Miercuri, 19 August 2015 - 06:41 AM Aleg.RO: Ce-a fost si ce-a ajuns. Controversele din jurul Palatului Stirbei

Publicat de: ---

romanialibera

Anul acesta s-ar putea decide soarta Palatului ?tirbei din Bucure?ti, in prezent domeniu aflat in proprietate privata unde, de zece ani, un investitor incearca sa ridice un ansamblu reziden?ial ?i comercial controversat .

Veche de 180 de ani, fosta re?edin?a de domnitor ?i fost muzeu de arta socialista, cladirea monument istoric Palatul ?tirbei, de pe Calea Victoriei, gazduie?te in prezent un club de noapte, un bistro ?i o mica gale­rie de arta. In spatele palatului, unde  se intinde acum o gradina de vara, urmeaza sa se ridice un ansamblu reziden?ial ?i comercial care a iscat scandal ?i controverse in ultimul deceniu.  

De-a lungul anilor, fiecare proprietar al Palatului ?tirbei a vrut parca sa-i ?tearga trecutul. Construita intre 1833 ?i 1835 la ordinul lui Barbu ?tirbei, logofat ?i ulterior domnitor al ?arii Romane?ti, cladirea devine ­rapid o atrac?ie a ora?ului. Dupa preluarea de catre comuni?ti, palatul se transforma in muzeu de arta populara, apoi de ceramica ?i sticla. La inceputul anilor 2000, mo?tenitoarea familiei ?tirbei, baroana Ileana Kripp-Costinescu, recupereaza palatul. In 2005, il vinde pe 10 milioane de euro omului de ­afaceri Ovidiu Popescu, fost magnat al petrolului in perioada comunista, pre?edinte al companiei Petrolimportexport SRL. In 2005, acesta propune ridicarea unui complex  reziden­?ial ?i comercial de lux in spatele Palatului ?tirbei. De zece ani, acela?i proiect dezbina in tabere pro ?i contra, mini?tri, ­ONG-i?ti, arhitec­?i, speciali?ti in urbanism.

Complex reziden?ial ?i ­comercial, la 17 metri de palat

La sfar?itul lunii iunie 2015, proiectul imobiliar a primit un impuls din partea Primariei Municipiului Bucure?ti, al carui arhitect-?ef a semnat avizul preliminar de urbanism.

\'Pe baza lui poate sa i?i ceara avizele de la alte institu?ii. Dupa ce le aduna, vine cu ele la noi ?i atunci se da avizul final. In principiu, se face o hotarare de Consiliu. Daca trece, se executa, are dreptul sa construiasca.\', a explicat pentru \'Romania libera\' arhitectul-?ef ­­Gheorghe Patra?cu.

Astfel, la 17 metri in spatele palatului ar urma sa fie ridicat un complex reziden?ial ?i comercial de ?apte etaje, cu o inal?ime maxima de 34,5 metri, cu destina?ia blocuri de locuin­?e ?i galerii comerciale de lux. Proiectul prevede un zid de vegeta?ie intre Palatul ?tirbei ?i noile cladiri, precum ?i o  parcare subterana de 500 de locuri.

Proiectul mai are nevoie de aprobari, inclusiv de la Comisia Tehnica de Circula?ie ?i de la Agen?ia Na?ionala pentru Protec?ia Mediului, dar are unda verde de la cele doua insti­tu?ii cu un cuvant greu de spus: Primaria Municipiului Bucu­re?ti ?i Ministerul Culturii.

Arhitectul-?ef al Capitalei da vina pe legile urbanistice ?i de protec?ie a patrimoniului pentru aceasta \'lucrare complicata, discutata ?i disputata\'.

\'Sistemul din Romania e discutabil. In momentul in care se vinde o proprietate, ar trebui sa scrie clar in cartea funciara ce po?i sa faci pe ea. Intr-o ?ara normala, scrie in cartea funciara: «?i se da inapoi monumentul in anumite condi?ii». La noi nu se vrea. El (n.r. - investitorul) are, teoretic, drept de construire prin faptul ca apare in reglementari de urbanism ca zona construibila. Dar un monument istoric ar trebui sa aiba o delimitare a zonei de protec?ie, care nu e facuta, ?i o fi?a de folosin?a care, din cate ?tiu eu, nu exista la majoritatea monumentelor istorice. Dar primaria nu are nici o structura care sa se ocupe de problemele astea.\', spune Patra?cu, facand referire la Legea 422 din 2001 de protejare a monumentelor istorice.

La articolul 9, legea precizeaza ca \'pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protec?ie, delimitata pe baza reperelor topografice, geografice ?i urbanistice, in func?ie de trama stradala, relief ?i caracteristicile monumentului istoric, dupa caz, prin care se asigura conservarea integrata ?i punerea in valoare a monumentului istoric ?i a cadrului sau construit sau natural.\' Incalcarea acestei obliga?ii se vede cu ochiul liber la Palatul ?tirbei, unde func?ioneaza noaptea un club ?i ai carui pere?i sunt picta?i, pe alocuri, cu graffiti. Mai mult, pe fa?ada laterala se pot observa unele crapaturi. Din 2013, terenul este inchiriat, in spatele palatului fiind deschisa gradina de vara Eden, iar in interiorul cladirii func?io­neaza un bistro ?i un club de noapte cu acela?i nume.

Fost ministru al Culturii: \'DNA-ul ar trebui sa verifice proiectul\'

Arhitectul-?ef al Capitalei plaseaza responsabilitatea pe Ministerul Culturii, al carui aviz, din iunie 2013, a fost momentul de cotitura al proiectului, dupa scandaluri care au zguduit institu?ia. 

Un opozant al proiectului a fost actualul deputat Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii pe timpul lui Emil Boc. 

\'Sunt ni?te probleme evident dubioase. La acela?i proiect, s-a spus «nu» ?i apoi, «da». Ar trebui ca inclusiv DNA-ul sa verifice acel proiect, daca nu difera substan?ial de prima varianta pe care am refuzat-o eu ?i apoi ?i Kelemen Hunor (n.r. – minis­trul al Culturii intre decembrie 2009 ?i mai 2012). Strategia domnului Popescu a fost sa vina cu o propunere care sfida reglementarile urbanistice ca apoi sa propuna un alt proiect, care depa?ea ?i el reglementarile, dar aparent facea o concesie. Am zis «nu» proiectului, incalca legea.\', a declarat Theodor Paleologu pentru \'Romania libera\', care a fost dat in judecata de investitor pentru ca s-a opus construc?iei.

Palatul ?tirbei este monument istoric de clasa A, adica valoarea sa este \'na?ionala ?i universala\'. Proprietarii, fie ei autorita?i publice sau persoane private, sunt obliga?i sa asigure \'paza, intre?inerea, conservarea, consolidarea, restaurarea ?i punerea in valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice,\' potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

\'Monumentul suferise ­prejudicii ireparabile\'

De-a lungul anilor, proprietarul Palatului ?tirbei a fost acuzat ca lasa monumentul sa se degradeze, condi?ionand conservarea lui de ob?inerea avizelor pentru proiectul pe care ?i-l dorea in spatele cladirii istorice. In iulie 2013, Ministerul Culturii, prin semnatura secretarului de stat Radu Boroianu, actual ?ef al Institutului Cultural Roman, a dat aviz pentru restaurarea Palatului ?tirbei. Trei luni mai tarziu, a avizat ?i proiectul imobiliar.

\'Din pacate, pana in 2013, datorita interven?iei proprietarilor, monumentul suferise deja prejudicii ireparabile. A fost distrusa o parte din subsolul domeniului, o parte din pivni?a, ceea ce pune in pericol real cladirea.\', transmitea in februarie 2014 Ministerul Culturii, motivand astfel decizia de a aviza proiectul imobiliar ca pe o moneda de schimb pentru restaurarea de catre proprietar a cladirii istorice. 

Cat prive?te prezentul, oficialii institu?iei nu au raspuns intrebarilor \'Romaniei libere\' referitoare la starea actuala a monumentului ?i la respectarea obliga?iei de conservare pe care o au proprietarii.

Refractar in a oferi informa?ii a fost ?i proprietarul actual al palatului, Alexandru Popescu: \'De unde ave?i numarul meu de telefon? E un numar privat. Nu, nu vreau sa discutam.\' Acesta a atras recent aten?ia opiniei publice in urma unui accident nautic pe care l-ar fi provocat pe Lacul Snagov, in urma caruia un om a murit ?i al?i patru au fost rani?i.

Tatal sau, Ovidiu Popescu, decedat in 2011, a incercat ani de zile sa convinga arhitec?i, comisii de urbanism ?i de patrimoniu ca proiectul \'va reda Caii Victoriei un monument ?i un ansamblu care cuprinde func­?iuni cu caracter public cu scopul de a revitaliza acest bulevard istoric al capitalei\'.

Avizul dat recent de primarie incinge inca o data spiritele, mai multe organiza?ii non-guvernamentale manifestandu-?i din nou protestul impotriva proiectului. Asocia?ia \'Salva?i Bucure?tiul\' ?i Centrul de Resurse pentru participare publica au lansat recent o peti?ie prin care critica proiectul.

\'Scopul primariilor marilor ora?e este ca urbea sa apar?ina tuturor oamenilor, ?i nu unor grupuri exclusiviste. Este inacceptabil ca un ora? sa sacrifice cladirile de patrimoniu in favoarea intereselor private, autencitatea ?i valorea materiala a monumentului disparand complet.\', spune textul peti?iei. ONG-urile repro?eaza lipsa de transparen?a in acordarea avizelor, inexisten?a unei dezbateri publice serioase, mutilarea zonei ?i ingreunarea traficului pe Calea Victoriei.  

\'Un monument istoric ar trebui sa aiba o delimitare a zonei de protec?ie, care nu e facuta, ?i o fi?a de folosin?a care, din cate ?tiu eu, nu exista la majoritatea monumentelor istorice. Dar primaria nu are nici o structura care sa se ocupe de problemele astea.\'- Gheorghe Patra?cu, arhitectul-?ef  al Capitalei

Acest articol este proprietatea site-ului www.romanialibera.ro. Este interzisa republicarea con?inutului acestui articol in lipsa unui acord din partea ziarului Romania libera. Pentru a ob?ine acest acord, va rugam sa ne contacta?i la adresa editoronline@romanialibera.ro.

Tableta cu Windows 10 comenteaza /* (c)


(354 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
România Liberă

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa România Liberă:

Ce-a fost si ce-a ajuns. Controversele din jurul Palatului Stirbei | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.58765721321106 seconds.