Marți, 21 Aprilie 2015 - 05:52 AM Aleg.RO: Odiseea slovacilor din Fagetu. ?Cand au plecat in Brazilia, au pus sa se traga clopotele, ca pentru mor?i!?

Publicat de: ---

romanialibera

Satul Fagetu din comuna Plopi? pastreaza ultima comunitate slovaca importanta din jude?ul Salaj . Izolarea ?i saracia i-au ajutat sa i?i men?ina identitatea.

Una dintre cele mai importante comu­nita?i de slovaci din Romania traie?te in satul Fagetu, comuna Plopi?. Aproximativ 700 de persoane vie?uiesc intr-un sat de munte, izolat din cauza drumurilor proaste ?i a nepasarii autorita?ilor. In Fagetu, curentul electric a fost introdus abia dupa caderea comunismului, insa via?a localnicilor nu s-a schimbat prea mult de la sfar?itul secolului al XVIII-lea, cand stramo?ii lor au fost adu?i din regiunea Orava de catre imparateasa Maria Tereza, pentru a defri?a codrii Transilvaniei. Imparateasa a luat decizia de a muta in aceasta zona un important numar de slovaci, dupa ce regiunea lor natala s-a confruntat cu o foamete cumplita, generata de o seceta cum rar a consemnat istoria.

Trei valuri de colonizare

Slovacii adu?i de Maria Tereza in zona Fagetu, dar ?i in satele bihorene din jur, precum Au?eu, ?inteu sau Sig, au facut parte din cel de-al doilea val de coloni?ti din Slovacia a?eza?i de impara?ii romano-germani pe actualul teritoriu al Romaniei. In total, au existat trei valuri, iar coloni?tii slovaci sunt diferen?ia?i intre ei prin religie. Primul val, format din slovaci de religie lutherana, a fost adus in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, dupa ce armatele austriece au eliberat teritoriul Banatului de sub stapanire otomana. In fostul Pa?alac de Timi?oara, depopulat de proasta administrare a pa?alelor otomane, precum ?i de desele razboaie, austriecii au adus ?vabi, slovaci, cehi, dar ?i alte popula?ii cre?tine, pentru a repopula satele ?i ora?ele abandonate de musulmanii care s-au retras la sud de Dunare. Din acest prim val de coloni?ti, cea mai importanta comunitate a ramas cea din ora?ul aradean Nadlac, acolo unde aproximativ jumatate din popula?ia ora?ului este reprezentata de urma?ii coloni?tilor de odinioara.

Cel de-al doilea val de slovaci, de confesiune romano-catolica, a fost adus de Maria Tereza ?i a?ezat in codrii Salajului ?i in Bihor. Iar cel de-al treilea val de slovaci, de religie greco-catolica, veni?i de la nord de Nyiregyhaza, a ajuns in Transilvania la inceputul secolului al XIX-lea. In prezent, comunitatea slovaca din Romania mai numara aproximativ 17.000 de persoane. Este vorba de oameni muncitori ?i mandri de tradi?iile lor, care au infruntat pe rand greuta?ile colonizarii, cele doua razboaie mondiale ?i persecu?ia comunista. Slovacii din satul Fagetu sunt un bun exemplu al darzeniei celor care au venit sa contribuie la ridicarea economica a Transilvaniei.

Saracie extrema

Documentele vremii arata ca slovacii au venit in Fagetu din regiunea Orava, mana?i de saracie extrema. Cei mai boga?i dintre ei au venit cu caru?ele. Al?ii au venit pe jos, incarca?i cu pu?inele bunuri pe care au reu?it sa ?i le transporte, precum ?i cu copiii care au fost adu?i in bra?e sau in spate de parin?ii lor, porni?i in aceasta epopee, care poate fi asemanata cu cea a cuceririi Vestului Salbatic din Statele Unite ale Americii. Ajun?i in Transilvania, ei au primit in proprietate de la imparateasa Maria Tereza locurile pe care puteau sa se des?eleneasca. Doar cu securi ?i cu sape pentru radacini, slovacii au inceput lupta cu muntele ?i cu codrul, pe care urma?ii lor o continua ?i azi, la mai mult de 200 de ani de la porunca imparateasca.

Mai intai, slovacii ?i-au construit locuin?e mici, doar cu cate o camera. In dialectul slovac din Fagetu, aceasta perioada de pionierat a lasat urme. O cercetare filologica realizata in perioada interbelica, republicata fragmentar in Caiete Silvane, arata ca in acest dialect, locuin?a nu este desemnata ca in slovaca clasica cu termenul de dom, adica de casa, ci cu termenul de izba, adica cu cel de camera. Treptat, insa, comunitatea slo­vaca s-a consolidat ?i a invins greu­ta?ile inceputului. Locuin?ele de lemn, construite in jurul izvoarelor, au devenit tot mai numeroase, iar satul lor a inceput sa fie inzestrat cu cele necesare pentru un trai civilizat, la standardele secolului XIX. Astfel, a fost infiin?ata o ?coala comunala, cu predare in limba maghiara, apoi o parohie, iar Episcopia Romano-Catolica a construit o biserica cu hramul ­Sfantului ?tefan, Regele Ungariei. In epoca, a existat o contro­versa aprinsa, pentru ca unii ?i-au exprimat parerea ca toate acestea ar fi urmarit maghiarizarea slovacilor. Cei din Fagetu, izola?i de lume, ?i-au conservat ?i ?i-au intarit identitatea.

Au plecat peste Oceanul Atlantic

Comunitatea slovaca a fost afectata, la fel ca ?i restul Europei, de urgia primului razboi mondial. Mul?i dintre tinerii din sat, recruta?i in armata imparateasca ?i trimi?i pe fronturile din Gali?ia sau din nordul Italiei, nu s-au mai intors niciodata. Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, pentru slovacii din Fagetu, perioadele de prosperitate au alternat cu cele de greuta?i de nedescris. In toiul crizei economice din perioada 1929-1933, mul?i dintre slovacii ardeleni au decis sa emigreze peste Oceanul Atlantic, in Brazilia, ?ara care le promitea un trai mult mai bun decat cel din catunele lor, denumite in dialectul local huta. Documentele vremii arata durerea sfa?ietoare cu care slovacii s-au rupt de locurile des?elenite cu atata truda de catre inainta?ii lor.

\'Inainte de a pleca din sat, ultimul drum il faceau la biserica. Acolo, oamenii plangeau de ?i se rupea inima. Pentru mul?i dintre ei, era ultima data cand i?i vedeau satul in care vazusera lumina zilei. Era pentru ultima data cand i?i vedeau mama, cand i?i luau ramas-bun pentru totdeauna de la tata, de la fra?i ?i surori. Erau scene sfa?ietoare. Mul?i au pus sa li se traga clopotele ca pentru mor?i. Oamenii plecau cu vaporul peste Ocean, iar ei ?tiau ca daca vor muri pe nava, nu vor avea parte de o inmormantare cre?tineasca. Cei mai mul?i dintre slovacii pleca?i din Transilvania au gasit in Brazilia un trai ?i mai greu decat cel din satele lor natale. Unii ar fi vrut sa se intoarca, insa nu au mai avut bani\', rezuma, in cateva fraze, profesorul de istorie Iancu Marchi? tragedia acestei comunita?i. Mii de slovaci au trecut prin aceasta tragedie. Cei rama?i au trebuit sa infrunte ororile celui de-al doilea razboi mondial, iar dupa incheierea lui, al?i slovaci au fost din nou dezradacina?i.

Slovacii din Transilvania, coloniza?i in Regiunea Sudeta

In perioada 1946-1947, ca urmare a unui acord intre guvernele comuniste din Romania ?i din Cehoslovacia, peste 20.000 de slovaci au parasit Transil­vania. Ei au fost coloniza?i din nou, insa nu in ?ara stramo?ilor lor, ci in vestul Cehiei, ca un soi de strajeri ai grani?elor cu Germania ?i cu Austria. Slovacii adu?i din Transilvania au fost trimi?i in fosta Regiune Sudeta. Este vorba de un teritoriu care, pana la finalul celui de-al doilea razboi mondial, a fost locuit de o majoritate germana. De fapt, germanii din Regiunea Sudeta au reprezentat pretextul folosit de Adolf Hitler ca sa justifice agresiunea la adresa Cehoslovaciei, iar mul?i dintre germanii sude?i au fost nazifica?i masiv.

Unii dintre ace?ti germani au participat la persecutarea cehilor cu o asemenea duritate, incat, la finalul ostilita?ilor, autorita?ile cehoslovace au decis expulzarea lor peste frontiera. In locul lor au fost adu?i slovaci care proveneau in egala masura din Transilvania, din Banat, dar ?i din regiunile de rasarit ale Slovaciei, care au fost inglobate cu for?a de catre Iosif Stalin in Republica Socialista Sovietica Ucraineana. In Romania au ramas mai pu?ini slovaci decat cei care au plecat in Cehoslovacia.

O noua ?ansa

In perioada comunista, autorita?ile au aratat un dezinteres aproape total pentru pastrarea identita?ii slovacilor. Insa, dupa anul 1989, aceasta comu­nitate a regasit un nou suflu. A fost creata o organiza?ie cultural-politica, Uniunea Democrata a Slovacilor ?i Cehi­lor din Romania, care a reu?it sa trimita un deputat in Parlamentul Romaniei. In prezent, reprezentantul slovacilor este Adrian-Miroslav Merka. Apoi, a fost reinfiin?at proto­popiatul slovac in cadrul Eparhiei Lutherane din Cluj, iar pentru comuni­tatea romano-catolica au fost revitali­zate parohiile. In satul Fagetu a fost infiin?ata o manastire cu calugari?e slovace ?i cu sprijinul financiar al catolicilor elve?ieni. Ini?ia­tiva ii apar­?ine parohului local, Martin Rolnik. De asemenea, a crescut interesul pentru studiile oferite de liceul slovac din Nadlac, iar in Salonta a fost infiin?at un consulat onorific al Slovaciei. Insa aceste schimbari in bine nu sunt resim?ite a?a cum ar trebui de cei aproximativ 3.000 de slovaci care traiesc la limita dintre jude?ele Bihor ?i Salaj.

Acum, ei beneficiaza de curent electric, telefonie mobila ?i Internet, insa starea catastrofala a drumului care leaga Fagetu de comuna Plopi? a impiedicat dezvoltarea turismului. ?i asta de?i casele tradi?ionale ale slovacilor ar putea reprezenta obiective turistice interesante, iar in zona ar putea fi amenajata o partie de schi, a?a cum doreau unii dintre localnici. In lipsa unor perspective decente, mul?i dintre slovacii din Fagetu pleaca la munca in Occident, dar ?i in Slovacia, iar satul pare sortit depopularii, daca autorita?ile vor intarzia sa arate acestei comunita?i interesul ?i respectul pe care le merita.

A inceput campanie Black Friday 2014 in fashion! comenteaza /* (c)


(249 )

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
România Liberă

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa România Liberă:

Odiseea slovacilor din Fagetu. ?Cand au plecat in Brazilia, au pus sa se traga clopotele, ca pentru mor?i!? | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.