sa o ia cu fulgi cu tot. Ii strange mana ca un marinar, desi este vorba despre o femeie. Se vede ca este un om care nu respecta protocolul si asta ii da forta. Rolurile celor doi par inversate, la prima vedere. Basescu afiseaza un zambet marinimos, de parca el ar fi cel care ofera ceva”, observa Bogaty. Dincolo de aparente, spune profesorul timisorean, o analiza atenta scoate la lumina si alte aspecte: „Zambetul secretarului de stat american tradeaza curiozitate, dincolo de faptul ca se incadreaza in standardul zambetului diplomatic. Basescu a intins prea mult mana si a intrat in spatiul prea apropiat al acesteia. Atitudinea ei este cea a unei femei foarte puternice, care doar pare mai slaba pentru ca stie cat este de puternica si nu are nevoie sa-si etaleze puterea. Il priveste cu curiozitate pe Basescu”. ( Malin Bot, malin.bot@evz.ro) Prietenia Americii ne  atrage dusmania Rusiei Moscova vrea sa se retraga din Acordul privind armamentul conventional Rusia a amenintat ieri cu retragerea din Tratatul privind limitarea armamentului conventional in Europa (CFE), in caz ca SUA si NATO isi vor amplasa dispozitivele militare in vecinatatea frontierelor sale. Avertismentul vine la numai o zi dupa semnarea la Bucuresti a Acordului de acces privind stabilirea de facilitati militare americane in Romania. „Expansiunea infrastructurilor SUA si NATO pana la frontierele Rusiei pun sub semnul indoielii viitorul Tratatului CFE”, a declarat, la Moscova, vicepremierul rus Serghei Ivanov, ministru al apararii. „Rusia isi indeplineste toate obligatiile prevazute de Tratat. Dar daca vom vedea ca unele tari ignora aceasta, vom trage propriile noastre concluzii”, a adaugat el. Intrebat in legatura cu declaratia lui Serghei Ivanov, Traian Basescu a spus ca respecta declaratiile oficialilor rusi. „Le Figaro”: scutul antiracheta in Romania Romania si Turcia intra si ele cu sanse mari in competitia cu Polonia pentru amplasarea scutului american antiracheta, scrie cotidianul francez „Le Figaro” in editia de ieri. Celelalte state vizate ar fi Cehia si Ungaria, dar, potrivit expertilor militari, Romania si Turcia sunt mai bine plasate, prima din ratiuni politice, cea de-a doua din motive tehnice. „Guvernul de la Bucuresti a angajat deja discutii cu americanii si este mult mai dispus la concesii decat cel polonez”, scrie „Le Figaro”. Deschidere catre spatiul postsovietic, Orientul Mijlociu, Asia The Power and Interest News Report, o prestigioasa organizatie din SUA, considera ca „regiunea Marii Negre ofera o perspectiva excelenta catre inima Orientului Mijlociu (in zona dintre Maroc si Pakistan). Este, de asemenea, regiunea care conecteaza Marea Caspica, o zona bogata in petrol si gaze, cu Mediterana de Est, o zona de o importanta cruciala din punct de vedere energetic pentru UE”. Raportul PINR noteaza ca facilitatile americane pot fi utilizate si de fortele NATO in cazul unei situatii conflictuale in regiunea Transnistreana si ca ofera deschidere si catre China, marea putere la rasarit, rivala a SUA.  ( Oana Dobre, oana.dobre@evz.ro; Constantin Vlad, constantin.vlad@evz.ro) Romania castiga sau pierde alaturi de SUA Analistii politici, economici si militari ne spun daca trebuie sa ne bucuram sau sa ne temem de bazele SUA Avantaje politice. Din punct de vedere politic, principalul avantaj identificat de analistul Emil Hurezeanu este „consolidarea pozitiei in randul membrilor NATO”. In opinia acestuia, acordul semnat cu SUA este „o polita pe termen lung, deoarece prezenta americanilor este un antidot impotriva fricii: de propria neputinta, de fatalitatea istorica”. Emil Hurezeanu crede ca bazele americane vor conduce la o scadere a vulnerabilitatii din punctul de vedere al derapajelor, fie ca e vorba despre ultranationalism sau despre miscari precum mineriadele. Riscuri politice. „Castigul americanilor este si castigul nostru. Reculul sau infrangerea SUA va fi si infrangerea Romaniei”, afirma Hurezeanu. In opinia sa, „atentatele teroriste tin de tari fragile si ostile. Acum, Romania poate fi considerata si una, si alta de catre tarile islamiste”. Avantaje militare. Analistul militar Ionel Nicu Sava considera ca „avantajele sunt mai degraba de ordin strategic”. „Acordul confirma rolul de pivot euro-atlantic al Romaniei si ridica regiunea Marii Negre la rangul de zona strategica relevanta in secolul al XXI-lea. Nu ma astept ca baietii din Transnistria, de pilda, sa inceapa sa-si faca bagajele, insa cu siguranta instalarea unei forte militare credibile la Marea Neagra va conduce la ecologizarea politica si strategica a zonei”, crede analistul. Riscuri militare. „Riscul nu este doar unul terorist, pe care ni l-am asumat, ci exista, mai ales, riscul esecului politicii loviturilor preventive”, considera Sava. Avantaje economice. Paul Hanarahan, presedintele companiei AES Corporation SUA, angajata in competitia pentru Electrica Muntenia Sud, a dat ieri un semnal pozitiv. „Investitorii americani, dar nu numai cei americani, au tendinta sa se implice in tarile cu baze militare”, a declarat Hanarahan pentru Mediafax. Analistul economic Daniel Daianu este insa mai sceptic. „Nu vad avantaje economice extraordinare. Nu trebuie sa ne asteptam la investitii masive”. El crede ca nici perceptia oamenilor de afaceri sau a institutiilor internationale despre Romania nu se va schimba prea mult. (Oana Dobre, Oana.dobre@evz.ro) Trambulina. Cele mai folosite „ustensile” in cazuri de interventie urgenta sunt avioanele - de vanatoare si/sau bombardament, ori de transport si/sau logistica. Raza de actiune a tuturor avioanelor militare americane poate fi extinsa teoretic nelimitat, prin realimentare in zbor, insa in cazul unei operatiuni de urgenta ea poate varia dramatic in functie de configuratia sau incarcatura fiecarui aparat in parte. Un avion C-130 „Hercules” poate zbura pana la 3.792 km., incarcat la maximum. Gol, acelasi aparat ajunge la peste 8.350 de kilometri. In cazul ipotetic al utilizarii unor astfel de avioane in cadrul unor operatiuni avand ca punct de plecare bazele americane din Romania, avioanele C-130 ar putea transporta trupe sau material militar pana in Afganistan, Iran sau fostele republici sovietice din Asia Centrala. Avionul de lupta F-15, in configuratia cu trei rezervoare externe adaugate la rezervorul „clasic” si armament minimal, atinge peste 5.500 de kilometri, ceea ce inseamna ca misiuni plecate din Romania ar putea avea, teoretic, ca punct final zone ca estul Chinei, Kasmirul, sudul Peninsulei Arabice sau Somalia. „Ultrasecretul” aparat de zbor E-3 „Sentry” (AWACS, de supraveghere radar si vizuala) poate sa stea in aer timp de opt ore, la viteza de croaziera de 579 km/h, iar cele de tip RC-135V/W Rivet Jointpot raman in misiune 11 ore fara realimentare, la o viteza de croaziera de 1.000 km/h. Asadar, misiunile de recunoastere pot viza zone cel putin la fel de indepartate de estul Europei ca si cele accesibile avioanelor de lupta sau de transport de mare capacitate.   (Constantin Vlad) US Army in tara Mioritei Babadag, judetul Tulcea, ieri. Un panou albastru, situat la intrarea in localitate dinspre Jurilovca, anunta grav: SERVING AMERICAN FORCES IN ROMANIA („La dispozitia fortelor americane in Romania”). Somptuoasa avertizare, insotita de adresa web a unei firme, este postata la numai cativa metri de Unitatea de Infanterie Marina a armatei romane. Insa contrastul e la el acasa in Babadag. Unitatea este indeajuns de ponosita pentru a nu trece neobservata. Cu toate astea, aici se pregatesc patru-cinci sute de militari profesionisti. Anul trecut, ei s-au antrenat in poligon cot la cot cu 1.400 de soldati texani. Job-uri si terorism Baza de instructie a Marinei militare si poligonul sunt celebre la Babadag. Este, de altfel, tot ceea ce poate enumera, ca repere, un localnic intalnit pe strada. „La noi nu exista fabrici unde sa munceasca lumea”, ingaima o batrana. Femeia are 72 de ani, cauta medicamente pentru sotul rapus la pat, iar sosirea americanilor nu o mai incalzeste prea mult. Subiectul starneste unele nedumeriri. Ele se impletesc insa cu eterna speranta ca „viata va fi mai buna”. „Va fi bine numai daca vor fi si locuri de munca. Altfel, deja riscam cu teroristii astia care vor fi atrasi de prezenta americanilor”, explica un alt locuitor. Omul nu vrea sa-si dea numele. „E un subiect sensibil, stiti dumneavoastra”, apare si justificarea. „Poate vor face gradinite si vor repara drumurile. Asa ne vor da si noua de lucru si vom fi bucurosi ca au ales Babadagul”, isi da cu parerea un tanar. „Acum iau somaj de doua milioane, dar poate mi-oi gasi de lucru la ei”. „Sper sa cumpere mancarea de la noi” Viceprimarul (PRM) Nicolae Mihai are inca rezervele sale motivate de experienta cu americanii de anul trecut. Atunci au fost cantonati la Babadag nu mai putin de 1.400 de militari. „S-au transportat felurite provizii si armament pentru ei cu masini grele. Noi le-am indicat un anumit itinerar pana la unitate, dar nu l-au respectat. Asa ca ne-am ales cu drumurile stricate, iar canalizarea a cedat si ea. Ne-am adresat prefecturii si consiliului judetean. De acolo, am fost trimisi la Ambasada SUA pentru daune”. El spera ca, „de data asta, americanii macar sa nu-si mai aduca hrana si apa din Turcia si sa cumpere de la noi”. Poligonul de la Cincu,ca o mina de aur Pe un drum care pare ca nu a mai fost reparat deloc de zece-cincisprezece ani, la vreo zece kilometri de soseaua Sibiu-Brasov, se intinde in liniste comuna brasoveana Cincu. Are mai putin de doua mii de suflete, oameni ale caror principale ocupatii este oieritul si agricultura. Primarul Ioan Tanase spera ca venirea americanilor ii va face pe „cei de la judet” sa-si intoarca fata si catre ei. „Nu avem apa curenta, dar cel mai grav e ca podul peste Olt sta gata sa cada. Mi-e frica sa nu se surpe cand or trece trupele americane”, spune primarul. „Terenurile de antrenamente se intind pe mii de hectare. Nu va pot da cifre exacte pentru ca nu am voie si, sincer, nu le prea stiu nici eu. Este acolo si drumul catre observatorului regal de pe timpul lui Carol, dar nu se poate ajunge la el pentru ca trebuie sa treci prin unitatea militara. Acolo este desant acum. Nu prea multi soldati”, povesteste primarul. Pro si contra Badea Toader, un batran trecut de 70 de ani, nu se teme de americani. Spera doar ca asa va primi pamantul stramosilor pe care, zice el, s-a facut poligonul. La Cincu traiesc si cateva familii de rromi. Unii au casele la poligon si spera sa fie evacuati ca sa primeasca ceva despagubiri. Iar Adelina Ciocosel spune ca isi va deschide un bordel. „Or avea nevoie si americanii de ceva fetite, sa se relaxeze. O sa-mi extind hotelul, ca sa zic asa, si o sa fac ceva mai intim. Ceva pe placul americanilor”, explica femeia. S-au scumpit terenurile la Mihail Kogalniceanu Primarul comunei Mihail Kogalniceanu, Valer Muresan, ne-a declarat ca, daca ieri terenul in intravilan costa 15 euro/mp, azi este de doua ori mai mult. „Maine e posibil sa se tripleze”, spune el. La fel s-a intamplat si cu terenurile din extravilan, unde un metru patrat de teren arabil cu iesire la soseaua nationala costa 3 euro. „Va dati seama, un miliard de lei hectarul”, se minuneaza primarul. Atat ca un italian a fost se pare mai istet decat localnicii si, in urma cu doi ani, a cumparat fostul IAS Mihail Kogalniceanu, ajutat, se pare, de un american. Este vorba de 46 de hectare amplasate in apropierea aeroportului. „Ferma era in faliment si au cumparat-o de la lichidator”, spune Valer Muresan. (Feri Predescu) Baze romanesti pentru trupe SUA Cele patru baze oferite SUA de catre autoritatile de la Bucuresti vor fi conduse de ofiteri romani. „Nu este vorba despre baze americane in sens clasic, ci despre o prezenta americana in facilitatile militare romanesti”, a anuntat MApN. Accesul in cele patru baze a fost inchis dupa semnarea acordului. „In urmatoarele zile nu are nimeni voie sa patrunda in interior”, ne-a declarat purtatorul de cuvant al MApN, Cristinel Ghiga. > Babadag - poligonul (2.700 ha) asigura cazare pentru 250 de militari si poate fi utilizat pentru exercitii de infanterie, tancuri, artilerie, aruncarea grenadelor si trageri de pe elicoptere si avioane. > Mihail Kogalniceanu - aerodromul are 3,5 km lungime. Baza poate asigura conducerea zborului si pe cea administrativa, cladiri pentru cazare, hangare, spatii de depozitare. > Smardan (Galati) - uriasul poligon (8.500 ha) poate gazdui 600 de persoane si diverse exercitii, inclusiv trageri cu armamentul trupelor chimice sau bombardament in picaj cu avioane de lupta MIG-21 Lancer. > Cincu (Sibiu-Brasov) - situat intre cele doua judete, are o suprafata de 104 kilometri patrati. Si aici pot avea loc antrenamente variate. ( Laurentiu Mihu, laurentiu.mihu; Dragos Popescu,dragos.popescu@evz.ro)      
Publicat de : ---
Data publicării: 08 Dec 2005 - 07:57
 

Link ştire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=12113&titlu=Miorita_US_Army