Joi, 23 Iulie 2015 - 04:58 AM Aleg.RO: Romania, data din nou in judecata la ICSID

Publicat de: ---

Romania, data din nou in judecata la ICSIDAfrodita Cicovschi / afrodita .cicovschi@curierulnational.roGabriel Resources, dezvoltatorul care voia sa extraga aur si argint de la Rosia Montana, sustine ca România a blocat si a împiedicat punerea în aplicare a proiectului, cauzând pierderi semnificative companieiÎn cererea de arbitraj, Gabriel Resources solicita compensatii legate de privarea sa de drepturile de a dezvolta proiectul, ca urmare a încalcarilor tratatului RomânieiCompania canadiana Gabriel Resources a dat România în judecata la Curtea de Arbitraj ICSID, cerând compensatii pentru întârzierea punerii în aplicare a proiectului minier de la Rosia Montana, acuzând oficialii români ca au blocat si au întârziat proiectul, 'fara proces echitabil si fara compensatie, privând în între­gi­me Gabriel Resources de valoarea investitiilor sale”.'România a supus astfel Gabriel si investitiile sale la un tratament care încalca obligatiile tratatelor bilaterale de investitii ale României, cauzând pierderi semnificative pentru Gabriel”, a informat compania printr-un comunicat.Gabriel Resources, compania care voia sa dezvolte de mai bine de 15 ani proiectul minier de la Rosia Montana, a sustinut în do­cumentul citat ca a demarat aceasta actiune a sa la ICSID pentru a cere compensatii legate de privarea de drepturile sale de a dezvolta proiectul, ca urmare a încalcarilor tratatului României.'Proiectul a fost, si înca este, considerat în interiorul si în afara României ca fiind unul dintre cele mai importante investitii straine directe în tara, cu potentialul de a oferi atât un impuls semnificativ pentru economia româneasca în ansamblul sau si pentru a stimula cresterea si dezvoltarea Regiunii Apuseni, care a fost timp de multe secole o zona miniera”, a informat Gabriel Resources.În opinia reprezentantilor companiei, în ciuda beneficiilor 'extinse ale proiectului”, inclusiv cele legate de mediu si de conservarea patrimoniului cultural si a notificarilor adresate Presedintiei si Guvernului, autoritatile române au refuzat sa se implice în mod oficial si sa remita vreun raspuns companiei.'Prin aceasta notificare, Gabriel a invitat autoritatile române la discutii în vederea gasirii unei solutii pe cale amiabila. În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie si mai, autoritatile române nu au dat un raspuns”, sustin reprezentantii Gabriel Resources, dând asigurari ca vor continua sa 'caute un angajament la un nivel superior cu autoritatile române pentru a rezolva proble­mele din acest litigiu”. Pe de alta parte, compania este pe deplin hotarâta sa îsi protejeze drepturile si interesele în România si, în absenta disponibilitatii autoritatilor române pentru dialog, Gabriel nu are alta alternativa decât sa recurga la arbitraj."Compania înca mai crede ca interesele actionarilor proiectului, în special ale statului român, vor fi cel mai bine servite prin aprobarea si dezvoltarea acestuia, iar Gabriel continua sa doreasca discutii cu presedintele României si Guvern, pentru atingerea acestui obiectiv. Daca va deveni realitate sau nu, depinde integral de politicienii României, de a demonstra angajamentul pentru proiect si industria miniera în general", a declarat Jonathan Henry, presedinte si CEO al Gabriel Resources.Gabriel Resources a angajat firma White&Case pentru consultanta în acest caz.La 30 iunie 2015, Gabriel Resources detinea rezerve de numerar si echivalent de 32,1 milioane de dolari.A pregatit procesul mai bine de un anÎn urma cu mai mult de un an, compania canadiana Gabriel Resources anuntase, potrivit publicatiei canadiene The Globe and Mail, ca pregateste un caz de arbitraj international împotriva României în care va cere despagubiri de miliarde de dolari, dupa ce a încercat fara succes în ultimii 15 ani sa dezvolte proiectul minier Rosia Montana.Anterior, în luna septembrie 2013, Gabriel Resources ameninta ca va da în judecata autoritatile române pentru plata unor des­pagubiri de pâna la 4 miliarde de dolari din cauza "multiplelor încalcari ale tratatelor de investitii", scria The Globe and Mail.În acelasi timp, directorul irlandez al Gabriel Resources, Jonathan Henry, al saselea în acest post începând de la mijlocul anilor '90, a avertizat ca esecul autoritatilor de a aproba proiectul va afecta toata România."Cazul nostru este foarte solid si vom fi foarte clari ca efortul României de a atrage investitii straine va avea de suferit foarte mult", a spus el.Declaratia directorului a atras o reactie negativa la adresa companiei în România, dupa care Gabriel a parut ca-si tempereaza amenintarile de a cere despagubiri de la autoritati."Vom recunoaste orice decizie luata de Guvern sau Parlament în privinta Rosia Montana", sustinea presedintele Gabriel Resources, Keith Hulley, într-un comunicat la 11 septembrie 2013.Zeci de proteste împotriva dezvoltarii proiectuluiÎn perioada 2013 - 2014 au avut loc numeroase proteste desfasurate inclusiv în Bucuresti împotriva dezvoltarii proiectului minier de la Rosia Montana.Numai în 2013, opozantii proiectului minier de la Rosia Montana au protestat în Piata Universitatii, la sediul Guvernului, al Parlamentului, la Cotroceni, Televiziunea Româna si Directia Nationala Anticoruptie. Din 1 septembrie si pâna în 17 noiembrie 2013, în fiecare duminica au avut loc marsuri pe mai multe strazi din Capitala, încheiate la Universitate, la care au participat mii de persoane. Protestele au continuat si în decembrie, ultima actiune având loc în 21 decembrie, când manifestantii au mers în mars din Piata Universitatii în Piata Victoriei, acestea fiind reluate în 2014 timp de câteva luni.Legea pentru exploatarea de la Rosia Montana, respinsa în iunie 2014 de Camera DeputatilorProiectul exploatarii minere­urilor auro-argintifere de la Rosia Montana a fost respins la 3 iunie 2014 cu 301 voturi de deputati, doar 11 dintre cei prezenti pronuntându-se în favoarea derularii acestuia, în timp ce 11 s-au abtinut, în decizia luata de Camera Depu­tatilor tinându-se cont si de pro­testele societatii civile.În luna aprilie 2014, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) mai pierduse doua avize de mediu în instante, primul proces referindu-se la anularea planului urbanistic zonal, iar cel de-al doilea la recursul initiat de companie pentru suspendarea descarcarii de sarcina arheologica a masivului Cârnic.Potrivit Alburnus Maior, cele doua sentinte reprezinta "o piedica semnificativa în calea planurilor RMGC de exploatare cu cianuri a zacamântului de la Rosia Montana", ambele verdicte având impact asupra validitatii unor acte administrative obligatorii pentru RMGC în vederea obtinerii acordului de mediu."Practic, în aceeasi zi, demersurile de avizare, cu o vechime de peste 8 ani, au fost anulate, iar instantele au certificat conditiile de nelegalitate în care au fost emise aceste acte", notau reprezentantii Alburnus Maior.Masivul Cârnic de la Rosia Montana gazduieste cea mai extinsa si mai bine conservata retea de galerii miniere din epoca romana, medievala, precum si moderna din Europa, si este protejat conform legislatiei românesti în vigoare (Legea 5/2000 si Legea 422/2001), fiind clasat ca monument istoric de interes national. Conform expertilor britanici, masivul Cârnic adaposteste "cel mai însemnat sistem de minerit roman des­coperit pâna acum în vechiul Imperiu".

(210 afişări)