Luni, 19 Septembrie 2005 - 02:00 AM Aleg.RO: DacĂŁ nu, DA!

Publicat de: Valentin StĂŁnilĂŁ

Declaraþiile preºedintelui Traian Bãsescu la întoarcerea în þarã dupã "triumfalul" turneu în SUA se înscriu în rândul acþiunilor bine cunoscute ale ºefului statului prin care urmãreºte scopuri personale destul de clare, în primul rând acumularea unui capital de imagine cât mai consistent în vederea punerii în aplicare a planurilor sale autoritariste. Sunt multe de analizat în legãturã cu fiecare subiect abordat în discursul de pe aeroportul Henri Coandã. În numãrul de faþã ne vom rezuma la tema parlamentului unicameral. Este un domeniu destul de vast, complicat, cu foarte multe conotaþii ºi consecinþe. Nu este locul aici pentru a-l trata exhaustiv. Ceea ce ne îndeamnã, totuºi, sã ne referim la respectiva temã (desigur, la numai câteva componente) este modalitatea prin care preºedintele Bãsescu intenþioneazã sã-ºi atingã propriile þinte.
Aºadar, reprezentanÞii partidelor parlamentare au fost invitaÞi sã participe - În aceastã sãptãmânã - la consultãri pe diverse subiecte Între care modificarea ConstituÞiei În vederea instituirii parlamentului unicameral. Potrivit legii fundamentale, dar ºi legii referendumului, se cer parcurse anumite proceduri, ideea principalã constituind-o obÞinerea unui acord cvasigeneral al formaÞiunilor politice reprezentate În Parlamentul României. Dl preºedinte a spus, În esenÞã, cã - În cazul În care nu se va ajunge la un asemenea acord - referendumul tot va avea loc. Adicã, domnia sa Îl va convoca. Punct.
În aceste împrejurãri, la ce mai folosesc preconizatele consultãri? Sã afle ºeful statului care sunt pãrerile liderilor partidelor politice parlamentare? Pãi, pânã acum, ei ºi-au tot exprimat opiniile, cu vârf ºi îndesat. Crede preºedintele cã îi va convinge pe cei care au altã poziþie? Puþin probabil. Existã interese puternice care explicã respectivele poziþii.
Vom avea, desigur, prilejul sã analizãm pe toate feÞele tema parlamentului unicameral. Cu siguranÞã, dezbaterea va antrena segmente importante ale spectrului politic ºi ale societãÞii civile. Se vor iniÞia sondaje de opinie, cu Întrebãri bine ticluite din care va rezulta, indubitabil, cã "poporul vrea parlament unicameral". De altfel, preºedintele a "sugerat", În stilul sãu caracteristic, ce vor avea de pãtimit cei care nu se vor supune voinÞei poporului, fie ºi numai prin cârcoteli.
Acum, este un prilej pentru partidele, ONG-urile responsabile, pentru liderii de opinie sã acÞioneze. Faptul cã ºeful statului a declarat, cu zâmbetul sãu inconfundabil, cã "dacã nu, Da", adicã κi va impune propria formulã, indiferent de poziÞiile partidelor, de alte opinii, este de naturã a provoca o foarte mare Îngrijorare.
Cele trei argumente aduse de ºeful statului În susÞinerea poziÞiei sale meritã, la rândul lor, o discuÞie serioasã. Toate pot, fi interpretate În cea mai populistã "cheie". De altfel, la unele aspecte ne-am referit Într-un precedent editorial. Apelul "la popor" - prin referendum - este o armã cu douã tãiºuri.
ExperienĂža istoricĂŁ aratĂŁ cĂŁ - pe aceastĂŁ cale - s-au instaurat numeroase regimuri dictatoriale. Tocmai de aceea ConstituĂžia Âşi Legea aferentĂŁ impun anumite reguli prudenĂžiale ĂŽn privinĂža referendumului.
În legãturã cu poziþia preºedintelui intereseazã nu numai ceea ce a afirmat, ci ºi ceea ce n-a spus. Orice lucru pe lumea aceasta nu este integral rãu sau integral bun. Sistemul bicameral are avantajele lui din perspectiva exercitãrii puterii în stat. Altfel, n-ar exista în zeci ºi zeci de þãri cu regimuri democratice consolidate, în unele dintre ele cu o tradiþie de sute de ani. A omite elementele pozitive ale sistemului bicameral înseamnã adoptarea unei poziþii incorecte.
Departe de noi intenÞia de a jigni pe cineva, dar tot sondajele de opinie ne permit sã observãm cu obiectivitate: o mare parte a populaÞiei nu se poate pronunÞa, În cunoºtinÞã de cauzã, În legãturã cu avantajele ºi dezavantajele sistemului unicameral. "Ideea" preºedintelui nu poate sã nu fie pusã ºi În relaÞie cu aceastã stare de fapt ºi de spirit. Mai ales, accentul pus pe latura pecuniarã dã foarte mult de gândit. Dacã Parlamentul costã, de ce nu-l desfiinÞãm de tot? Cu siguranÞã, se vor gãsi destui adepÞi ai acestui punct de vedere. Vrem - nu vrem, se cuvine sã acceptãm ideea cã "democraÞia costã". Ori, tocmai aici se aflã miezul acelui "dacã nu, DA!". Este posibil ca aceastã formulã sã placã multor concetãÞeni, dezamãgiÞi de clasa politicã dâmboviÞeanã, dornici sã existe ordine, siguranÞã În Þarã, mai puÞinã corupÞie ºi nedreptate. Or toate aceste deziderate se pot Împlini numai Într-un regim democratic; oricât de imperfect ar fi, numai un astfel de regim este incomparabil mai bun decât autoritarismul.

(1006 )