Luni, 31 August 2015 - 06:09 AM Aleg.RO: "Cred ca vom avea rapid mai multe tranzactii cu cereale, in ringul bursier"

Publicat de: ---

Bursa      *  "Vrem sa acordam facilitati fiscale pentru cooperativele agricole"
     *  "Avem nevoie de un acord politic pentru refacerea infrastructurii principale de irigatii"
      *  "Fermierii vor ca participarea la fondurile mutuale din agricultura sa fie obligatorie"
     *  (Interviu cu domnul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii)
         Țara noastra va avea, in curand, mai multe tranzactii cu cereale in ringul bursier, ne-a declarat, increzator, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a amintit ca institutia pe care o conduce a inceput, anul trecut, o colaborare in acest sens cu Bursa Romana de Marfuri . Domnia sa sustine ca sistemul de depozitare a cerealelor si obtinere a certificatelor de depozit este functional, desi numarul de silozuri nu este suficient pentru productia noastra anuala. In interviul acordat, Daniel Constantin ne-a vorbit despre investitiile in sistemul de irigatii si despre facilitatile fiscale pe care urmeaza sa le acorde cooperativelor agricole.Ministrul Agriculturii ne-a precizat ca fermierii i-au solicitat sa modifice legislatia, astfel incat participarea la fondurile mutuale din agricultura sa fie obligatorie. Domnia sa este optimist ca in anul 2016 vom avea primul fond mutual.

       Reporter: In ce stadiu se afla infiintarea bursei cerealelor? Este o intreaga constructie institutionala care asteapta sa fie pusa la punct, ca sa putem avea tranzactii transparente si fiscalizate.
     Daniel Constantin:Am facut un prim pas foarte important, anul trecut, cand am inceput o colaborare cu Bursa Romana de Marfuri pentru crearea unui ring de tranzactionare a cerealelor in tara noastra. Intentia noastra este sa avem, in cel mai scurt timp, un sistem transparent de tranzactionare, asa cum ati spus si dumneavoastra.
     Eu sper si sunt increzator ca o sa avem rapid mai multe tranzactii cu cereale in ringul bursier, cu un scop foarte clar, acela de a oferi fermierilor un semnal de pret corect.
     De exemplu, asociatiile de fermieri se plang acum ca pretul pentru porumb in Romania este mai mic decat cel de tranzactionare pe bursa din Franta, intr-un an in care productia va fi mai mica, din cauza secetei, care a afectat culturile. Logica de piata spune ca ar trebui ca pretul sa fie mai mare in aceste conditii.
     Am constatat ca in tara noastra exista diferente foarte mari de preturi de la o regiune la alta, iar unii jucatori nu vor ca preturile sa fie transparente. Tot acest fenomen a fost in defavoarea fermierilor si in favoarea celor care s-au ocupat doar de partea de comert. Intr-o piata corecta, producatorii trebuie sa fie cei care castiga cel mai bine.
     Pe partea de silozuri si certificate de depozit, eu sper ca lucrurile sa mearga repede, desi este o chestiune care nu tine strict de Minis¬terul Agriculturii.
     Anul trecut, am modificat legislatia privind certificatele de depozit. Dupa cum stiti, in 2014, am avut o productie agricola foarte buna, iar fermierii au cerut sa reintroducem certificatele de depozit pe baza carora sa poata depozita cerealele in silozuri si sa poata sa acceseze credite. Sistemul este deja functional. Sigur ca nu s-au certificat toti detinatorii de depozite, dar lucrurile evolueaza pozitiv.
     Recent, Fondul de Garantare a venit cu cererea de a modifica legislatia din domeniu, astfel incat sa ne asiguram ca au acces la acest sistem si fermierii mici, nu numai cei mijlocii si mari.
     Reporter: Fermierii sustin ca nu exista suficient spatiu de depozitare pentru cate cereale produce tara noastra. Asa este?
     Daniel Constantin:Da. Exista, in momentul de fata, circa 12 milioane de tone capacitate de insilozare, dintre care 3-4 milioane tone sunt capacitati noi, care corespund tuturor standardelor. Țara noastra a produs, anul trecut, undeva peste 24 milioane de tone boabe. Odata cu majorarea productiei de cereale au inceput sa se dezvolte si capacitatile de depozitare. Dar procesul este destul de lent. Multe silozuri au fost realizate dupa anul 2007, cand am avut acces la fonduri europene si investitorii au primit fonduri europene nerambursabile.
     Reporter: Cum a evoluat "piata neagra" a cerealelor?
     Daniel Constantin:Apreciez ca, odata cu introducerea taxarii inverse, «piata neagra» s-a diminuat spre zero. Lucrurile au mers bine in acest domeniu. Din pacate, evaziunea pe partea de procesare este destul de mare.
     Reporter: Este adevarat ca fermierii trebuie sa se asocieze ca sa atraga mai multe fonduri europene?
     Daniel Constantin:Asocierea este necesara ca sa atragi o finantare mai mare. Atunci cand comercializezi produsele agricole in comun, pretul obtinut este mult mai bun. Am fost in toate judetele tarii. M-am intalnit cu beneficiari care vindeau lapte individual sau prin cooperative. Cel care vindea individual avea un pret cu 30% mai mic decat cel care vindea prin cooperativa. Atunci cand produci in comun ai un cost de productie mult mai mic, pentru ca achizitia input-urilor de care ai nevoie este mult mai avantajoasa. Cooperativele au putere de negociere mai mare. Cred ca infiintarea de cooperative moderne este viitorul agriculturii noastre. Fermierii stiu foarte bine acest lucru si faptul ca au inceput sa se infiinteze mai multe cooperative este un lucru bun pentru agricultura.
     De exemplu cooperativa de la Cluj, care functioneaza foarte bine, are mii de membri, care acum au inceput sa si proceseze in comun. Producatorii de lapte se pot asocia nu numai pentru a produce in comun, ci si pentru procesare. Asa nu mai sunt la mana altor procesatori.
     Noi stimulam cooperativele care functioneaza pe principii moderne. Ca sa aratam ca finantam acest mod de organizare, in PNDR cooperativele primesc cu 20% mai multe fonduri nerambursabile decat fermierii individuali.
     Mai mult decat atat, imediat ce va fi adoptat noul Cod Fiscal, voi propune o ordonanta de urgenta, care este deja scrisa, prin care acordam facilitati fiscale pentru cei care intra in cooperativa. De exemplu, cooperativele nu vor mai plati impozit pe norma de venit si vor beneficia de o reducere a impozitului pe profit cu 20% pentru 5 ani. Cooperativele vor avea si alte beneficii la care lucram in acest moment si care sunt prevazute in ordonanta respectiva.
     Reporter: Refacerea sistemului de irigatii este acum o tema intens dezbatuta. Concret, ce ati facut in acest domeniu, din 2012, de cand sunteti ministru?
     Daniel Constantin:In 2012, a inceput cel mai amplu program pentru reabilitarea sistemului national de irigatii. Am avut la indemana fondurile europene din Planul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007 - 2013.
     In 2012, cand am fost numit minis¬tru al Agriculturii, erau doar 25 milioane de euro in faza de contractare prin PNDR 2007-2013, dintr-un total de 60 milioane de euro. Primul pas pe care l-am facut a fost sa scot imediat la dispozitia fermierilor si restul de 35 milione de euro care nu erau contractate si sa suplimentez fondurile pana la satisfacerea tuturor solicitarilor pe care le-am avut.
     Am avut cereri de 128 milioane de euro, am suplimentat fondurile luand de la alte masuri, astfel incat, in perioada 2012 - 2013, au inceput proiectele de investitii pe infrastructura secundara de irigatii. Astazi, dupa trei ani de zile, acestea sunt in curs de finalizare. 80% din investitii sunt deja facute. In cateva luni de zile, vor fi definitivate toate proiectele care corespund unui numar de circa 130 de organizatii de udatori.
     Mai mult decat atat, in 2013, cand a inceput negocierea pe PNDR 2014-2020, am pornit de la necesitatea de a reface toata infrastructura secundara de irigatii. Estimarea ne-a aratat ca mai avem nevoie de 435 milioane de euro. Intreaga suma am alocat-o in noul PNDR si nu a fost usor sa convingem Comisia Euro¬peana sa aducem atat de multe fonduri in acest domeniu.
     Eu cred ca din 2012 pana acum am facut tot ce se putea face pentru sistemul de irigatii, in sensul ca am alocat aproape 600 milioane de euro din fonduri europene pentru refacerea sistemului.
     Sigur ca, in paralel, trebuie sa punem la punct si infrastructura principala de irigatii pentru care, din pacate, nu sunt permise investitii din fonduri europene. Singurul program din care se puteau finanta astfel de lucrari era POIM - care tine de infrastructura mare a tarii. Insa, pentru acest program finantat din fonduri europene, tara noastra si-a definit alte prioritati, precum autostrazile.
     Ca atare, a trebuit sa ne indreptam catre altceva. In 2014, am depus proiectul pentru planul Juncker, care finanteaza investitii mari, in special in tarile care nu sunt dezvoltate. Asteptam raspunsul, insa nu-mi pun mari sperante, deoarece sunt foarte multe proiecte depuse la nivel european. Daca primim un raspuns favorabil, atunci putem spune ca am rezolvat problema infrastructurii principale de irigatii.
     Asa ca am mers in paralel pe alta solutie, cu finantare din bugetul de stat. Acesta este motivul pentru care am fost (n.r. saptamana trecuta) la Comisia de Agricultura din Camera Deputatilor. Avem nevoie de un acord politic pentru finantarea de la buget a infrastructurii principale de irigatii, iar pentru a arata buna intentie, noi deja il implementam. Astfel, anul viitor, vom aloca 145 milioane de euro de la bugetul de stat in acest scop.
     Eu sper ca si cei care vor veni la guvernare in anii urmatori sa contribuie, anual, cu cate 145 milioane de euro, timp de 7 ani de zile, astfel incat sa reabilitam toata structura de irigatii din tara noastra si sa ajungem la o suprafata irigata de 1,5 milioane de hectare.
     Din anii '70, de cand s-au facut cercetari si au inceput investitiile in sistem, zonele agricole care necesita irigatii au ramas cam aceleasi, numai ca s-au acutizat problemele. Ca atare, irigatiile sunt necesare in Banat, sudul Romaniei, Dobrogea si Moldova. Cele 1,5 milioane de hectare pe care vrem sa le irigam acopera necesarul.
     Sigur ca mai sunt si alte zone vulnerabile, pentru care trebuie sa venim, in perioada urmatoare, cu solutii alternative pe plan local. Vrem sa vedem cum putem folosi apa din panza freatica in viitor.
     Reporter: Aveti incredere ca toate partidele vor sprijini programul de refacere a infrastructurii de irigatii? Ce feedback aveti de la Comisia de Agricultura din Camera Deputatilor?
     Daniel Constantin:Eu am incredere ca voi obtine sprijinul, mai ales ca nu am mers la Comisie direct cu o chestiune politica. Am vrut intai sa parcurgem pasii tehnici, sa ma asigur ca ceea ce propun este fezabil si toti specialistii din partidele politice care se regasesc in Comisia de Agricultura au fost de acord cu acesti pasi pe care trebuie sa-i facem. Din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt agreate. Ramane sa facem si o discutie politica.
     Acordul politic este necesar pentru a asigura fermierii ca, intr-adevar, se vor continua pasii pe care i-am inceput.
     Reporter: Ce ne puteti spune des¬pre culturile afectate de seceta?
     Daniel Constantin:In general, culturile insamantate in toamna anului trecut nu au avut de suferit. De exemplu, avem productii mai bune la grau, dar putin mai mici la rapita. Au avut de suferit culturile de primavara. Porumbul si floarea soarelui sunt afectate, la fel si soia si cartoful.
     Noi centralizam pierderile prin comisiile de specialitate de pe langa inspectoratele pentru situatii de urgenta. Dupa ce o sa avem o situatie clara o vom anunta, dar nu inainte de finalul recoltei, pentru ca asta ar insemna sa influentam preturile.
     Eu estimez ca vom sti situatia exacta a pierderilor cauzate de seceta in cursul lunii octombrie. Imediat ce se incheie campania de recoltare, vrem sa transmitem datele Comisiei Europene, astfel incat sa obtinem acordul ca sa platim acele despagubirii sub forma de pierderi de venit.
     Reporter: Cat de dramatica este situatia?
     Daniel Constantin:Depinde de la caz la caz. Sunt fermieri care au pierderi foarte mari, dar si fermieri care au pierdut intre 10 si 30% din productie. Lucrurile nu trebuie judecate per ansamblu.
     Reporter: Cum estimati ca va fi ponderea agriculturii in PIB-ul din acest an? Va fi o diferenta mare fata de anul trecut?
     Daniel Constantin:Eu sper sa nu fie o diferenta majora, dar cu siguranta agricultura va avea o contributie mai mica decat anul trecut.
     Reporter: Ati avut toata vara o campanie intensa pentru promovarea noului PNDR. Ce feedback aveti din teritoriul, de la fermieri? Sunt pregatiti sa atraga noile fonduri europene?
     Daniel Constantin:Categoric sunt pregatiti si asteptau lansarea noului PNDR. Concluzia mea este ca informatia nu ajunge atat de repede la fermieri. Multi nu stiau ca s-a deschis PNDR-ul nou, nu cunosteau ce oportunitati au, cum sa acceseze un credit pentru a avea partea de cofinantare. Deci, foarte multa informatie nu a ajuns asa cum ne-am fi dorit noi la fermieri si poate ca acesta este unul dintre motivele pentru care nu avem un grad de absorbtie de 100%. Suntem la 87% pe PNDR 2007-2013. Este un grad bun de absorbtie, dar cu o informare mai buna si un contact permanent cu fermierii putem sa ajungem, pentru noul PNDR, la un nivel si mai bun.
     Fondurile europene reprezinta principala sursa de finantare pentru agricultura. Faptul ca am reusit, in 3 ani de zile de cand sunt ministru, sa am de la bugetul de stat peste 3 miliarde lei, iar din fondurile europene peste 8 miliarde de euro, cred ca este un lucru relevant.
     Reporter: Agricultorii au deja pregatite proiectele pentru noul PNDR?
     Daniel Constantin:Sigur ca da. Multi chiar le-au depus, pentru ca noi am deschis, pana acum, 10 masuri din 16 din noul PNDR. Primele trei masuri din PNDR 2014-2020 s-au deschis in luna martie, iar celelalte in luna iulie. Fermierii au inceput deja sa depuna proiectele. Pe tinerii fermieri avem peste 900 de proiecte care au fost depuse.
     Ritmul de depunere creste, dar nu este cel pe care mi l-as fi dorit.
     Acum am introdus si un alt sistem pentru a ne asigura ca raspundem la timp, ca evaluam repede proiectele. Astfel, avem praguri de calitate, asa incat fiecare beneficiar isi stabileste estimativ cat este punctajul pe care il poate obtine si depune atunci cand are acel prag de calitate. Am plecat de la 85 de puncte. Cine are sub acest nivel, depune atunci cand scade pragul de calitate. In felul aces¬ta ne asiguram si noi ca nu avem foarte multe proiecte depuse intr-o luna si ca nu evaluam proiecte care au 40 de puncte intr-o luna in care pragul de calitate este de 85.
     Reporter: Daca ati constatat ca exista aceasta lipsa de informare privind oportunitatile de finantare prin PNDR, ce veti face in perioada urmatoare pentru a avea un contact permanent cu fermierii?
     Daniel Constantin:Vom pune la punct reteaua nationala de dezvoltare rurala. Asta inseamna ca vom avea cel putin o persoana fizica sau un agent economic la nivel de comuna, prin care vom transmite informatii despre PNDR si vom primi feedback de la fermieri vizavi de anumite probleme care apar in implementare.
     Reporter: Ce trebuie sa stie fermierii pentru a putea accesa mai usor fondurile europene?
     Daniel Constantin:Noi am tinut neaparat sa simplificam procedurile. Faptul ca avem astazi o lista cu preturi de referinta cred ca simplifica foarte mult procesul de absorbtie, in sensul ca cele mai multe probleme pe care le-au avut beneficiarii au fost legate de achizitiile publice. Acum pot face achizitia publica in mod direct daca se incadreaza in lista cu preturi de referinta. Am introdus, pentru fermierii mici, proiectele tip. Avem o alta procedura, prin care nu mai cerem toate avizele si acordurile la depunerea proiectului, ci numai daca acesta este selectat.
     O alta masura luata este depunerea continua de proiecte. Incepem primirea de proiecte la data de 1 ianuarie a fiecarui an si o finalizam la 30 octombrie. Raman doar lunile noiembrie si decembrie din cursul unui an ca sa pregatim urmatoarea sesiune de depunere.
     Am constatat ca a crescut, per ansamblu, calitatea proiectelor. Initial, oamenii au vrut sa faca investitii masive pentru cresterea productiei. Acum beneficiarii se orienteaza foarte mult pe calitatea productiei, ceea ce este foarte bine. Asta inseamna tehnologie moderna si venituri mai mari pentru fermieri.
     Reporter: Ce se mai intampla cu fondurile mutuale in agricultura?
     Daniel Constantin:Se vor dezvolta cu siguranta. Legislatia de acum este mai buna decat in trecut. Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) s-a implicat foarte mult in ultima forma a legii privind aceste fonduri, pentru ca trebuie sa avem un astfel de instrument de supervizare, pentru ca aici vorbim si de fonduri europene, si de alocari de la bugetul de stat, si de fondurile fermierilor, iar banii trebuie gestionati corespunzator. Va trebuie sa venim in luna septembrie cu o modificare la legea fondurilor mutuale din agricultura. Fermierii mi-au solicitat sa facem un amendament, astfel incat participarea la fondurile mutuale sa fie obligatorie si, daca vor agrea cu totii acest lucru, atunci cu siguranta in anul 2016 vom avea primul fond mutual.
     Reporter: Cate fonduri vor fi infiintate?
     Daniel Constantin:Eu mi-as dori sa fie unul singur, dar este o chestiune de piata. Se pot infiinta mai multe fonduri mutuale. Conditia este ca un fond sa aiba minim 20% din suprafata totala agricola din tara.
     Agricultorii au vazut ca anul aces¬ta au avut pierderi din cauza secetei si acestea ar fi putut fi compensate.
     Fermierii sunt cei care trebuie sa infiinteze fondurile mutuale si acum am speranta ca acestea se for dezvolta in scurt timp.
     Reporter: Care este rezultatul scaderii TVA la alimente?
     Daniel Constantin:Avem un rezultat mai mult decat pozitiv. Stam mai bine decat ne asteptam pentru ca, odata cu scaderea TVA-ului, am vazut ca inca din luna iunie am incasat cu un TVA de 9% mai mult decat am incasat cu TVA de 24% in luna mai. Incasarile au crescut. In luna iulie, lucrurile au fost si mai bune din acest punct de vedere si sper sa continue.
     In proiectia pe anul 2016, noi avem estimari ca se vor echilibra veniturile. Cu TVA-ul redus vom avea aceleasi venituri ca atunci cand taxa a fost de 24% si asta este o premisa foarte buna pentru reducerea TVA in general, de la 24% la 19%.
     De asemenea, Consiliul Concurentei a prezentat un raport in luna august, din care rezulta ca nu a existat o crestere semnificativa de pret inainte de aplicarea TVA-ului redus pentru alimente.
     Reporter: Va multumesc!   


(545 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

"Cred ca vom avea rapid mai multe tranzactii cu cereale, in ringul bursier" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.69703197479248 seconds.