Joi, 10 Decembrie 2015 - 05:27 AM Aleg.RO: Soc dupa soc, pentru imprumutatii la banci

Publicat de: ---

Bursa      *  Pantazi, CSM: "Nu avem timp sa angajam personalul necesar, pentru insolventa persoanelor fizice"
     *  Organizatia Europeana a Consumatorilor: "Legea darii in plata - cruciala pentru debitorii in dificultate"
       Finalul de an nu se anunta unul tocmai fericit pentru persoanele imprumutate la banci, cel putin daca privim ceea ce se intampla din punct de vedere legislativ .
     Desi tot anul debitorii care au credite in franci elvetieni (CHF) au cerut o lege care sa le vina in ajutor, dupa ce, in luna ianuarie, moneda elvetiana a explodat, pana in prezent nu a fost aprobat decat proiectul ce reglementeaza insolventa persoanelor fizice.
     Insa, si acesta este in pericol, in conditiile in care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis sa sesizeze Ministerul Justitiei, propunand amanarea intrarii in vigoare a Legii falimentului personal, care ar fi urmat sa fie pusa in aplicare la inceputul anului viitor.
     Informatia loveste grav clientii care nu-si mai pot plati ratele la banci, mai ales in contextul in care, in aceste zile, oamenii asteapta cu nerabdare ca Legea darii in plata, mult discutata in ultima perioada, sa fie promulgata de presedintele Klaus Iohannis.
     Inca de la inceput, reglementarile privind insolventa persoanelor fizice nu au multumit pe toata lumea, unii specialisti subliniind ca nu exista personal care sa puna in aplicare legea, altii evidentiind lipsa de fonduri necesare, iar altii opinand ca este neconstitutionala.
     Cu toate acestea, mediul bancar a spus, in mai multe ocazii, ca aceasta lege este suficienta pentru rezolvarea problemelor debitorilor, adaugand ca prevederile din Legea darii in plata se intersecteaza cu cele referitoare la insolventa persoanelor fizice.
     Intr-o scrisoare transmisa de Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) se arata ca legea, in forma sa actuala, "se suprapune nejustificat legislatiei privind insolventa persoanelor fizice, excedand cadrul de aplicare a directivelor europene".
     Prezent la dezbaterea din Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, Mihai Bogza, membru in conducerea Consiliului Investitorilor Straini si presedintele Bancpost, a precizat: "In acest an a trecut o lege privind falimentul persoanelor fizice, care va intra in vigoare de anul viitor. Mi se pare ca in anumite portiuni proiectul pe care il discutam intra in conflict cu aceasta lege a insolventei persoanelor fizice".
     Ieri, judecatorul Florica Pantazi, purtator de cuvant al CSM, ne-a spus ca solicitarea facuta la Ministerul Justitiei de catre institutia pe care o reprezinta are la baza faptul ca sistemul nu dispune de personalul necesar aplicarii acestei legi si ca este imposibil sa poata fi angajati toti specialistii de care este nevoie, pana la finalul acestui an.
     Potrivit doamnei Pantazi, pentru aplicarea Legii falimentului personal este nevoie de 800 de persoane care ar trebui sa fie angajate.
     De asemenea, normele de aplicare inca nu sunt aprobate si nu mai este timp pentru aprobarea lor in timp util, ne-a mai spus domnia sa.
     Aceasta ne-a precizat ca nu s-a stabilit cat ar trebui sa fie amanata intrarea in vigoare a Legii, dar ca ministrul justitiei este de acord cu aceasta propunere.
     Liviu Stancu, secretar de stat in Ministerul Justitiei, a subliniat, inainte de aprobarea legii, ca adoptarea proiectului legislativ care prevede falimentul personal va avea un impact major asupra structurilor din justitie, fiind necesara suplimentarea numarului de magistrati, a personalului auxiliar si a spatiilor logistice aferente.
     In urma cu cateva luni, deputatul PSD Ana Birchall, initiatorul proiectului, ne-a explicat: "Va fi constituita o comisie (n.r. nationala) de insolventa, cel mai probabil alcatuita din reprezentanti ai anumitor autoritati, cum ar fi ANPC, BNR etc., care va monitoriza modul de rambursare a datoriilor. Daca cineva nu va fi de acord cu procedura stabilita in cadrul acestei comisii, atunci se poate face contestatie si se merge in instanta. Astfel, degrevam instantele de o serie de dosare, iar debitorul, care va putea propune modul de rambursare a datoriilor, pentru ca are acest drept, nu va mai fi nevoit sa astepte o lunga perioada de timp ca sa ia instanta o decizie".
     Practicienii in insolventa sustin ca aceasta masura a fost solicitata chiar de justitie, care nu detine logistica necesara pentru coordonarea unui numar ridicat de dosare pe aceasta speta.
     * Ministerul Justitiei: "Noi nu putem cere amanarea legii"
     Reprezentantii biroului de presa din cadrul Ministerului Mjustitiei (MJ) ne-au explicat ca propunerea de amanare a intrarii in vigoare a legii poate fi facuta de oricine, inclusiv de CSM, dar ca decizia cu privire la amanare, care presupune emiterea unui act normativ, ii apartine institutiei care are principalele atributii in domeniu.
     In cazul acestei legi, institutia competenta este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), ne-au mai spus sursele citate, adaugand: "Ministerul Justitiei a sprijinit Autoritatea, alaturi de alte institutii publice, in procesul de elaborare a normelor metodologice la aceasta lege, insa nu are atributii de promovare de acte normative in domeniu. De altfel, cand vom primi solicitarea CSM, o vom redirectiona catre ANPC, care coordoneaza si un grup de lucru din care fac parte MFP, MJ, ONRC, Ministerul Muncii, asociatiile profesionale ale practicienilor in insolventa, avocati, notari, executori judecatoresti. Ministerul Justitiei face parte din acest grup, care a lucrat la elaborarea normelor, insa nu este sef de lucrari. Deocamdata, noi nu am primit formal proiectul spre semnare (in calitate de avizator)".
     Reprezentantii MJ ne-au spus ca asteapta forma finala a normelor de aplicare si decizia cu privire la intrarea in vigoare a legii.
     Aseara, pana la inchiderea editiei, ANPC nu ne-a transmis punctul sau de vedere pe subiect.
     * Simona Milos: "Nu exista nici banii prevazuti in buget si nici infrastructura institutionala necesara aplicarii legii"
     Avocatul Gheorghe Piperea sustine ca, pe langa faptul ca normele inca nu au fost finalizate, in bugetul pe anul 2016 nu sunt prevazuti banii necesari pentru constituirea comisiilor de specialitate si pentru remunerarea administrorilor judiciari, sumele respective ridicandu-se la zeci de milioane de euro.
     Si Simona Milos, presedintele Institutului National pentru Pregatirea Practicienilor in Insolventa (INPPI), ne-a spus ca nu exista nici banii prevazuti in buget si nici infrastructura institutionala necesara.
     Recent, domnia sa ne-a precizat ca cea mai mare problema ridicata de partile implicate este sursa fondurilor din care vor fi platite onorariile membrilor comisiilor de insolventa ale administratorilor.
     "Comisia de insolventa ar trebui sa fie o institutie de sine statatoare, bugetara, care sa fie sustinuta din surse bugetare. Administratorii, la randul lor, vor avea costuri foarte mari. Vor fi foarte multe probleme de logistica, pentru ca, printre altele, legea impune ca administratorii sa detina o arhiva proprie cu situatiile persoanelor pe care le administreaza. Acest lucru costa, iar daca nivelul costurilor va fi mai mare decat cel al onorariilor, administratorii nu vor mai fi motivati sa-si indeplineasca asa cum trebuie aceasta functie", ne-a mai spus presedintele INPPI.
     Marius Dunca, fostul presedinte al ANPC, ne-a explicat ca banii pentru onorarii vor veni de la stat, prin Ministerul Finantelor Publice, urmand sa fie realocate posturi pentru specialisti: "Nu exista specialisti in Romania pe Legea insolventei persoanelor fizice. Va trebui sa realocam posturi, iar banii vor veni de la stat. Onorariile nu vor fi platite de persoanele in insolventa. Noi trebuie sa-i ajutam sa treaca de situatia dificla in care se afla, nu sa le luam alti bani".
     Costel Stanciu, presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, este de parere ca solicitarea CSM "nu este o masura corecta, avand in vedere stadiul in care se afla sute de mii de persoane cu imprumuturi la banci".
     Domnia sa considera ca propunerea este in favoarea bancilor.
     Potrivit unui calcul realizat de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) pe baza insolventelor persoanelor fizice la nivel european, impactul aplicarii Legii falimentului personal asupra portofoliilor de credite ajunge la 3,5 miliarde lei, a declarat, acum cateva luni, Florin Danescu, presedintele executiv al ARB.
     Domnia sa a adaugat: "Costurile sunt foarte mari pentru banci si, din punct de vedere logistic, informatic, bancile au nevoie de timp sa adapteze toate instrumentele, procedurile complexe, programele informatice".
     Actul normativ are ca scop, printre altele, stabilirea procedurii administrative pe baza de plan de rambursare a datoriilor, clarificarea unor aspecte privind evaluarea bunurilor, stabilirea procedurii judiciare de insolventa prin lichidarea activelor debitorului, organizarea si functionarea comisiei de insolventa la nivel central si teritorial.
     * Piperea: "Consilierii prezidentiali au intiparita obsesia bancherilor ca Legea darii in plata este pentru bogati
     Consilierii prezidentiali au intiparita obsesia bancherilor ca Legea darii in plata este pentru bogati, sustine avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre initiatori.
     Afirmatia a fost facuta, ieri, dupa ce acesta s-a intalnit cu domnul Cosmin Marinescu, consilier economic al presedintelui Klaus Iohannis si cu inca un consilier din Administratia Prezidentiala.
     Avocatul s-a aratat dezamagit de intalnirea de o ora si jumatate, subliniind ca, inca, legea nu a ajuns pe masa presedintelui: "Mi se pare cel putin ciudat ca Presedintia sa se intalneasca cu bancile fara sa fi citit legea inainte".
     Mentionam ca reprezentantii Administratiei Prezidentiale au avut discutii cu bancherii, in ultima perioada, pe tema darii in plata.
     Subliniind ca este sceptic in ceea ce priveste promulgarea legii, desi si-a exprimat toate argumentele necesare promulgarii, domnul Piperea ne-a spus ca nu ar fi corect sa fie introduse unele criterii care sa stabileasca faptul ca doar anumite persoane ar putea beneficia de noile reglementari: "Unele criterii ar conduce la discriminari intre consumatori".
     Gheorghe Piperea ne-a explicat rationamentul pe care l-a expus si consilierilor prezidentiali: "O persoana care are o datorie de peste 150.000 de euro la banca si nu are cu ce sa plateasca este bogata? Dar un om cu o datorie de 300.000 de euro? Sau de 1,5 milioane de euro? Este o retea de cablu o companie bogata daca are o datorie de 1,2 miliarde euro la banci? Repet, o datorie, nu o avere de 1,2 miliarde...Insa profesionistii nu fac subiectul acestei legi, care se adreseaza doar poersoanelor fizice. Cel care este dator 150.000 de euro poate intra in faliment in urmatorii 25 de ani, devenind un caz social. Dar o datorie de 150.000 de euro nu devine, in caz de default, mult mai mare in cateva luni? In Spania s-a ajuns la situatia ca oamenii sa se imprumute din alte surse decat din sistemul bancar ca sa-si acopere datoria care depaseste pragul de 150.000 de euro, iar bancile au criticat legea de acolo, pentru ca a facut ca oamenii sa apeleze la alte surse de imprumut".
     Avocatul a mai spus ca, in cadrul intalnirii, a fost evidentiat si un dubiu al consilierilor cu privire la numarul real al beneficiarilor legii, inclusiv cu privire la creditele cesionate in strainatate si la restructurari. Domnul Piperea a scris, pe pagina sa de Facebook: "M-am angajat sa pun pe hartie un calcul, bazat pe date oficiale. Asta e o veste buna - e evident ca cifrele furnizate de bancheri nu sunt deloc clare pentru consilieri.
     Cred ca mai e important sa stiti:
     (i) am aratat ca legea e menita a echilibra o relatie contractuala in care partea slaba - consumatorul - este captiva; legea este un instrument de negociere;
     (ii) am aratat ca statisticile BNR privitoare la restantele la creditele cu ipoteca sunt irelevante, intrucat marea masa a acestor credite sunt inregistrate la «buni platnici», fie pentru ca debitorii se sufoca platind rate mai mari decat veniturile, fie pentru ca bancile, profitand de non combat-ul BNR, opereaza restructurari de fatada, pentru a evita provizionarea si pentru a raporta mincinos indici buni de solvabilitate; legea ii priveste indeosebi pe acesti debitori captivi, care nu isi vor parasi casele, ci vor negocia cu bancile pe baze egale; desigur ca ii priveste si pe debitorii in executare sau deja executati; numarul celor care ar putea apela la aceasta lege este de 2 milioane, dar nu vor aplica decat 20.000-30.000 de persoane aflate in situatii extreme.
     (iii) legea e pentru consumatori si nu pentru dezvoltatori imobiliari; acestia au la dispozitie legea falimentului pentru a se descarca de datorii;
     (iv) legea nu are niciun viciu de neconstitutionalitate;
     (v) bancherii sunt toti de acord cu legea, «dar nu in forma asta»; ma intreb de ce le-o fi luat sapte ani sa recunoasca necesitatea legii".
     * Organizatia Europeana a Consumatorilor: "Ratele dobanzilor la creditele date in Romania - printre cele mai ridicate din UE"
     Organizatia Europeana a Consumatorilor (BEUC) a trimis o scrisoare presedintelui Klaus Iohannis, semnata de directorul general al organizatiei Monique Goyens, prin care isi manifesta sustinerea pentru Legea privind darea in plata.
     In cadrul scrisorii se arata: "In calitate de reprezentant al consumatorilor, BEUC sprijina orice masuri legislative menite sa protejeze interesele consumatorilor, in special «datio in solutum», legea adoptata recent de Parlamentul roman".
     Directorul Organizatiei mai subliniaza ca Directiva 2014/17/EU, care urmeaza sa intre in vigoare in primavara anului viitor, se refera foarte clar, pentru prima data, la "datio in solutum" (darea in plata) ca o masura posibila care ar putea fi adoptata pentru protejarea consumatorilor ce se afla intr-o situatie financiara dificila.
     Scrisoarea mentioneaza: "Expunerea de motive nr. 15 a Directivei arata ca «obiectivul acestei Directive este de a asigura ca cei care intra intr-un contract de credit legat de proprietatea imobiliara beneficiaza de un grad inalt de protectie». (...) Luand cele de mai sus in considerare, Directiva nu contine nicio dispozitie care ar putea preveni statele membre de la a adopta obligatoriu o masura de tipul «datio in solutum» cu scopul de a proteja consumatorii".
     Reprezentantii asociatiei europene pentru protectia consumatorilor spun ca au fost informati ca, in Romania, multi consumatori se confrunta cu practici comerciale neloiale in sectorul serviciilor financiare, acestia fiind grav afectati de criza financiara si facand cu greu fata platii ratelor bancare.
     Sursele citate mentioneaza: "Ratele dobanzilor la creditele acordate in Romania au fost printre cele mai ridicate din UE, ele fiind si astazi considerate ridicate. Pe de alta parte, nivelul veniturilor din Romania este printre cele mai mici si, pana foarte de curand, nu a existat nicio masura care sa ii ajute pe consumatorii in dificultate financiara. Prin urmare, credem ca legea «datio in solutum» ar fi cruciala pentru a-i ajuta pe debitorii aflati in dificultate".
     Costel Stanciu, de la APC Romania, evidentiaza faptul ca exista presiuni din toate partile si ca "se trage de timp in mod voit", in cadrul procedurii de promulgare a acestei legi.   


(242 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

Soc dupa soc, pentru imprumutatii la banci | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.6695249080658 seconds.