Miercuri, 06 Ianuarie 2016 - 05:55 AM ARTE: Tarancutele cu picioare dezgolite care au facut senzatie acum un secol. Cine este Alexandru Bellu, pionierul fotografiei romanesti care le-a imortalizat

Publicat de: ---

adevarul

Pierduta printre viile de la Urlati, una dintre cele mai frumoase resedinte boieresti din Prahova, conacul Bellu, a fost locul de respiro artistic al baronului Alexandru Bellu (1850-1921) .

Si acum, splendida cladire restaurata recent pastreaza spiritul, dar si viziunea despre frumos a lui Alexandru Bellu, boierul care a lasat Europa pentru tihna si frumusetea vietii rurale din Urlati.

Alexandru Bellu (Bellio) isi trage originile din Macedonia. Stramosii sai au venit in Valahia la 1780, dovedindu-se oameni cu stiinta de carte si buni afaceristi. S-au inrudit cu marii domnitori, de la Ghica la Cantacuzino, iar unul dintre descendentii familiei, Barbu Bellu, bunicul lui Alexandru Bellu si ministru al Justitiei si al Culturii, a ramas in istorie dupa ce a donat primariei Capitalei un teren, in 1853, pe care se va construi celebrul cimitir din Bucuresti.

Bogat si influent, Alexandru Bellu se stabileste in Prahova, la Urlati

Alexandru Bellu era fiul lui Stefan Bellu si al Elisei Stirbei, fiica domnitorului Barbu Stirbei. Cu o astfel de istorie, drumul in viata al lui Alexandru Bellu parea predestinat. A urmat cursuri de drept la Paris si in Elvetia, a devenit avocat, a cumparat proprietati in Europa – avea case la Nisa, Venetia, Basel si Paris si a fost innobilat cu titlul de baron la Viena.

Dar, cu toate ca ar fi putut urma o cariera fara griji, Alexandru Bellu ia o decizie surprinzatoare. Se retrage frecvent la conacul familiei de la Urlati, alaturi de sotia sa, Alexandrina, si de cei sapte copii, pentru a se dedica unei mari pasiuni, fotografia.

In timpul studiilor de la Paris ii cunoscuse pe pictorul impresionist englez Alfred Sisley si pe Claude Monet, intalniri care ii deschid pasiunea si gusturile pentru arta. Probabil ca inclinatia pentru arta era si o trasatura de familie, unchiul sau, medicul Stefan de Bello, fiind intemeietorul Muzeului Marmotant de la Paris, cu o colectie impresionata de tablouri.

Fiind extrem de bogat, Alexandru Bellu a colectionat tablouri si mobilier, timbre, obiecte de cult si costume traditionale, carti si monede. Influent, in cercul sau de cunostinte se numarau Nicolae Grigorescu, de care l-a legat o stransa prietenie, Theodor Amann, Sever Burada, dar si Regina Maria a Romaniei. La Urlati au poposit deseori regina cu principesa Ileana, dar si George Enescu.

Pasionat de modul de viata al taranilor si in ciuda dotarilor moderne ale conacului – avea, la 1900, iluminat electric, telefon Ericsson, existent si astazi, atelier foto si cinematograf – Alexandru Bellu imprumuta in decoratia casei sale din Urlati elemente de arhitectura populare,  zidaria alba si plafoane din barne de stejar, dar si scoarte si haine traditionale.

Imagini pline de poezie a vietii taranilor

Pasiunea care l-a consacrat insa pe boierul de la Urlati a fost, insa, arta fotografica. Baronul iesea frecvent pe dealurile si campurile din jurul Urlatiului, strabatea satele si imprima pe placile fotografice numeroase chipuri de tarani. A lasat posteritatii portrete de femei frumoase din popor, la munca, torcand lana, alaptand copii sau luand apa de la izvor, batrani cu ochi intelepti si barbati tineri, la munca campului sau cantand la fluier.

Frecvent, in fotografiile sale apar si care cu boi, instantanee folosite si de Nicolae Grigorescu pentru picturile care l-au consacrat in arta romaneasca.

Pionier al fotografiei romanesti

Imaginile pline de poezie lasate posteritatii de Alexandru Bellu l-au consacrat ca un pionier al artei fotografice romanesti, recunoscut international. Bellu a fost considerat un continuator al lui Carol Popp de Szathmari (ale carui litografii sunt la loc de cinste in conacul de la Urlati), primul fotograf de arta si documentarist din Regatul Roman si unul dintre primii zece fotografi din Europa.

Fotografiile baronului Bellu, cu tarani romani, au fost reproduse in albumul „La Roumanie en images“, aparut la Paris, in 1919, iar acesta a autorizat si tiparirea de carti postale dupa fotografiile sale (facute publice pe internet de pasionati, pe pagini dedicate). Imaginile sunt dovezi ale modului de viata din trecut, de la portul oamenilor pana la traditii si viata de zi cu zi din popor.

Tiganca Didina, una dintre muzele baronului Bellu

Fotografiile sale au avut si o aplicatie contemporana practica. Dupa ele s-a realizat reconstructia si reabilitarea conacului de la Urlati, chiar daca ceea ce s-a pastrat din cladire, acum muzeu, este doar o parte dintr-un complex de cladiri care a infruntat cele doua razboaie mondiale si mai ales teribilele cutremure din 1940, 1977, 1984 si 1990.

Toate colectiile din conac au fost donate de Alexandru Bellu in 1921, anul mortii sale, Academiei Romane, iar in 1926, sotia sa doneaza intreg complexul aceleiasi institutii. Familia a dorit sa lase romanilor tot ce au acumulat, o mostenire deopotriva materiala si spirituala pentru poporul in randul caruia au trait.

Destin zbuciumat pentru urmasi si conacul din Urlati

Chiar si destinul familiei Bellu din Urlati s-a impletit cu cel al poporului. Baietii familiei au iubit femei frumoase din satele din jur, iar in zona Urlatiului sunt numeroase povesti despre copiii din flori cu origini boieresti. Doar George, unul dintre cei sapte copii ai lui Alexandru Bellu s-a casatorit cu o frantuzoaica, Odette, si a locuit la conac, intr-o camaruta, pana in 1972. Sotia sa s-a sinucis, insa, la 90 de ani, intr-o crunta depresie, dupa ce toata viata a dorit sa se reintoarca la Paris. George Bellu este considerat au autentic continuator al tatalui sau, a ajutat taranii din Urlati, le-a dat pamanturi si a ingrijit refugiati in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial.

In 1953 complexul Bellu a intrat in patrimoniul muzeal, din 1954 a functionat ca muzeu regional, pana cand a intrat in componenta Complexului Muzeal Prahova, iar din 1990 este in componenta Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova. In 2014, dupa 8 ani de procese, Academia Romana a castigat de la Consiliul Judetean Prahova restituirea in natura a conacului Bellu din Urlati, in baza legii privind regimul juridic al imobilelor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Consiliul Judetean Prahova a deschis actiune civila pentru a recupera banii investiti in renovarea Conacului Bellu, ultima finalizata in 2010.

La interior, conacul este fascinant si in prezent. Construit in stil arhitectonic vechi romanesc, acesta adaposteste ceremica si covoare romanesti din secolul al XIX-lea, carti rare in editii de lux, arta orientala si extrem-orientala (exista un salon turcesc si unul japonez), mobilierul original folosit de familie, cu piese functionale, picturi ale lui Amann si Grigorescu.

Va mai recomandam

Cum a fost sarbatorit primul Revelion din Ploiesti. Cofetarii au trudit zece ore pentru petrecerea de „bulion“ dintre anii 1903-1904

Cum tratau romanii bolile venerice acum 200 de ani. Praful unei insecte-parazit era presarat in locurile dureroase


(632 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Adevarul
· Alte știri din sursa
Adevărul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Adevărul:

Tarancutele cu picioare dezgolite care au facut senzatie acum un secol. Cine este Alexandru Bellu, pionierul fotografiei romanesti care le-a imortalizat | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.62808203697205 seconds.