Luni, 20 Iunie 2005 - 08:24 AM Aleg.RO: "Problemele create de Guvern vor conta mai mult decât circul creat de Băsescu"

Publicat de: Octavian Andronic/Am

Preşedinte executiv al PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase este unul dintre politicienii de marcă ai României contemporane, iubit sau hulit, ales sau respins, el rămâne un reper al cursului politic pe care-l urmează România, la o vârstă (miercuri împlineşte 55 de ani) la care în cariera sa politică va mai avea de urcat munţi şi de coborât văi de autoritate şi de credibilitate. În ajunul aniversării sale, Adrian Năstase a acordat, în exclusivitate Agenţiei de Presă AMOS NEWS, un interviu în care s-a referit la principalele subiecte ale actualităţii. La mulţi ani domnule preşedinte!
Vă mulţumesc. Le mulţumesc, de altfel, tuturor celor care vă împărtăşesc urarea.
Ce sorţi de izbândă credeţi că are demersul majorităţii parlamentare de schimbare a preşedinţilor Camerelor?
Se impune un comentariu despre acest demers, care este neconstituţional şi nedemocratic. Aşa cum preşedintele României este ales pentru un mandat de cinci ani, conform Constituţiei, preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei sunt aleşi pentru un mandat de patru ani, ceea ce s-a şi întâmplat: am fost aleşi pentru patru ani. În Constituţie nu scrie că atunci când i se trezeşte voinţa politică domnului Boc trebuie schimbaţi preşedinţii Camerelor. Constituţia nu permite schimbarea politică a celor doi preşedinţi, aşa cum nu permite schimbarea preşedintelui României atunci când unii sau alţii ar considera că nu stă bine în sondaje... Deci, este o mizerie toată povestea asta. Preşedinţii celor două Camere pot, la limită, să fie revocaţi pentru greşeli grave, pentru încălcarea Constituţiei, aşa cum şi preşedintele României poate să fie suspendat de către Parlament - aceasta este o procedură de excepţie şi nu se bazează pe înţelegeri politice, pe dorinţa de schimbare politică, ci pe erori personale, nu pe faptul că dl Boc nu este mulţumit de cum merge Primaria Clujului pentru că la Bucureşti sunt probleme parlamentare. Or, demersul de care vorbim este bazat pe o doctrină care se numeşte simplu: dorinţa de dictatură.
Adică e o tentaţie totalitară?
Totalitară, nici social- democrată, nici popularistă, nici populistă... Nu ştiu săptămâna asta ce doctrină îmbrăţişează dl Boc, dar demersurile şi anunţurile pe care le face el sunt absolut inadmisibile într-un stat de drept. Şi mai este ceva: îmi aduc aminte că partidul său n-a câştigat nici un fel de alegeri. Alegerile au fost câştigate de către PSD - poporul aşa a decis - dar, pe urmă, prin aranjamente şi şantaj, Traian Băsescu a schimbat acest verdict electoral şi a dat un mandat pentru formarea Guvernului prietenului său din coaliţie Călin Popescu Tăriceanu. Faptul că economia nu merge bine, că nu sunt suficienţi bani pentru medicamente compensate, că trei milioane de pensionari nu vor avea mărite nici măcar cu o sută de lei pensiile anul ăsta, că e nevoie de 20.000 de miliarde pentru a repara casele şi infrastructura anul ăsta, că în loc să se dea bani suplimentari la agricultură se vor lua la bugetul rectificat încă vreo 2.000 de miliarde, toate aceste lucruri nu se datorează preşedinţilor celor două Camere! Deci, să se uite Emil Boc la problemele reale ale populaţiei şi să nu se desprindă de aceste probleme ale oamenilor obişnuiţi.
D-le preşedinte, la şase luni de la alegeri, cum evaluaţi situaţia politică în general?
Sentimentul meu este că tranziţia post-electorală durează o eternitate. În mod normal, ar fi fost util ca perioada post-electorală să se încheie foarte rapid şi după aceea să începem să construim. Tranziţia politică post-electorală din păcate durează, se vede că sunt încă posturi neocupate de către algoritmul puterii, sunt scandaluri continue inclusiv în teritoriu între ei pentru ocuparea unei poziţii de putere. În timpul acesta, lucrurile stagnează din punct de vedere al investiţiei publice, din punct de vedere al investiţiilor străine. Cele străine au scăzut cu 40% în ultimele patru luni şi asta ne arată că şi lumea din afară stă şi se uită la noi şi ne spune: "când terminaţi să vă jucaţi în nisip, ne anunţaţi şi venim pe urmă să vedem despre ce e vorba". Noi încă nu am încheiat în plan intern această perioadă care trebuia să fie relativ scurtă, practic tot sistemul politic este pus sub semnul întrebării de dorinţa lui Traian Băsescu de a se juca cu partidele politice, astfel încât eforturi de 15 ani de clarificare ideologică au fost distruse de jocurile de culise. Iată, PD-ul care a mers în faţa electoratului cu un mesaj de centru-stânga, cu o dimensiune socială puternică, acum trece din buzunarul din stânga în buzunarul din dreapta al lui Traian Băsescu. Şi devine popular, ceea ce este până la urmă şi o mare fraudă electorală. În definitiv, oferta electorală a fost una şi iată, după şase luni, dintr-un partid de stânga s-a transformat într-un partid de dreapta. Şi cei care au votat cu un partid de stânga se trezesc reprezentaţi de alţii, care nu mai consideră problemele muncii ca fiind probleme esenţiale, cum se întâmplă la social-democraţi, ci problemele proprietăţii. În opinia mea, este o foarte mare fraudă electorală, pentru că aici, din punct de vedere moral, din punct de vedere politic, acelaşi lucru se întâmplă cu toate partidele care acum încep s-o ia pe culoarul popular. La magazinul din România s-a băgat doctrina populară, şi toată lumea stă la coadă. Asta îmi aduce aminte de perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial, în care Carol al-II-lea a distrus practic sistemul de partide pentru a pregăti un sistem de dictatură. Eu sper să nu fie cazul în România, dar suntem în momentul în care, practic, toate instituţiile se duc să fie controlate de către preşedintele României. Procurorii vor fi cei mai importanţi, ei intră sub control politic şi lucrul ăsta s-a văzut foarte clar prin angajarea răspunderii Guvernului - televiziunea şi radioul public au fost decapitate, în ciuda faptului că s-a considerat că este vorba de un abuz din punct de vedere moral. Se pregăteşte crearea unei comunităţi a serviciilor de informaţii, evident, cu butonul de comandă la Cotroceni, Oficiul de Spălare a Banilor se propune să fie trecut de la Guvern, din subordinea primului ministru, la CSAT, CNSAS-ul se doreşte să fie trecut în subordinea CSAT-ului. Practic, avem acelaşi model de preluare a unui sistem de putere totalitară care, evident, va pune în curând în discuţie dacă criteriile politice pentru UE mai sunt îndeplinite sau nu.
Cu toate acestea, sondajele arată cel puţin acest lucru, popularitatea lui Traian Băsescu creşte. Cum se explică acest fenomen?
Eu cred că este o chestiune conjuncturală, ea este legată în momentul de faţă de criza ziariştilor, de felul în care a fost gestionată, sigur că preşedintele României nu poate să ofere românilor pâine, nu poate să le ofere creştere economică, el poate să le ofere consistent foarte mult circ. Ceea ce şi face, or lucrurile astea pot să dureze o vreme, dar, după aceea, aşa cum am observat din '90 încoace, există un trunchi al puterii care pune împreună guvernul şi preşedintele, pentru că preşedintele este până la urmă tot o parte a Executivului. El nu poate să spună la infinit: ştiţi eu sunt bun şi guvernul e rău!
Credeţi ca nu poate fi exonerat de responsabilităţi?
Exact. Chiar dacă există anumite inerţii pe anumite trenduri, în final, pe perioade mai lungi, lucrurile acestea devin inevitabile, cu atât mai mult cu cât Guvernul adeseori este perceput a fi Guvernul lui Traian Băsescu, chiar dacă are un alt prim-ministru.
Şi cuprinde miniştri numiţi chiar de el.
Acest lucru în mod evident va crea confuzie. Nu poţi să spui "Traian Băsescu este foarte bun, dar Guvernul este incompetent şi nu are performanţă''. Pe o perioadă de timp inflamată de anumite chestiuni emoţionale, se încearcă ca la artificii, nu le aprinzi pe toate odată, le dai drumul pe rând. Asta este ceea ce se întâmplă în momentul de faţă, dai drumul la povestea cu ziariştii, pe urmă Omar Hayssam, pe urmă 13-15 iunie, pe urmă Cozma, pe urmă altceva cu românii, cu mândria, cu nu ştiu ce mesianism după modelul omului sovietic - care, chiar dacă n-are suficientă pâine şi e rupt în fund e putere mondială şi îi controlează pe americani în Africa!... Cam aşa ni se inoculează noul mesianism românesc: după ce am rezolvat problemele din Marea Neagră, acum le rezolvăm în Orientul Mijlociu. Asta ar fi misiunea mondială a românilor, de a rezolva problemele din zonele cele mai apropiate şi apoi din cele mai îndepărtate... Poate că la slavi ar "tine" figura asta, la latini însă, după părerea mea se va consuma destul de rapid. Pentru că nu putem în acelaşi timp să ne ocupăm de democratizarea Uzbekistanului şi în România să involuăm din punctul de vedere al democraţiei. România are un alt tip de cultură, un alt tip de intuiţie şi un alt tip de rezistenţă, lucrurile acestea sunt interesante aşa, ca show-uri, dar oamenii se plictisesc destul de repede. Talk-show-uri, interviuri la televiziune timp de o oră şi jumătate, întâmplător de la ora şapte când sunt toate jurnalele, ceea ce până la urmă afectează chiar dreptul la exprimare liberă şi în acelaşi timp de a ţine informaţia într-un mod alternativ, repet, aceste lucruri, pe un anumit interval de timp, pot să ţină de foame. Până la urmă însă pensionarii se vor întoarce la problema medicamentelor, greviştii se întorc la problemele lor, oamenii obişnuiţi - nu vorbesc de cei cărora li s-a dat nişte cadouri suplimentare prin cota unică - cei mai mulţi români vor vedea că puterea lor de cumpărare scade zi de zi, va conta mai mult faptul că de la 1 iulie creşte preţul la gazul metan cu încă 13%, aceste lucruri încep până la urmă să conteze mai mult decât circul.
Aţi lansat o moţiune de cenzură faţă de pachetul de legi faţă de care guvernul şi-a asumat răspunderea, aţi studiat în profunzime acest pachet. Care sunt efectele negative pe care le consideraţi că le va produce?
Putem să discutăm în permanenţă despre anumite carenţe ale legislaţiei, despre nevoia de a îmbunătăţi legislaţia în această materie, trebuie însă să spunem că noi, ca partid, am făcut cel mai mult pentru a clarifica statutul proprietăţii, în perioada 2000-2004. Şi lucrul acesta s-a văzut şi prin legea 10 şi prin ceea ce am făcut cu titlurile de proprietate în agricultură, pentru păduri, s.a.m.d. dar, sigur că legile acestea nu sunt perfecte. Rămânea o problemă dificilă de rezolvat, acea a despăgubirilor, aici puterea actuală merge pe formarea unui fond cu acţionari. Eu am rezerve în legătură cu funcţionarea unui astfel de fond. Nu vreau să existe cumva impresia că noi ne opunem unor îmbunătăţiri ale legislaţiei în acest domeniu. Ne opunem faptului că Guvernul vine cu 17 legi puse la grămadă, şi ne cere să fim de acord cu sutele de răspunsuri la întrebări din aceste legi. Chiar faptul că s-au depus 260 de amendamente, dintre care 150 din partea actualei puteri, din care 70 au fost acceptate, ne arată că pachetul era criticabil, era perfectibil printr-o dezbatere în Parlament. Sunt multe lucruri, însă, care vor crea dificultăţi în continuare si pe care le-am aratat foarte clar în moţiunea noastră de cenzură. In zona de justiţie, practic, este ignorată separaţia puterilor în stat, conducerea justiţiei este subordonată executivului, ceea ce este anormal, aceste lucruri trebuia să le spunem, pentru că se spune că cine nu votează cu legea, dă în fabrici şi uzine şi e împotriva statului. Eu cred că această abordare este mincinoasă şi dna Monica Macovei nu ne-a spus în mod foarte clar - şi o rog să ne spună - iată, UE ne cere să punem din nou conducerea parchetelor în subordinea ministerului justiţiei. În momentul în care va veni şi ne va spune că, practic, ceea ce am făcut noi, în august 2004, când am scos conducerea justiţiei din subordinea guvernului şi am trecut-o la CSM, acum trebuie dusă din nou la Guvern şi UE ne cere lucrul acesta, atunci renunţăm la moţiunea de cenzură.

(595 afişări)