Miercuri, 02 Septembrie 2015 - 05:31 AM Aleg.RO: TOPUL „SAMSARILOR IMOBILIARI”. Gandul arata in decembrie cine este Horia Simu, unul din marii castigatori ai miliardului de euro din afacerea retrocedarilor

Publicat de: ---

Gndul Foto: Ziarul Financiar

Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Gandul scria in decembrie ca patru miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro, au insumat, din 2007 in 2011, titlurile de despagubire acordate unor oameni de afaceri care, fara a fi mostenitori ai unor proprietati revendicate, au primit drepturile litigioase asupra acestora, multiplicandu-si astfel alte business-uri, in general prea putin vizibile pana atunci . Schema exploatata intens pana in 2013, cand statul ii despagubea cu 100% pe "samsarii imobiliari", cum i-a numit Victor Ponta, a functionat,  arata dosarul "Bica - Dumitrean", ca o reteta de imbogatire rapida bazata de o bresa din legea retrocedarii proprietatilor, dar, mai ales pe conexiunile politice ale catorva "baieti destepti" din imobiliare. Intre acestia, numele lui Dorin Cocos, la acea vreme sotul Elenei Udrea, era printre primele din lista. Castigatori directi ai unor sume de bani in numerar sau ai unor pachete importante de actiuni la Fondul Proprietatea, in urma acestor titluri de despagubire, sunt insa oameni de afaceri in general discreti, care fac astazi profit din imobiliare, din agricultura sau din energie.

Dupa 5 ani de asteptare, mostenitorul unui teren cu toate actele in regula renunta la ideea ca statul il va compensa, asa cum il obliga legea, cu actiuni la Fondul Proprietatea si ii vinde la un pret derizoriu toate drepturile sale unui om de afaceri. In 5 luni de la semnarea documentelor notariale, noul titular nu deschide doar toate usile Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), ci ajunge sa obtina si plata titlului de despagubire la o valoare supraevaluata, prejudiciind statul cu 61,7 milioane de euro. Schema descrisa de procurori in jurul despagubirii acordate in martie 2011 lui Stelian "Stelu" Gheorghe, cu sustinerea lui Dorin Cocos, in dosarul "Bica" nu a fost aplicata unui caz, prin exceptie, ci era, asa cum suspectau anterior inspectorii Curtii de Conturi, o practica in institutie.

Castigatori din morisca creata in jurul Comisiei Nationale pentru Stabilirea Despagubirilor (CNSD), asa cum s-a numit cartierul general al titlurilor de despagubire din 2005 pana in 2013, au fost, alaturi de Stelian Gheorghe (despre care Gandul a scris AICI), alti cativa oameni de afaceri, cunoscuti azi, in ciuda discretiei publice din ultimii ani, in domenii precum energia, agricultura, imobiliarele sau implicati in finantarea unei echipe de fotbal. Gheorghe Iaciu, de numele caruia se leaga cartierul "Greenfield" din Bucuresti, Mihai Rotaru si Adrian Andrici, finantatorii CS Universitatea Craiova, Irina Nisiparu, sotia lui Mihai Rotaru, sau Horia Schiopu Simu, cunoscut ca "bancherul cuprului", sunt doar cinci dintre cei pe care documentele oficiale ii mentioneaza ca beneficiari ai unor titluri de despagubire de cateva ori mai valoroase decat sumele platite de ei fostilor proprietari sau mostenitorilor directi.

Ca si in cazul celor mai multe dintre contractele cu statul incheiate in ultimii 20 de ani, profitul ajungea sa se imparta, arata procurorii in dosarul mentionat, cu oamenii-cheie care influentau numirile politice in institutii, o mica parte ajungand, in final, si la partidul care a facut posibila afacerea. Gandul a gasit in lista sponsorilor oficiali din 2008 ai PDL atat compania CCCF Drumuri si Poduri aflata in portofoliul lui Adrian Andrici, dar si numele lui Dorin Cocos, cel care, potrivit unui martor audiat de DNA, i-ar fi pretins lui Stelian Gheorghe10 din cele 61 de milioane de euro castigate in urma unei astfel de retrocedari.

Firul titlurilor de despagubire preschimbate automat in actiuni la Fondul Proprietatea s-a rupt in 2013, odata cu modificarea legii. CNSD s-a transformat in Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, dar a ramas, in aceeasi masura, numita politic. In locul schemei consacrate de "samsari", se prefigureaza o alta formula pentru afaceri imobiliare profitabile. In urmatoarele sase luni, ANRP va trage linie sub toate terenurile inca apartinand statului - pasuni, terenuri agricole, paduri - urmand sa le scoata din 2016 la licitatii dedicate strict celor care detin puncte de despagubire certificate de Guvern. In locul „samsarilor” au aparut "recuperatorii de puncte". Despre stadiul centralizarii proprietatilor statului si despre noua schema de compansare, in jurul "recuperatorilor de puncte", explica presedintele ANRP, George Baesu, intr-un interviu care va fi publicat maine.

Prima schema a profitului din retrocedari

Dosarul "Bica" si un raport din 2013 al Curtii de Conturi care a inspectat despagubirile acordate intre 2007 si 2011 in Romania descriu in amanunt schema care a functionat pana in 2013. Infiintata in 2005, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor - si, implicit Comisia Nationala pentru Stabilirea Despagubirilor - a functionat initial sub conducerea lui Ingrid Zaarour (PNL). I-au urmat Ancuta Opre, membra PSD si ex-consiliera a lui Mircea Geoana, Crinuta Dumitrean, numita pe filiera PDL, la sugestia lui Ioan Oltean, Dorina Danielescu (venita din procuratura) si George Baesu, fost deputat PSD.

Membri CCSD au fost de la inceput reprezentantii unor institutii guvernamentale, cei mai multi chiar ai ANRP. Numirile politice in toate esaloanele guvernamentale au avut insa ca rezultat si politizarea acestei comisii, impartita, in momentul martie 2011, al marii afaceri a lui Gheorghe si a lui Dorin Cocos, intre doua centre de putere care au fuzionat, ca o coincidenta, in timp ce, politic, se negocia prelungirea mandatului lui Emil Boc in fruntea PDL in perspectiva unei Conventii Nationale care a avut loc in mai 2011.

Cum se obtineau 61,7 milioane de euro dintr-o lovitura. "Harta" interactiva a comisiei guvernamentale-cheie

Cine sunt marii despagubiti ai Romaniei, in guvernarea PDL

Castigurile din cumpararea drepturilor litigioase asupra imobilelor sau terenurilor si revendicarea acestora cu ajutorul conexiunilor politice au fost, in perioada 2007-2011, de 4 miliarde de lei, echivalentul a un miliard de euro, arata Raportul Curtii de Conturi, disponibil integral AICI.

1,5 miliarde de lei au obtinut in acest mod cei care au cumparat drepturile de la mostenitori ai unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, recunoscuti prin Legea 10/2001. Din acesti bani, 814 milioane, adica mai bine de jumatate, au ajuns la primii 7 clasati in topul celor mai inspirati cumparatori de drepturi litigioase.

Topul castigurilor din despagubirile acordate in baza Legii 10/2001

Top 7 castigatori din titlurile de despagubire. Sursa: Raportul Curtii de Conturi la ANRP

Un beneficiu de aproape 200 de ori mai mare decat investitia a scos Horia Schiopu Simu, fost bancher implicat la acel moment in afaceri in industria prelucrarii cuprului, dar si in constructii si foraj. De aproape 40 de oari mai mult decat a dat a obtinut insa si Mihai Rotaru - actualul finantator al CS Universitatea Craiova, al carui nume se regaseste, alaturi de cel al sotiei sale, si in Topul castigurilor din despagubirile acordate in baza Legii fondului funciar 18/1991.

Topul castigurilor din despagubirile acordate in baza Legii fondului funciar 18/1991

Top 3 castigatori din titlurile de despagubire. Sursa: Raportul Curtii de Conturi la ANRP

Primii patru mari beneficiari ai "bresei" tranzactionarii drepturilor litigioase au castigat, in total,  titluri de 450 de ori mai valoroase decat sumele pe care le-au cheltuit cu mostenitorii. Cea mai buna afacere a facut-o insusi Stelian Gheorghe  care a primit un beneficiu de 60 de ori mai mare, in baza unei supraevaluari, acceptate datorita legaturii sale cu Dorin Cocos si a puterii acestuia in lumea politica, asa cum sustin procurorii DNA.

La finalul unei inspectii de cateva luni, Curtea de Conturi a aratat ca Horia Simu a avut, din diferenta dintre cat a obtinut de la stat si cat a platit fostilor proprietari, un castig de 127 de milioane de euro, Gheorghe Iaciu impreuna cu Mihai Rotaru au scos, dintr-o singura despagubire, 8 milioane de euro, in timp ce cel din urma a avut profituri importante si din alte dosare similare: 25 de milioane de euro dintr-altul si 9 milioane de euro din cel in care i-a fost implicata sotia

HORIA SCHIOPU SIMU – afaceri in prelucrarea cuprului, constructii, foraj si in industria apei minerale

A primit, alaturi de partenerul sau de afaceri, Horia Pitulea, supranumele de “bancher al cuprului” ca urmare a implicarii sale in holdingul CUPROM (format din cele doua fabrici romanesti de cupru – PHOENIX BAIA MARE si ELCOND ZALAU si din doua institute de cercetare cumparate de la stat in 2003 – IPRONEF si CEPRONEF) la scurt timp dupa plecarea de la Citigroup. Cuprom a avut in perioada 2000-2006 afaceri de peste 200 milioane de euro, dar a intrat in dificultate in conditiile prabusirii pretului la cupru in 2008 si, ulterior, in lichidare. Incercarea lui Simu de a cumpara si minele romanesti de cupru a esuat, potrivit Ziarului Financiar.

Trecerea lui Horia Simu prin industria cuprului nu a ramas fara urme. Cuprom a inchiriat, in consortiu cu ENERGO MINERAL si Ipronef, activitatea Cupru Min intre 2007 si 2008. Potrivit fostului premier Mihai Razvan Ungureanu, “Energo Mineral a extras cupru fara investitii, facand un profit de sase milioane de euro pe an. In iulie 2009, dupa o stagnare a activitatii de noua luni si trimiterea in somaj a 360 de persoane, a denuntat contractul cu S.C. Cupru Min S.A., ramanand cu datorii de aproximativ 40 de milioane de lei fata de Cupru Min. Cu acelasi consortiu, tot in iunie 2007 s-a incheiat un alt contract de cooperare si pentru S.C. Moldomin S.A. Moldova Noua, care s-a derulat cam in aceleasi conditii ca si cel de la Cupru Min. "Reusita" procesului s-a concretizat in intrarea Moldomin in lichidare in anul 2010, pentru datorii de 50 de milioane de euro”.

La trei ani dupa intrarea in afacerea prelucrarii cuprului, Horia Simu s-a extins in industria apei minerale prin achizitia a 32% din Lipomin Lipova, prin intermediul Nordexo Manufacturing. Prin Lipomin a fost cumparata compania Carpatina care a achizitionat, la randul sau, Herculane Water cu tot cu proprietatile imobiliare din Baile Herculane.

In 2007, cumpara prin consortiul Amteck Investitii (57% Horia Simu), Cuprom si Ipronef, in urma unei licitatii a AVAS, pachetului majoritar  bal companiei de foraj Foradex Bucuresti, pentru care se platesc 60 de milioane de euro. Controlul Foradex este pierdut in 2010 de Amteck Investitii in favoarea unei companii cipriote: Alabastra Mining Limited.

Tot in 2007, preia, prin NORDEXO MANUFACTURING pachetul majoritar al producatorului de cabluri Cord Buzau pe platforma careia Glass Corp, o alta firma a lui Simu si Pitulea, construieste o fabrica de sticla.

In 2008, intra ca actionar principal in Compania de Constructii si Cai Ferate (CCCF) Bucuresti, companie care detinea la acel moment pachetul majoritar de actiuni al firmei de constructii SCT Bucuresti (SCTB). CCCF, care are in portofoliu si dirma Dunapref Giurgiu specializata in productia de prefabricate pentru lucrari de insfrastructura, a fost vanduta ulterior, ca si Cord Buzau, fondului de investitii austriac Donau Finanz, prin intermediul DO-FI South East Holding. (Sursa foto: Ziarul Financiar)

GHEORGHE IACIU – afaceri in imobiliare, comert cu alcool, investitii la bursa

Dezvoltator imobiliar devenit cunoscut in mediul de afaceri in anii 2000, ca proprietar al complexului Doraly din Ilfov, Gheorghe Iaciu a pornit cu la Global Spirits Company, producator de bauturi alcoolice, la care era in 2003 era director si actionar majoritar. In august 2008, cu doua luni inainte de caderea bancii Lehman Brothers, ceea ce a dat startul crizei imobiliare, Iaciu vindea 50% din proiectul Expo Market Doraly intr-o tranzactie evaluata la 70 de milioane de euro.

La 53 de ani, Gheorghe Iaciu este considerat unul dintre cei care castiga suficient din bursa cat sa faca din activitatea de investitor un job. Controleaza in prezent 49% din dezvoltatorul imobiliar Impact care a construit, printre altele, cartierul Greenfield din Bucuresti si cartierul Europa din Oradea,  Doraly Mall, care administreaza un centru comercial in Constanta, si Octogon Total Management. In compania Impact este asociat cu Adrian Andrici, alaturi de care s-a si luptat in 2012 pentru preluarea controlului SIF Muntenia.  Anul acesta si-a vandut participatia de 5%, explicand pentru Ziarul Financiar ca intentioneaza sa se “focuseze pe imobiliare”. Tot in 2014 a cumparat, la Iasi, cen­trul comercial Moldova Mall pentru a-l transforma, in cea mai mare parte in birouri.

Este cel care, la redeschiderea Muzeului Antipa, a donat o colectie de peste 30 de trofee de vanatoare. (Sursa foto: Ziarul Financiar)

ADRIAN ANDRICI – afaceri in fotbal, constructii, imobiliare si comert

Fara a aparea in raportul Curtii de Conturi, Adrian Andrici este nominalizat de procurorii DNA in dosarul in care a fost arestata preventiv fosta sefa a DIICOT, Alina Bica. Potrivit acestora, Andrici se numara printre cei cu care Stelian Gheorghe a impartit cele 61,7 milioane de euro cu care a prejudiciat statul.

Adrian Andrici este, cu 85%, principalul actionar al Club Sportiv U Craiova SA. In afara clubului de fotbal, este implicat in afaceri in domeniul constructiilor, prin SCT Bucuresti  si CCCF Drumuri si Poduri Timisoara SRL, al imobiliarelor – prin Rural Moldova SRL, Extraland SRL Voluntari si Pro Real Estate Development SRL – si al comertului, prin Intensiv DVM SRL.

Andrici este de asemenea prezent pe piata media, detinand alaturi de Adevarul Holding postul Radio City FM Bucuresti (40%) si fiind considerat unul dintre finantatorii revistei Kamikaze.

MIHAI ROTARU si IRINA NISIPARU (ROTARU) – afaceri in energie, imobiliare, agricultura

Unul dintre cei mai puternici investitori la bursa, Mihai Rotaru este si el, din 2013, asociat al lui Adrian Andrici, cei doi fiind principalii actionari ai clubului de fotbal CS Universitatea Craiova. In acelasi an 2013 l-a sustinut, prin intermediul surorii sale, pe Andrei Hrebenciuc in Consiliul de Administratie al SIF Moldova, fiul lui Viorel Hrebenciuc fiind de altfel cel care a admis ca il cunostea pe Mihai Rotaru “de ceva timp” si ca au stat de vorba inainte de depunerea candidaturii.

In cumpararea drepturilor litigioase pentru proprietati revendicate a inclus-o si pe Irina Nisiparu (32 de ani), devenita ulterior sotia omului de afaceri. Prin intermediul ei, a cumparat in 2008 de la Camera de Comert Arges drepturile litigioase pentru un teren pentru care Comisia Centrala de Stabilire a Despagubirilor a emis ulterior un titlu de despagubire de 10 ori mai mare, transpus in actiuni la Fondul Proprietatea.

Potrivit datelor de la Registrul Comertului, familia Rotaru face in prezent afaceri in energie (XALADINE ENERGY SRL, XALADINE FURNIZARE SRL), prin cele doua parcuri fotovoltaice din comuna Leu, judetul Dolj,  in agricultura (RURAL CAPITAL SRL, AGRI TERENURI BRAILA SRL, DELTA BERCENI SRL, DELTA GAIA AGRICULTURE SRL) si in imobiliare (RURAL CAPITAL DOI SRL, RURAL DOBROGEA SRL, XALADINE GROUP SRL). (Sursa foto: Mediafax Foto)

MARIUS BARBU – afaceri in imobiliare

Intr-un dosar solutionat pe 18 octombrie 2010 Marius Barbu a primit, in calitate de cesionar, titlu de despagubire de 93.615.000 de lei pentru o proprietate din judetul Cluj. Omul de afaceri in varsta de 45 de ani este asociat al consilierului local de Cluj-Napoca Adrian Popa (PNL) in firma FCC Imobiliare SRL, un dezvoltator imobiliar local si detine actiuni la FCC VENTURE FUND SRL, transportator rutier de marfuri cu o evolutie financiar-contabila peste media industriei.

La mijlocul anilor 2000, era detinatorul EUROPOINT COMPANY SRL, o firma de consultanta si management care a administrat pana in 2006 Medi Shoes SRL, companie care  avut printre obiectele de activitate inchirirea si subinchirierea de imobile.

Timpul recuperatorilor de puncte

Un audit din 2012 al Ministerului Finantelor indica grave nereguli la ANRP. Dintre cei care isi cerusera drepturile, mai putin de un sfert fusesera despagubiti in cei sase ani de functionare a autoritatii. Din 75.000 de dosare depuse pana in  2011, 49.000 erau abia in faza incipienta sau inca nerepartizate spre analiza. Numarul dosarelor la ANRP ajunsese insa in 2013 la aproape 100.000 numai in baza legii 10 si un numar similar asociat Legii 18.

Daca mostenitorii de drept asteptau ani la rand sa treaca de la o etapa la alta, cumparatori de drepturi litigioase isi foloseau influenta sau, in unele cazuri, certificate medicale, pentru a obtine un loc in capul listei pe ordinea de zi a Comsiei. Evaluatorii celor mai valoroase terenuri au fost, in cele mai multe situatii aceiasi, iar analizele lor nu s-au conformat normelor ANEVAR, ci s-au dovedit a fi concluzii le comparatiei unor anunturi de vanzare din presa.

Schimbarea legislativa si a circuitului prin care s-au acordat despagubiri mult peste valoarea reala a imobilelor s-a facut, practic, la presiunea Curtii Europene a Drepturilor omului care a dat, in octombrie 2010, prima hotarare-pilot impotriva Romaniei, suspendand toate cele peste 600 de cazuri pe care le avea in analiza pe aceasta tema si cerand Guvernului o solutie in maximum 18 luni, adica pana in aprilie 2013. Estimarea datoriilor pe care statul le avea atunci fata de fostii proprietari ajungea la 21 de miliarde de euro.

In martie 2012, Guvernul Ungureanu a decis sistarea convertirii titlurilor de despagubire in bani si modificarea legii in sensul limitarii la 15% a sumelor acordate in numerar cu esalonarea acestora pe 10-15 ani. Estimarile oficiale ale Ministerului de Finante au indicat atunci ca pentru a plati toate datoriile fata de fostii proprietari statul avea nevoie de 16 miliarde de euro. Proiectul a cazut insa odata cu Cabinetul Ungureanu, Guvernul Ponta venind, un an mai tarziu cu o noua versiune a legii pentru care si-a angajat raspunderea in Parlament.

Datele guvernamentale au aratat in ianuarie 2013 ca Romania achitase, in total, mult mai mult decat relrvase raportul Curtii de Conturi: 5 miliarde de euro catre fostii proprietari: 4 miliarde de euro in actiuni la Fondul Proprietatea (in care Guvernul Tariceanu a inclus participatii la cele mai importante companii din energie - Petrom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz)  si 1 miliard de euro numerar.

Proiectul adoptat si devenit Legea 165/2013 prevedea despagubirea, pe cat posibil in natura, a fostilor proprietari. Pentru situatiile in care acest lucru nu mai era posibil, au inceput sa se emita puncte cu valoarea de 1 leu care sa fie folosite dupa 2016 la licitatiile la care statul va pune la bataie paduri, pasuni si terenuri agricole. Varianta platilor in numerar a fost amanata pana dupa 2017, in limita a 14% pe an din suma punctelor. Ultima transa va reprezenta 16% din numarul punctelor acordate, astfel incat suma totala sa poata fi achitata intr-un interval de sapte ani, calculat din 2017. Cumparatorii de drepturi litigioase au ramas cu posibilitatea valorificarii lor in limita a 15%, restul de 85% din valoarea evaluata a imobilului fiind „retinuta” la stat.

La un an dupa adoptarea legii, constituirea Fondului National Imobiliar este in intarziere, „samsarii” au continuat sa primeasca titluri de despagubire dupa noile reguli, pentru noua schema de „investitie” in proprietatile statului pregatindu-si terenul cumparatorii de puncte. Potrivit unor surse oficiale, acestea se tranzactioneaza cu sume care reprezinta in general intre 25% si 40% din valoarea titlului de despagubire, bani pe care fostii proprietari ii primesc insa pe loc si nu pana in 2024.

Citeste si Fostul sef al ANAF, Serban Pop, si fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, AU FOST RETINUTI DE DNA


(222 afiri)

 

Link-uri înrudite

· Alte tiri din sursa
Gndul

· Alte tiri de la ---


Azi: Cea mai citit tire din sursa Gndul:

TOPUL „SAMSARILOR IMOBILIARI”. Gandul arata in decembrie cine este Horia Simu, unul din marii castigatori ai miliardului de euro din afacerea retrocedarilor | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparin autorilor. Nu suntem responsabili pentru coninutul acestora.
Page created in 0.4887912273407 seconds.