Marți, 11 Ianuarie 2005 - 09:51 AM Aleg.RO: Proiectul Stoica

Publicat de: e.fogarasi

ziua PNL se afla astazi in cea mai favorabila pozitie din perioada postdecembrista. Aceasta pozitie implica insa necesitatea adoptarii unor decizii cruciale cu privire la strategia, organizarea si identitatea sa, iar aceste decizii vor avea un impact major asupra politicii romanesti in urmatoarele decenii. De aici rezulta o responsabilitate covarsitoare. S-a spus, pe buna dreptate, ca Romania mileniului trei are nevoie de un nou pasoptism. Altfel spus, reconstructia identitatii nationale nu este posibila in noul context global si european fara un nou proiect politic, comparabil cu acela care a intemeiat Romania moderna in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in prima jumatate a secolului XX. Integrarea europeana nu inseamna si nu trebuie sa insemne o pierdere a identitatii nationale sau a proiectelor politice nationale. Asa cum liberalii au construit identitatea nationala a Romaniei moderne de la 1848 si pana la 1938, tot asa este nevoie astazi de o forta politica puternica si clarvazatoare care sa reconstruiasca aceasta identitate in conditiile integrarii europene. Nu este vorba de ambitie, de orgoliu sau trufie. Este o misiune istorica. Daca liberalii de astazi nu pot sa construiasca aceasta noua forta politica, ea oricum se va naste, dar fara ca liberalii sa mai joace un rol major in acest proces.

Pentru a putea face fata insa acestei provocari istorice, PNL are nevoie de o reforma profunda in directia cresterii si dezvoltarii sale organizationale. Aceasta reforma trebuie sa fie insa infaptuita in paralel cu actiunea hotarata in scopul realizarii proiectului indispensabil pentru buna functionare a sistemului politic romanesc: crearea polului de centru-dreapta prin coagularea tuturor fortelor politice care pot impartasi si imbogati valorile noastre. Tot ceea ce vrem pentru Romania si pentru PNL nu se poate realiza decat daca Alianta DA se transforma in partid politic.


Transformarea Aliantei DA in partid politic
Daca Alianta s-ar fi constituit in anul 2002, iar nu in toamna anului 2003, daca initiativa transformarii in partid politic ar fi fost asumata inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale, Alianta nu ar mai fi fost astazi in situatia inconfortabila de a face concesii costisitoare pentru realizarea majoritatii parlamentare in vederea formarii si sustinerii Guvernului, care trebuie sa coopereze in Parlament cu doi presedinti de camera apartinand opozitiei.

Ideea fuziunii PNL-PD este astazi imbratisata de tot mai multi lideri si membri ai Aliantei, iar publicul larg, incurajat de acestia, a inceput si el sa recunoasca necesitatea si semnificatia acestei decizii politice majore. S-a dovedit acum ca reforma sistemului politic nu este posibila cu jumatati de masura, cu ezitari si cu teama, cu agende personale care inlocuiesc agendele partidelor si pe cele ale electoratului, intr-un cuvant, cu lipsa de viziune. Este momentul sa manifestam curaj si sa cream un leadership adevarat.


Argumente in favoarea unificarii PNL si PD
Unificarea fortelor Aliantei intr-un singur partid politic este un proiect politic urgent. Argumente legate de sistemul politic, de functionarea unui vehicul politic eficient, de viitorul si stabilitatea partidelor care compun Alianta, de contextul european si politica europeana pun in evidenta aceasta urgenta.


Sistemul politic romanesc
a. Unificarea fortelor DA intr-o singura entitate politica de centru-dreapta este calea de echilibrare a sistemului politic romanesc prin crearea unei contraponderi la fortele de stanga. Aceasta echilibrare nu este posibila decat prin formarea unei constructii politice functionale, unitare, indivizibile si sustinute de o puternica familie europeana.

b. Unificarea reflecta o realitate existenta deja in spatiul politic romanesc. Aceasta realitate a fost recunoscuta ca atare de catre electorat. Electoratul roman cere aceasta grupare de forte, in aceasta configuratie, si o legitimeaza prin vointa lui, recunoscand afinitatile si compatibilitatea dintre cele doua partide ale Aliantei. Alegerile locale au demonstrat si perfecta complementaritate a structurilor PNL si PD din teritoriu. Acolo unde structurile locale ale unuia dintre aceste partide sunt fragile, structurile celuilalt partid sunt puternice. In plus, alegerile parlamentare si prezidentiale au confirmat inca o data aderenta electorala a acestei formule de unificare a fortelor politice de centru-dreapta.

c. Prin identitatea sa doctrinara, partidul rezultat din unificare va accelera procesul de simplificare a spectrului politic, avand capacitatea sa absoarba fara probleme dificile oricare alte forte de centru si centru-dreapta. S-ar putea recupera astfel unele elemente valoroase si, in acelasi timp, s-ar putea bloca astfel posibilitatea folosirii unor formatiuni minuscule ca vectori de atac impotriva Aliantei DA pe partea de centru-dreapta a spectrului politic.


Functionarea Aliantei
a. Unificarea PNL-PD devine o necesitate nu numai din motive conjuncturale. Intr-adevar, Alianta nu poate avea eficienta functionala pe termen lung daca cele doua partide isi definesc parteneriatul drept unul conjunctural si tranzitoriu.

b. Asigurarea bazei politice si a conducerii unitare prin crearea noului partid va evita problemele si disfunctionalitatile de tip CDR. Fara unitate de comanda si control, este usor de anticipat ca, mai devreme sau mai tarziu, partenerii vor crea frictiuni, blocaje sau chiar crize cu efecte greu de anticipat. Experienta recenta a desemnarii prefectilor si problema numirii secretarilor de stat sunt un semnal de alarma ingrijorator. Acest pericol creste in conditiile in care Alianta DA si-a asociat la guvernare inca doua partide, PUR si UDMR.

c. Asigurarea unei structuri de partid unitare va facilita si sustine actul guvernarii, creand premisa institutionala pentru promovarea politicilor noii guvernari, ceea ce va permite evitarea disputelor si erorilor care s-au manifestat in guvernarea 1996-2000.

d. Integrarea Aliantei DA intr-o noua coalitie guvernamentala creeaza un spatiu de manevra pentru PUR si UDMR (dar si pentru PSD si PRM), care vor incerca sa speculeze, intr-un moment sau altul, eventuala competitie dintre PNL si PD.

Viitorul si stabilitatea celor doua partide

a. Pe termen scurt, in ipoteza amanarii sau respingerii unificarii, ambele partide trec, dupa ultimele alegeri, printr-o tranzitie care poate avea, daca nu este gestionata corect, efecte destabilizatoare. Pe langa procesul alegerii conducerilor centrale ale celor doua partide intr-un moment foarte sensibil, adica exact in acelasi moment in care energiile trebuie mobilizate pentru rezolvarea problemelor guvernarii, va urma un indelungat proces de alegeri in toate judetele tarii, ceea ce va mentine posibilitatea aparitiei unor conflicte intre organizatiile locale ale celor doua partide. Consecinta va fi o perioada turbulenta, cu multe ambitii personale, incoerente organizationale si o competitie acerba. Este necesara evitarea instabilitatii fortelor interne si a luptelor pentru putere cu efectele lor negative asupra perceptiei publice si asupra actului guvernarii. Unificarea, pusa in aplicare pas cu pas, este solutia care anticipeaza si diminueaza toate aceste probleme. Turbulenta este oricum inevitabila; ea poate fi insa diminuata si canalizata intr-un proiect constructiv daca ambele partide desfasoara un efort coordonat in acest sens.

b. Pe termen lung, in ipoteza amanarii sau respingerii unificarii, este putin probabil ca un colaps generalizat al PSD sa lase spatiul social-democrat liber pentru PD, dupa cum este la fel de putin probabil ca PNL sa poata ocupa singur spatiul de centru si centru-dreapta promovand o platforma pur liberala. Ideea ca toate grupurile de interese si conglomeratul de baze de putere care alcatuiesc PSD vor disparea in neant peste noapte, lasand locul unui spectru politic imaculat, alcatuit din PD si PNL, este naiva. In varianta evolutiei independente, chiar daca supravietuirea celor doua partide nu este amenintata, viitorul lor ca partide majore este destul de nesigur. Varianta unificarii asigura o baza politica solida pentru actuala guvernare.


Contextul european si politica europeana
a. Integrarea sistemului politic romanesc in sistemul politic european cere un pol puternic de centru-dreapta. Sistemul politic romanesc nu poate fi functional in context european daca nu are o platforma stabila care sa sustina idei si politici de centru si de centru-dreapta.

b. In ipoteza aderarii la curentul popular a partidului rezultat din unificarea PNL-PD, s-ar crea avantajul castigarii suportului celei mai puternice familii politice europene care domina Parlamentul European. Prezenta viitoare a partidului rezultat din unificare in Parlamentul European s-ar realiza in cadrul celui mai puternic grup politic, cu toate beneficiile care rezulta pentru Romania din aceasta imprejurare.

c. Apartenenta doctrinara a PNL si PD la Partidul Popular European ca urmare a unificarii lor intr-un singur partid ar putea fi atacata pe motiv de inconsecventa. In realitate, aceasta apartenenta nu este o dovada de inconsecventa, ci rezultatul schimbarilor care s-au produs in realitatile politice, economice, sociale si demografice ale Romaniei. Aceste schimbari cer o regandire a felului in care sunt articulate doctrinele si programele politice. O asemenea regandire este normala in contextul schimbarilor care au intervenit recent in peisajul doctrinar international. Astfel, pe de o parte, s-a produs o deplasare a unor partide dinspre stanga catre centru-drepta pentru a-si mari spatiul electoral (The Third Way - A Treia Cale). Pe de alta parte, partidele de dreapta tind sa ocupe spatii electorale de centru si de centru-stanga (Compassionate Conservatism - Conservatorismul Angajarii Sociale).

Aceste miscari au creat premisele unor constructii doctrinare foarte creative si cu un mare potential de succes in conditiile in care transformarile economice si sociale, pe plan global, regional si national, cer solutii noi, diferite de cele gandite si structurate in a doua jumatate a secolului trecut. Experienta avuta din momentul in care am prezentat public tema fuziunii si redefinirii ideologice a PNL ne spune ca nu exista adversari mai feroce ai unei abordari pragmatice si constructive decat inchistarea si gandirea dogmatica, in sabloane ideologice. Nu trebuie sa uitam ca identitatea noastra politica este rezultatul gandirii, imaginatiei si deciziilor pe care le luam continuu in timp ce ne adaptam la contexul politic in care traim, iar nu ceva dat, care ne este impus de o autoritate situata in afara istoriei.


Etapele si principiile fuziunii
S-a spus mereu, ca reactie la lansarea ideii de fuziune, ca aceasta "este un proces complicat". Intr-adevar, tinand seama de experienta proprie, pot spune ca o fuziune politica este un proces complicat. Dar tocmai de aceea trebuie sa fim atenti la toate nuantele si detaliile, la toate sensibilitatile si interesele care sunt in joc. Doua mari pericole exista in aceasta privinta.

Primul este ca adversarii fuziunii, in loc sa se opuna fatis cu argumentele necesare, sa se pretinda adepti ai acesteia numai pentru ca, mai apoi, sa defineasca termenii si conditiile ei in asa fel incat sa o blocheze. De pilda, ei pot sa formuleze conditii inacceptabile, termeni inechitabili sau sa aiba pretentii nejustificate. Fixarea unui calendar nerealist sau incercarea de a-i obliga pe colegii democrati sa adopte o identitate "liberala" definita in termeni foarte restrictivi si arbitrari sunt doua exemple in acest sens.

Al doilea pericol deriva din faptul ca noii convertiti la idee, actionand cu bune intentii, dar neavand timpul necesar sa studieze si sa asimileze datele problemei in toata complexitatea ei, sa faca pasi pripiti sau declaratii pripite care, in loc sa ajute, vor duce la subminarea procesului.

De aceea, este necesar sa construim acest proces intr-un mod etapizat, bazat pe totala deschidere fata de partenerii nostri si avand un orizont strategic clar definit.


Etapele fuziunii
a. Formarea si exprimarea vointei politice. De la lansarea proiectului politic al fuziunii dintre PNL si PD si pana in prezent, urgenta acestui proiect a fost general inteleasa. Eficienta guvernarii depinde de unirea PNL si PD intr-un puternic partid de centru-dreapta. Cu atat mai mult daca vor avea loc alegeri anticipate aceasta fuziune este necesara. Iata de ce Congresul PNL trebuie sa dezbata, sa anunte public vointa politica si sa adopte o decizie privind problema fuziunii cu PD. Pe de alta parte, aceiasi pasi trebuie sa fie facuti cat mai curand de PD in cel mai scurt timp posibil, congresele celor doua partide trebuie sa se reuneasca si sa adopte decizia de unificare.

b. Etapa organizatorica. Spre deosebire de formarea vointei politice, omogenizarea institutionala a partidului unificat necesita o perioada mai mare de timp. Se pot accepta, pe timp limitat, solutii "de tranzitie", cum ar fi unirea bicefala a structurilor de conducere la nivel central si la nivel local, urmand ca, in cel mult un an de la data fuziunii, sa se organizeze conferintele judetene si Congresul pentru adoptarea statutului si alegerea noilor structuri de conducere ale partidului unificat. Gestionarea etapei organizatorice cere abilitate, intelepciune, competenta politica, spirit de dialog si incredere.


Principiile fuziunii
Fara a intra in detaliile organizatorice si in elementele care tin de calendarul acestui proces politic, se impune negocierea fuziunii pe temeiul unor principii reciproc acceptate. Ar putea fi avute in vedere, ca baza de discutie, mai multe principii de constructie institutionala.

a. Principiul respectului reciproc pentru traditiile si valorile celor doua partide. Orice manifestare de aroganta poate sa compromita procesul fuziunii. Din punct de vedere politic, aceasta fuziune este o unificare a fortelor politice de centru-dreapta. Din punct de vedere juridic, fuziunea nu se confunda cu absorbtia. Fiinta celor doua partide nu dispare pur si simplu, ci continua in fiinta partidului unificat. Nu ar fi in interesul partidului unificat sa renunte la uriasa rezerva de credibilitate pe care o constituie istoria si traditia liberalilor, dupa cum s-ar limita audienta electorala daca nu s-ar tine seama de experienta si evolutia postdecembrista a democratilor.

b. Principiul proportionalitatii. Intr-o prima faza a etapei organizatorice a fuziunii, reunirea structurilor de conducere ale celor doua partide la nivel national si la nivel local se poate face pe o baza proportionala, in raport cu reprezentarea parlamentara actuala a PNL si PD

c. Principiul credibilitatii. In cea de-a doua faza a etapei organizatorice, alegerea noilor structuri de conducere ale partidului unificat trebuie sa se faca in functie de credibilitatea liderilor nationali si locali. Sustinerea electorala a partidului unificat depinde de aceasta credibilitate, iar nu de jocurile birocratiei interne, ale gastilor si ale cooperativelor care blocheaza afirmarea valorilor si incurajeaza promovarea mediocritatii.

d. Principiul alegerii uninominale. Fiecare lider national si local trebuie sa fie ales individual, intr-o competitie libera.

e. Principiul separarii functiilor de conducere in cadrul partidului de functiile guvernamentale. Trebuie sa se evite cumulul de functii la nivelul partidului si la nivel guvernamental. Managementul institutional modern impune o diferentiere functionala, astfel incat sa se asigure o cat mai larga valorificare a competentelor existente in partid.

f. Principiul democratiei interne. Este necesara instituirea unor procese electorale deschise care sa asigure competitia onesta la toate nivelele.

g. Principiul diversitatii in unitate. Institutionalizarea curentelor politice interne va crea cadrul modern pentru expimarea tuturor ideilor si intereselor din partidul unificat si va asigura unitatea acestuia. Structurile de conducere ale partidului unificat vor reflecta in mod proportional, prin compozitia lor, forta acestor curente.

h. Principiul profesionalizarii leadership-lui. Dezvoltarea infrastructurii intelectuale si tehnice a partidului va crea premisele pentru fomarea unor lideri credibili, competenti si onesti si pentru modernizarea tuturor structurilor partidului unificat.


PNL, un partid liberal-popular
PNL a suferit o transformare radicala. La 130 de ani de la intemeierea sa formala, PNL a devenit, sub presiunea schimbarilor politice din mediul sau, un partid de dreapta. El ocupa astazi aproape integral, in Romania, spatiul politic pe care, in tarile Uniunii Europene, il ocupa partidele populare. Ca si acestea, PNL reuneste un intreg spectru de curente de dreapta si centru-dreapta.

Programul politic adoptat la Congresul Extraordinar din august 2002 pune in lumina valori care sunt consonante cu valorile dreptei europene: nu numai libertatea individului, ci si respectul fata de familia acestuia; nu numai spiritul de initiativa, ci si egalitatea sanselor; nu numai proprietatea privata si piata libera concurentiala, ci si coeziunea economica si sociala; nu numai statul minimal, ci si sublinierea functiei sale de partener al sectorului privat in dezvoltarea economica si de promotor al politicilor publice in invatamant, sanatate si asistenta sociala. Mai mult, in primavara lui 2001, PNL a adoptat un document programatic in chestiunea nationala in care a afirmat, in egala masura, necesitatea pastrarii identitatii nationale si ideea reconstructiei acestei identitati pe un temei civic. Natiunea civica este conceptul acreditat de Partidul National Liberal in ultimii ani, ca reactie la nationalismul extremist, de factura etnica, dar si ca reactie la pericolul pierderii identitatii nationale in procesul de integrare europeana. Dreptatea si adevarul, valori sub semnul carora am intemeiat alianta cu Partidul Democrat, sunt tot o expresie a identitatii noastre actuale.

Structura rezultata in urma fuziunilor succesive, situarea noastra in sistemul politic al Romaniei de astazi si valorile pe care le impartasim ne diferentiaza de partidele liberale europene si ne apropie de partidele populare. Intelegerea acestei realitati este posibila daca avem reprezentarea exacta a ceea ce inseamna Partidul Liberal, Democrat si Reformist European si Partidul Popular European.

Mai intai, Partidul Liberal, Democrat si Reformist European nu este o forta politica de dreapta. El nu este compus, cum arata si numele sau, numai din partide liberale. Membrii sai sunt partide de centru, de centru-stanga si chiar de stanga. Nici unul dintre aceste partide nu a castigat vreo victorie electorala semnificativa in ultima jumatate de secol. Ele au participat intotdeauna la guvernare in coalitii, indiferent daca au jucat un rol mai mic sau mai mare.

In al doilea rand, Partidul Popular European nu este o entitate monolitica din punct de vedere doctrinar. Trebuie invinsa prejudecata potrivit careia aceasta forta politica ar fi una de factura exclusiv crestin-democrata. In realitate, PPE este o structura federativa care inglobeaza conservatori, crestin-democrati, neoconservatori si liberali clasici. Numitorul comun al acestor partide este definit de liberalismul clasic in domeniul economic, democratia constitutionala in domeniul politic si coeziunea in domeniul economic si social. Crestin-democratia este numai o componenta a Partidului Popular European. Partidul Popular din Spania si Partidul Conservator din Marea Britanie nu sunt partide crestin-democrate, desi sunt membre ale Partidului Popular European.

Asadar, Partidul National Liberal este astazi, de facto, prin structura sa, prin situarea sa in spectrul politic si prin valorile pe care le impartaseste, un partid liberal-popular. Nu se pune problema ca liberalii romani sa isi schimbe identitatea. Nu se pune problema unui viraj doctrinar. Trebuie sa avem insa curajul sa ne intelegem pe noi insine, sa stim cine suntem si sa formam vointa politica necesara pentru a declara identitatea noastra actuala. Implicatiile strategice si politice ale acestei decizii vor fi profunde.


Concluzii
La Congresul din februarie, partidul nostru se afla in fata adoptarii unor decizii cruciale cu privire la strategia, organizarea si identitatea sa, iar aceste decizii vor avea un impact major asupra politicii romanesti in urmatoarele decenii. De aici rezulta o responsabilitate covarsitoare.

Avem ocazia sa punem temelia unei constructii care poate deveni marea forta politica in masura sa redefineasca identitatea nationala si sa relanseze Romania in noul context global si european al secolului XXI. Avem sansa sa ne angajam in cel mai spectaculos si important efort de imaginatie, creativitate si constructie politica din Romania ultimilor cinci decenii. Avem posibilitatea sa cream un partid politic cu o doctrina, identitate si organizare care sa rivalizeze cu acelea ale marilor partide europene si, pe aceasta cale, sa ducem Romania spre destinul ei istoric european.

In acelasi timp, din frica, din comoditate, din lipsa de viziune sau datorita unor interese marunte, putem prefera statu-quo-ul sau jumatatile de masura. Putem sa ne ascundem dupa epitetul de "liberal" sau sa evocam o prost inteleasa "traditie istorica" sau "mostenire istorica" si sa ratam astfel intalnirea cu istoria. Putem sa ne lasam coplesiti de teama de schimbare si sa nu facem altceva decat sa incurajam astfel germenii esecului viitor. Indiferent de decizia pe care o vom lua, trebuie sa ne gandim bine la scenariile care vor decurge din aceasta decizie comuna.

Putem adopta o hotarare impotriva fuziunii si ne putem asuma o identitate liberala in sens difuz si strain naturii noastre politice actuale, dar in conformitate cu pretinse imutabile afilieri internationale. Mai rau, putem sa definim aceasta identitate in mod arbitrar, restrictiv si cu totul strain nu numai de spiritul si istoria liberalismului romanesc, ci si de compozitia actuala a partidului nostru. Numai cei care traiesc cu iluzii pot crede ca partidul nostru va mai avea un viitor in aceasta situatie. Putem sa adoptam o hotarare in favoarea fuziunii, dar, in loc sa lasam ca identitatea noii entitati politice sa se contureze in mod natural si firesc in acord cu vointa electoratului si cu practica politica a celor doua partide, sa incercam sa ii impunem o definitie in functie de cliseele anacronice ale intelegerii liberalismului sau de o perceptie nepotrivita a problemei afilierii internationale. Aceasta ultima cale are semnificatia descurajarii procesului de fuziune. Faptul ca un asemenea demers este facut cu buna-credinta sau cu rea-credinta nu mai conteaza.

De aceea cred ca un al treilea scenariu - in care partidul rezultat din fuziunea PNL-PD uneste intr-o structura organizationala moderna diversitatea curentelor de centru-dreapta, institutionalizandu-le si creand un cadru in care sa se manifeste eficient si constructiv - este cel pe care trebuie sa il urmam. Astfel avem sansa sa cream o forta politica fara precedent si sa ne angajam intr-un proiect politic cu o reala anvergura istorica, nationala si europeana.


Pagina realizata de Bogdana PAUN


(1093 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Ziua

· Alte știri de la e.fogarasi


Azi: Cea mai citită știre din sursa Ziua:

Proiectul Stoica | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.64486002922058 seconds.