Marţi, 28 Aprilie 2015 - 05:32 AM Aleg.RO: Deputatul Bogdan Diaconu vrea ca "romii" sa devina din nou "tigani". Reactia a venit prompt: "Cam atat il duce mintea! Din punctul meu de vedere, despre idioti, numai de bine!"

Publicat de: ---

--> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Proiectul de lege privind revenirea la denumirea de „tigani” pentru persoanele de etnie roma, pe care deputatul si liderul Partidului Romania Unita (PRU) Bogdan Diaconu intentioneaza sa-l depuna la Parlament, a provocat un val de comentarii in mediul online . Asta pentru ca, inainte de toate, Diaconu l-a pus in „dezbatere publica” pe pagina sa de Facebook.

Vehementa a fost insa si reactia presedintelui Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Csaba Asztalos, care a catalogat ideea deputatului PRU ca fiind una „inoportuna” si menita doar sa atraga capital politic.

„Denumirea de rom este cea mai potrivita si nu aceasta este problema de fond cu privire la situatia comunitatii rome si la relatiile interetnice dintre romi si majoritari, respectiv alte comunitati”, a declarat Csaba Asztalos pentru gandul. „Nu acesta este elementul cheie in ce priveste comunitatea roma sau relatiile interetnice. Aceasta este o falsa problema! E adevarat, se poate castiga capital politic, pentru ca daca am masura prin studii sociologice, majoritatea celor intervievati ar fi de acord cu parlamentarul... Dar ar fi bine sa se aplece asupra problemelor reale care exista in comunitatile vulnerabile”, a adaugat presedintele CNCD.

FOTO: Mediafax (Mihai Dascalescu)

Cat priveste principalul argument pe care deputatul PRU l-a prezentat in expunerea de motive a proiectului legislativ, si anume „evitarea confuziei care are loc in strainatate intre denumirea de roman si cea de rom”, Csaba Asztalos a subliniat ca este, de asemenea, eronat.

„Nu e vorba de nicio confuzie; confuziile sunt elemente rasiste sau comportamentale care nu tin de etnie, ci tin de fiecare om in parte”, a explicat el. „Dincolo de acest aspect, si romii din Romania sunt in primul rand cetateni romani. Evident ca oricarui cetatean din aceasta tara in strainatate i se realizeaza apartenenta pe cetatenie, si nu cea etnica. Ei sunt cetateni romani. Punct. Daca unul se declara sau nu ca fiind etnic, este dreptul sau”, a conchis Csaba Asztalos, presedintele CNCD.

Gelu Duminica, Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”: „Ce putem sa zicem? Cam atat il duce mintea!”

O parere similara a exprimat si Gelu Duminica, directorul executiv al Agentiei de Dezvoltare Comunitara „Impreuna” si profesor asociat la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, din cadrul Universitatii Bucuresti. Contactat de gandul pentru a comenta proiectul de lege propus de Bogdan Diaconu, acesta a izbcnit initial in ras: „Aceasta este reactia mea la acest proiect! Chiar va rog sa o transmiteti”, a spus el ironic.

Ca si presedintele CNCD, si Gelu Duminica a apreciat totul ca fiind o simpla campanie de imagine pe care liderul PRU incearca sa si-o faca: „In general, daca cineva vrea sa-si faca putina campanie, mai ales din punct de vedere politic, incepe sa se lege de grupurile care sunt nepopulare in Romania”, a afirmat Duminica.

„Dar cum evrei nu prea mai avem in Romania, pentru ca alti oameni de genul domnului Diaconu au avut grija ca ei sa nu mai existe, hai, deci, sa dam in cei care se apara mai putin, respectiv in romi. In momentul in care Romania are sintagme de genul daca nu stai cuminte, vine tiganul si te fura sau tiganul e tigan si nu e om nici in ziua de Pasti etc, nu putem sa venim si sa spunem ca o comunitate ad integrum sa se denumeasca in felul in care mentalitatea domnului Diaconu o vede. Ce putem sa zicem? Cam atat il duce mintea! Cred ca ii dam prea multa importanta si dumnealui si initiativei pe care o promoveaza. Cred ca nu facem decat sa raspundem in momentul de fata strategiei pe care dumnealui a avut-o. Numai cata publicitate si aparitii a avut in ultima perioada pe moca. A auzit lumea si de dumnealui si de minusculul lui partid”, a comentat Gelu Duminica.

FOTO: Mediafax (Razvan Chirita)

Totodata, directorul executiv al Agentiei de Dezvoltare Comunitara „Impreuna” a amintit ca initiative similare au fost numeroase in ultimii ani, dar ca au ramas fara succes.

Mai mult, in editia din 2012 a DEX-ului, au fost schimbate definitiile considerate ofensatoare ale unor cuvinte precum „rom”, „jidan” sau „tigan”. Modificarile au fost realizate ca urmare a unei recomandari facute de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) Academiei Romane si Institutului de Lingvistica „Iorgu Iordan” de a schimba felul in care este definit cuvantul „tigan” in DEX. CNCD le-a recomandat celor doua institutii sa puna in dreptul celei de-a treia definitii a cuvantului „tigan”, „epitet dat unei persoane cu apucaturi rele”, cu precizarea ca acest sens este unul peiorativ.

„Parca daca de maine s-ar numi struto-camile, situatia ar fi alta”

„Lucrul acesta credeam ca s-a calmat in momentul in care CNCD-ul a dat clar decizii precizand ca folosirea termenului de tigan este adesea peiorativa. A scoate de la naftalina aceleasi idei care exista din 1990 si care de fiecare data au fost sortite esecului, inseamna cel putin ca nu ai pic de originalitate”, a spus Duminica.

„In rest, din punctul meu de vedere, despre idioti, numai de bine! Din punctul meu de vedere, discriminarea si readucerea unor termeni profunzi rasisti in limbajul public ca si denominatie pentru o minoritate este cel putin o idiotenie. In rest, vor exista tot timpul partide nationaliste, partide care vor scoate de la naftalina nevoia de a ne diferentia de ceilalti si superioritatea noastra. Vor exista pana cand va exista rasa umana: vor exista oameni care se considera superiori pentru ca sunt heterosexuali, oameni care se considera superiori in Romania pentru ca sunt buni crestini, fata de pocaiti, oamenii care considera ca Biblia este mai importanta decat Coranul, oameni care sa considere ca tiganii – si subliniez tiganii - nu trebuie sa se asemene cu romanii. Tuturor le spun ca sunt niste idioti”, a continuat acesta.

Ce am castiga din inlocuirea cuvantului rom cu tigan? Absolut nimic, considera presedintele Agentiei de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”.

„E dureros si enervant uneori ca singura lege pe care parlamentarii romani se gandesc sa o propuna atunci cand este vorba despre situatia romilor din Romania, este sa nu ii mai numim romi, ci tigani. Parca daca de maine s-ar numi struto-camile, situatia ar fi alta. Ca daca cersetorul din afara, de pe strazi, este struto-camila din Romania, creeaza o mai mica imagine negativa, decat romii care sunt in afara Romaniei. Daca tigan este un termen atat de frumos, de ce, spre exemplu, la meciurile de fotbal, cand ne striga o alta galerie tiganii!, ne suparam? Daca ne strigau nemtilor!, ne suparam?”, a argumentat el.

„Repet, ii numim struto-camile. Si ce? O sa creasca nationalismul? O sa mearga romanul pe strada mult mai fericit? In afara, cand vor merge, va curge lapte si miere? Vor fi primiti cu flori? Atunci ar trebui sa schimbam si parlamentarii din Romania – o sa ii propun domnului Diaconu sa faca o initiativa legislativa -, sa renuntam la Parlament pentru ca este corupt  si pentru ca imaginea Romaniei in afara este ca este o tara corupta... In mod normal nu ar fi trebuit sa comentam idiotenii de genul acesta si sa le punem acolo unde le este locul: in intuneric”, a mai spus Gelu Duminica.

Declaratia de la Ibasfalau, 1919: „Sa nu se mai foloseasca pentru noi si urmatorii nostrii numirea (porecla) ca batjocura tigan”

In final, presedintele Agentiei de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”, a facut referire la dreptul la autodefinire al unui popor, amintind ca dorinta comunitatii rome de a inlatura cuvantul „tigan”, adresat in mod peiorativ, este veche de aproape un secol.

„Pe 27 aprilie se implinesc 96 de ani de la prima adunare a romilor din Romania, in 1919, la Ibasfalau, judetul Sibiu. Imediat dupa Unire, liderii romilor s-au intalnit. Stiti ce cereau, printre altele, reprezentantii romilor de atunci? Sa se schimbe denumirea de batjocura tigan”, a explicat el. „96 de ani si inca avem aceasta dezbatere. Este jignitor pentru romani, nu pentru romi.Daca altceva nu reusim sa facem decat asta, inseamna ori ca rasismul este atat de puternic in sufletul nostru, ori ca ne meritam deputatii de genul domnului Diaconu”, a mai spus Gelu Duminica in cele din urma.

FOTO: Declarata de la Ibasfalau: „(...) ne rugam ca de aci inainte, in toate actele oficiale romanesti sa nu se mai foloseasca pentru noi si urmatorii nostrii numirea (porecla) ca batjocura tigan, ci aceasta, daca nu se sterge cu totul chiar din uzul oficial, sa se circumscrie cu o alta numire care se  va afla de corespunzatoare (...)”

In 1993, Consiliul Europei recomanda folosirea termenului „rom”. In 1995, un memorandum al ministrului de Externe Teodor Melescanu recomanda revenirea la termenul „tigan”, pentru a nu se face o confuzie intre „rom” si „roman”. Totusi, in anul 2000, un alt memorandum (Nr. D2/1094 din 29.02.2000) al ministrului de Externe de atunci, Petre Roman, recomanda, inca o data, folosirea cu precadere a termenului „rom”.

In anul 2012, in urma mai multor demersuri ale Agentiei de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”, Asociatiei Rromilor „Egalitate de Sanse” Tulcea si Asociatiei ACCEPT, si avand in vedere Hotararea nr. 230/15.06.2011 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, Institutul de Lingvistica „ Iordan - Al. Rosseti” a publicat o noua editie a Dictionarului Explicativ al Limbii Romane (DEX). Atunci, au fost revizuite definitiile a 30 de cuvinte care faceau trimitere directa sau indirecta la minoritatea romilor. Institutul a eliminat sau a explicat clar identificarile discriminatorii si tendentioase care promovau stereotipuri negative in legatura cu minoritatea roma.

Astfel, Academia Romana a definit cuvantul „rom” drept „termen prin care se autoidentifica membrii unui grup etnic”, facand precizarea ca termenul „tigan” este considerat peiorativ, potrivit MEDIAFAX.

La explicatia cuvantului „tigan” este facuta precizarea „adesea peiorativ”, insa termenul denumeste in continuare o persoana apartinand unui ansamblu de populatii din N-E Indiei care au migrat si in Nordul Africii si ulterior in cele doua Americi, care vorbesc o limba indoeuropeana si duc o viata nomada. Un al doilea sens este „epitet dat unei persoane brunete”, iar cel de-al treilea, „epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”, inlocuindu-se sintagma „cu apucaturi rele” din tirajul anterior al DEX.

Cu toate acestea, zilele trecute, Bogdan Diaconu, deputat si liderul Partidului Romania Unita, a propus revenirea la denumirea de „tigani“ pentru persoanele de etnie roma.

FOTO: Facebook//Bogdan Diaconu

„Sunt constient ca acest proiect va naste multe controverse, dar trebuie sa tinem cont de felul in care romanii din strainatate au de suferit in urma confuziei dintre romi si romani. Am primit mii de solicitari sa pun capat acestei confuzii care ne-a afectat teribil in ultimii ani”, a scris Diaconu pe blogul personal.

El adaugat ca aceasta confuzie a adus prejudicii de imagine Romaniei, dand ca exemplu documentarul „The Romanians are coming” difuzat de canalul britanic Channel 4, si a catalogat drept o „greseala majora” memorandumul ministrului de Externe Petre Roman in anul 2000.

„Din textul memorandumului se vede cum statul roman s-a aratat dispus sa accepte aceasta denumire desi contravenea direct intereselor sale si avea sa dea nastere unor confuzii dramatice pentru romanii aflati in afara granitelor. Prezentul proiect de lege isi propune sa remedieze aceasta confuzie si sa readuca lucrurile in fagasul lor firesc", completat deputatul PRU.

(300 afişări)