Miercuri, 01 Iulie 2015 - 08:26 AM Aleg.RO: Legile "Big Brother" - quo vadis?

Publicat de: ---

Bursa      De aproape doi ani, dezbaterea referitoare la proiectele de legi generic denumite "Big Brother" are marii ei absenti si continua sa patineze in spatiul public fara o participare vizibila din partea unor entitati publice si private care sunt insa direct implicate in activitatile vizate spre reglementare de proiectele in cauza .
     Cel mai recent proiect de modificare a Legii nr. 506/2004, privind protectia datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, este girat in prezent de presedintele Klaus Iohannis si a primit martea trecuta un aviz favorabil expeditiv in Comisia Juridica din Senat, unde nu a fost discutat, dar de unde a plecat, fara probleme, spre Camera Deputatilor. Modul in care au procedat senatorii juristi reflecta mentinerea dezbaterii la un nivel de suprafata si este simptomatic pentru interesele divergente pe care le au partile interesate, pentru felul in care aceasta reglementare legislativa este dorita de unii si nedorita de altii.
     Din partea statului, marii absenti ai dezbaterii sunt Ministerul Public, cu exceptia Directiei Nationale Anticoruptie, si Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
     Contrar perceptiei larg raspandite, beneficiarul major al eventualei reglementari nu ar fi Serviciul Roman de Informatii, care, in mod eronat, s-a erijat in postura de promotor principal al respectivului pachet de legi, chiar cu pretul demisiei fostului director George Maior. In realitate, marii consumatori de date ce fac obiectul acestor proiecte legislative sunt Ministerul Public si MAI. Activitatea conjugata a procurorilor si politistilor consuma un volum de date obtinute prin mijloace tehnice care este net superior, prin comparatie statistica, cu cel necesar SRI, acesta din urma fiind in mare masura un prestator de servicii pentru celelalte doua ministere. In plus, spre deosebire de SRI, a carui sarcina esentiala este sa produca informatii si se poate baza preponderent pe surse umane si pe analiza de surse deschise, in mod fundamental Ministerul Public si MAI trebuie sa obtina probe, astfel ca pentru ambele este vital sa recurga la interceptarile de convorbiri telefonice si de comunicatii electronice ca mijloace de proba. In pofida acestei realitati, MAI si Ministerul Public au evitat sa se afirme in dezbaterea publica drept sustinatori vizibili ai legilor "Big Brother", preferand in mod voalat sa ramana intr-o zona gri.
     Din partea mediului privat, marii absenti ai dezbaterii sunt furnizorii de telefonie mobila si de internet.
     Castigatoare imediate in situatia actuala de vid legislativ sunt companiile furnizoare de telefonie mobila si de internet, acestea fiind, de facto, scutite de majoritatea costurilor operationale inerente punerii in aplicare a solicitarilor de date ce le erau remise de catre institutiile mentionate pana in luna iulie 2014, cand Curtea Constitutionala a Romaniei a emis decizia nr. 440, prin care au fost declarate ca fiind neconstitutionale dispozitiile Legii nr. 82/2012, privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice.
     Concret, decizia CCR a anulat obligatia legala ca furnizorii respectivi sa retina datele de identificare, de localizare si de trafic aferente comunicatiilor electronice, respectiv sa le puna la dispozitia organelor judiciare si a celor cu atributii in domeniul sigurantei nationale. Ca precizare, defuncta Lege nr. 82/2012 nu oferea acces la continutul convorbirilor, ci exclusiv la elementele de caracterizare mai-sus mentionate, iar punerea la dispozitie avea loc numai in baza unor solicitari specifice remise de autoritati operatorilor privati, nu automat sau nediferentiat. Comunicatul de presa dat ulterior de SRI a inclus aprecierea conform careia decizia nr. 440 a avut drept consecinta "reducerea drastica a capabilitatilor operationale ale institutiilor statului".
     Limbajul juridic al CCR si exprimarea generica a SRI reflecta insa urmatoarea realitate: nemaiavand obligatia de a retine si furniza date, operatorii de telefonie mobila si furnizorii de internet din Romania au realizat economii consistente, intrucat au fost eliberati brusc de costurile financiare pe care le implica existenta Legii nr. 82/2012, respectiv crearea infrastructurii tehnice de stocare si prelucrare a datelor si cheltuielile cu resursa umana aferenta.
     In prima parte a anului viitor, ar fi de asteptat ca aceste companii sa raporteze pentru anul 2015 rezultate financiare superioare celor din 2014. Practic, ele nu au de ce sa fie interesate de reglementarea rapida a acestei probleme, nici sa participe consistent la dezbaterea publica. Unii astfel de operatori refuzau oricum sa coopereze cu SRI, speculand faptul ca anacronica, dar in vigoare, Lege nr. 51/1991, privind siguranta nationala a Romaniei, prevede obligatia ca "organizatiile din sectorul privat" sa acorde "sprijinul necesar organelor cu atributii in domeniu", dar nu include nicio masura de sanctionare legala a unui eventual refuz de colaborare din partea operatorului privat.
     Spre deosebire de acesti furnizori, pentru companiile autohtone si straine de securitate cibernetica prezente pe piata din Romania este avantajos sa aiba un parteneriat discret cu SRI sau FBI, astfel incat sa-si multiplice eficienta de anticipare sau, dupa caz, de neutralizare a cazurilor de cybercrime cu care se confrunta clientii pe care ii au in portofoliu.
     Sub asaltul constant al DNA, mediul politic nu are o preocupare sporita pentru a reglementa clar si temeinic interceptarea convorbirilor telefonice si accesul la datele traficului de internet. De aceasta data, vocea societatii civile, care cere, in mod absolut legitim, protejarea vietii private a individului, se conjuga cu interesul unora dintre reprezentantii clasei politice autohtone de a-si folosi functiile publice pentru afaceri oneroase si cu interesul firesc al companiilor din domeniu de a-si majora profitul. Previzibil dupa esecurile repetate de anul trecut, SRI a dat pe moment inapoi si, probabil, a reusit sa imparta responsabilitatea problemei cu cel putin o alta institutie, vezi Administratia Prezidentiala. Este greu de anticipat care va fi viitorul legilor "Big Brother", dar e lesne de vazut ca dilema drept la intimitate versus securitate nationala constituie numai o parte a problemei, alaturi de care exista contradictii mult mai aprige, pe dimensiunea financiara, respectiv cea politica a situatiei actuale.   


(258 )

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

Legile "Big Brother" - quo vadis? | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.