Luni, 15 August 2005 - 07:53 AM Aleg.RO: „Odioșii” politicieni români suferă de sindromul „sinistrei soții”

Publicat de: Florin Negruțiu

Gândul „Monica Macovei îmi amintește de doamna Ana Pauker”. Revelația îi aparține tânărului Victor Ponta și a fost exprimată lunea trecută, în conferința de presă a PSD, ca reacție la schimbările pe care ministrul Justiției le face la vârful parchetelor. La Ponta a funcționat un automatism mental specific bărbaților misogini din politica autohtonă, care asociază femeile cu personaje sinistre din istorie, a reacționat, prompt, Mihaela Miroiu, decan al facultății de Științe Politice de la SNSPA. Femei sinistre au fost și Rodica Stănoiu, asociată cu Elena Ceaușescu, și Ecaterina Andronescu, despre care s-a spus că ar fi urmașa Suzanei Gâdea. ”Bărbații din România nu aruncă nici un fel de anatemă asupra bărbaților siniștri din istorie. Numai femeile sunt asociate cu personaje sinistre”, crede Mihaela Miroiu, autoare a numeroase studii „de gen”.

În umbra bărbaților
Suzana Gâdea, Alexandrina Găinușe, Lina Ciobanu sau Aneta Spornic, iar, peste ele, Elena Ceaușescu, „Coana Leana”. Aceasta sunt modelele cu care bărbații din politica actuală le identifică pe adversarele lor atunci când vor să le atace și nu mai au argumente. „Dar a făcut cineva o asociere a bărbaților cu Dăscălescu sau cu Bobu?! Cine face asocieri cu miile de personaje mizerabile din politica românească și politicienii actuali?”, se întreabă Mihaela Miroiu. Ea găsește că aceste automatisme sunt de înțeles în condițiile în care femeile-politician nu au avut o istorie, ele au stat în umbra bărbaților, cărora le-au fost soții sau amante. Singurele femei care au intrat înainte de 1989 în arena publică au fost personaje sinistre, precum cele din jurul lui Nicolae Ceaușescu.
Minodora la maxim
Dar cum este politica privită din interior? „Se face o politică macho. Există în România un climat social, de mentalitate, care nu permite femeilor să ajungă acolo unde merită”, spune deputata PSD Minodora Cliveti. Sfidând tendințele, Minodora Cliveti a ajuns, și cu ajutorul șefului ei din filiala Bacău, acolo „unde merită”: este președintă a Comisiei de egalitate de șanse din Consiliul Europei și șefă a comisiei omonime din Parlamentul României. În actualul Legislativ, femeile au cea mai bună reprezentare din toți anii postdecembriști – 10,6% din totalul parlamentarilor. După alegerile din 2000, femeile-deputat reprezentau un procent de 7,1%, iar cele senator 8,5%. Femeile au reușit să se impună și la șefia unor comisii: Rodica Stănoiu, la Comisia senatorială de abuzuri, Lia Olguța Vasilescu, la Comisia de învățământ, și Raluca Turcan, la Comisia de cultură din Camera Deputaților. Minodora Cliveti spune că femeile „nu pot să se desfășoare”, dar crede că aceasta se întâmplă din vina lor, nu pentru că le-ar interzice cineva. Ba, din contra, organismele europene privesc cu ochi buni așa-numita discriminare pozitivă și impun autorităților române să acționeze în consecință. Astfel, în 2002, s-a dat legea egalității de șanse între femei și bărbați, dar asta nu e nimic. Este o cutumă în Parlamentul European ca o treime din eurodeputați să fie femei. „Când se vor face alegeri pentru PE, listele noastre vor trebui să conțină obligatoriu, și în cel mai rău caz, următoarea formulă: locul 1 – bărbat, locul 2 – bărbat, locul 3 – femeie”, explică deputata PSD. Unele partide au încercat să se conformeze, cel puțin teoretic, cerințelor omologilor europeni. PSD anunțase că pe listele sale parlamentare 25% vor fi femei și 30% tineri, dar acest proiect generos a fost dat peste cap de calculele politice ulterioare.
Brandul Mona și steaua Monicăi
Mona Muscă este simbolul femeii-politician în România, crede sociologul Sebastian Lăzăroiu, directorul CURS. El amintește că, în ultimul barometru de opinie, dat publicității în luna iulie de CURS, primii doi miniștri care fac scoruri mari în clasamentul încrederii sunt Mona Muscă, pe atunci ministru al Culturii (56%), și Monica Macovei, ministrul Justiției (39%). „Încet-încet, percepția electoratului față de politicienii-femei s-a schimbat. Aceasta se datorează și bătăliei surde dintre diversele grupări feministe, precum cea a Mihaelei Miroiu sau a Renatei Weber, care au început să impună femei în politică. Suntem, totuși, departe de a avea un președinte femeie”, conchide Sebastian Lăzăroiu.


(455 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Gândul

· Alte știri de la Florin Negruțiu


Azi: Cea mai citită știre din sursa Gândul:

„Odioșii” politicieni români suferă de sindromul „sinistrei soții” | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.61522102355957 seconds.